”Kiduș” (=sfințire, sau sanctificare) este o binecuvântare recitată în serile de ajun de Șabat (respectiv vineri seara) și în ajun de sărbători. Unii evrei recită această rugăciune numai înaintea mesei de seară, la care urmează să fie consumată pâine. AlțiiRead more…
István Rostás-Péter: PLAGIATORII
Din capul locului doresc să risipesc orice bănuială: nu voi aborda arhi-redundanta temă a „prim-plagiatorului”, nici celelalte episoade din teritoriu ce ţin de fenomen. Privirea iscoditoare îşi propune un orizont infinit mai amplu, cel al sfertului de veac şi alRead more…
George Hida: GUSTARI PRĂJITE pentru PETRECERI de SFÂRŞIT de AN
Imaginaţi-vă oaspeţii sosind la petrecerea voastră, fie ea cină festivă sau recepţie, salutată uneori cu cărniţă aurie înmiresmată, dar neapărat cu fructe de mare şi legume ronţăibile, la care să adăugați eventual şi cartofi sub formă de disculeţe subţiri, crocante,Read more…
Evi Szmuk: FAMILIA SZMUK (scurt istoric)
Din câte cunosc doi frați Schmuck au ajuns în Maramureș la începutul secolului al 19-lea, de undeva din Galiția. Prezentându-se la autorități (sau fiind prinși, cine știe) care s-au uitat la actele redactate în poloneză (unde grupul de litere szRead more…
Eva Galambos: SIONISM -TRECUT, PREZENT ŞI PERSPECTIVE
În condiţiile în care, viitorul şi supravieţuirea poporului evreu din Israel şi din Diaspora, inclusiv ale Statului Evreu întâmpină obstacole serioase şi ameninţătoare, Asociaţia Sionistă din România s-a gândit că ar fi foarte utilă o dezbatere despre rolul sionismului înRead more…
Eva Galambos: VIITORUL REPUBLICII MOLDOVA – O NECUNOSCUTĂ
Nu m-am ocupat niciodată de situaţia din Moldova vecină, cumva nu au intrat în sfera mea de interes. Ştiu doar aproximativ cum trăiau oamenii în timpul regimului sovietic, ce măsuri s-au luat pentru a şterge sau minimaliza apartenenţa comună laRead more…
Doina Gecse-Borgovan: CEA MAI FRUMOASĂ
Cred că abia acum îl înţeleg cu adevărat pe Creangă: cel mai frumos era atunci când ambii părinţi erau tineri şi sănătoşi, bunicii mai trăiau şi ei, aveam o grămadă de prieteni, naşi, fini şi vecini cumsecade. Nu pot arătaRead more…
Azaduhi Varduca-Horenian: GÂNDURI la ÎNTÂLNIREA „ÎNTRE PRIETENI”*
Evreii şi armenii am avut şi unii şi alţii o istorie zbuciumată: cu izbânzi dar şi cu căderi scăldate în sânge şi mari suferinţe de aceea avem înţelegerea ca să încapă în noi atât sărbătorile victoriilor unora sau altora câtRead more…
Andrei Banc: REȚETĂ PENTRU A FI GENIAL
Rick Rosner are un IQ de 192 și este pe locul doi în ”World Genius Directory”. A dat peste 30 de teste, în 20 din ele realizând acest scor incredibil. Poate fi declarat geniu, dar Rick nu a creat nimic,Read more…
Daria Dascălu: APĂ CHIOARĂ
Ce copil frumos şi deştept ! Din păcate are şi defecte… Aţi văzut voi copil, copil cuminte ?! Tocmai la o reuniune de familie, nemulţumit că nu i se dădea atenţie şi supliment la desert, odorul a bătut din picior,Read more…
Andrea Ghiţă: ARMENII şi EVREII la a IV-a ÎNTÂLNIRE „ÎNTRE PRIETENI”
În 7 decembrie ne-am întâlnit pentru a patra oară. Din nou armenii – din Cluj şi Gherla – au venit în vizită la noi, evreii clujeni. Spectatorii sosiţi în număr mare la evenimentul găzduit de Casa Tranzit au fost salutaţiRead more…
Andrea Ghiţă: Pentru mine CLUJ-NAPOCA nu e CLUJ
Inscripţii precum Bucureşti-Băneasa sau Wien-Meidling te anunţă că te afli la periferia unui oraş mare şi că urmează staţia principală. De patruzeci de ani, sosind în gară, la aeroport sau depăşind cu maşina indicatoarele rutiere de pe şoselele ce mă aduc acasă, în oraşul meu natal, citesc: Cluj-Napoca şi rămân cantonată în… suburbie. Staţia CLUJ, cu denumirea adevărată, tradiţională, a oraşului nu mai apare decât dacă faci o incursiune în timp. Clujul a fost alungat din inscripţiile şi documentele oficiale, fiind înlocuit de Cluj-Napoca, printr-un decret emis cu patruzeci de ani în urmă…şi publicat în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România, din 18 octombrie 1974 [Buletin Oficial al RSR An X nr 125 / 18 Octombrie 1974 –Decretea ale Consiliului de Stat – Decrete Prezidentiale], cu scopul de a „eterniza denumirea acestei străvechi așezări – mărturie a vechimii și continuității poporului român pe aceste meleaguri”. Regimul care a impus noua denumire – după opinia mea, ilogică chiar şi din perspectiva susţinerii obiectivului mai sus enunţat – s-a prăbuşit cu 25 de ani în urmă, însă numele oficial al oraşului nu s-a schimbat ci, dimpotrivă, trendul „eternizării” s-a intensificatRead more…