FILE din ISTORIA EVREIMII CLUJENE – ediţia a IV-a

Cea de a patra ediţie a simpozionului internaţional File din istoria evreimii clujene a avut loc în zilele de 21 şi 22 octombrie 2015, în cadrul unui proiect mai amplu, întitulat Itinerare evreieşti în spaţiu, timp şi spirit, realizat cu sprijinul Primăriei Clujului, al Consulatului General al Ungariei la Cluj şi în parteneriat cu Muzeul de Artă şi Institutul Francez din Cluj.

Document-page-001Acţiunile derulate în octombrie 2015 au avut loc în rezonanţă cu statutul Clujului, de Capitală Europeană a Tineretului 2015. În prima parte a lunii (7 – 11 oct) a sosit la Cluj un grup numeros de oaspeţi din Ungaria – reprezentanţi ai mai multor generaţii şi confesiuni religioase, împreună cu liderii MAZSIHISZ şi MAZSIKE (Asociaţia Comunităţilor Evreieşti din Ungarie şi Uniunea Culturală Evreiască din Ungaria) care au vizitat locurile emblematice evreieşti şi neevreieşti ale capitalei Transilvaniei şi au participat la festivitatea de comemorare a Holocaustului din România, organizată de Episcopia Evanghelică-Luterană, precum şi la spectacole de muzică şi teatru găzduite de opera şi teatrul maghiar din Cluj, la care au evoluat şi formaţii din Ungaria. Musafirii din Ungaria, care au venit însoţiţi de doi rabini şi un cantor, au petrecut un Şabat memorabil, la templu, împreună cu membrii comunităţii evreieşti clujene.

Tineretul a constituit tema centrală a celei de a IV-a ediţii a simpozionului internaţional File din istoria evreimii clujene, care s-a desfăşurat sub genericul Organizaţii de tineret în viaţa evreiască.

Unii dintre participanţi au dezvoltat în expunerile lor teme generale care au influenţat mişcările şi organizaţiile de tineret evreieşti, precum sionismul şi alte „isme” (Andrei Marga, Michael Shafir, Liviu Rotman) şi contextul istoric şi politic al apariţiei acestora (Ladislau Gyémánt) , în timp ce alţii s-au aplecat asupra prezentării pe larg a organizaţiilor de tineret şi activităţii lor, în diferite perioade istorice (Carol Iancu, Lya Benjamin, Attila Gidó, Grigore Buda).

Andrea File din istoria evreimii romanaCu prilejul simpozionului a fost lansat cel de al treilea volum din seria File din istoria evreimii clujene, care conţine lucrările prezentate la ediţia a III-a simpozionului, desfăşurată în mai 2014, cu prilejul comemorării a 70 de ani de la deportarea la Auschwitz a evreilor din Cluj şi împrejurimi. Cele două versiuni ale volumului, în limbile română şi maghiară, conţin şi mărturiile supravieţuitorilor clujeni ai Holocaustului, împărtăşite la colocviul comemorativ.

Andrea file maghiaraOriginalitatea şi consistenţa comunicărilor prezentate la ediţia actuală promit un al patrulea volum valoros, din seria File din istoria evreimii clujene.

afis film RegnierSimpozionul a avut şi două programe conexe, foarte interesante. Primul, realizat în parteneriat cu Institutul Francez din Cluj, a evocat, după 71 de ani, personalitatea lui Robert Régnier, lector de franceză la Universitatea Ferenc József şi director al Centrului Cultural Francez din Cluj, în anii 1943-1944, care a ascuns în incinta centrului cultural două evreice, salvându-le de la deportare. Filmul Pe urmele lui Robert Régnier, în Clujul zilelor noastre, produs de TVR Cluj (scenariu şi regia Andrea Ghiţă), https://www.youtube.com/watch?v=QndyZs7VUP4 proiectat în premieră cu ocazia simpozionului, este dedicat acest Om şi Salvator, aproape necunoscut.

afis expozitie Hanna

Expoziţia de fotografie a tinerei artiste Hanna Vári, întitulată Acasă, care a reunit imagini din patria şi matria autoarei – România şi Israel – a fost cel de al doilea eveniment conex al simpozionului.

Seria de evenimente a fost găzduită de Muzeul de Artă din Cluj. Managerul instituţiei, Lucian Nastasă-Kovács, şi echipa lui s-au dovedit încă o dată amfitrioni de mare calitate. Cea de a IV-a ediţie a simpozionului File din istoria evreimii clujene având responsabil ştiinţific pe istoricul Ladislau Gyémánt şi o echipă de organizatori, condusă de Robert Schwartz, preşedintele Comunităţii Evreilor Cluj, s-a bucurat de atenţia Primăriei Clujului, a conducerii Consulatului General al Ungariei la Cluj şi a Institutului Francez din Cluj, precum şi a unui public numeros.

După opinia semnatarei acestor rânduri – coordonatoarea proiectului – simpozionul actual a păstrat nivelul ştiinţific ridicat al celor anterioare, contribuind la instituirea unei continuităţi dătătoare de speranţă pentru îmbogăţirea literaturii de specialitate privitoare la istoria evreilor din Cluj, precum şi pentru promovarea acesteia în rândul cetăţenilor oraşului.

Andrea Ghiţă

Opiniile exprimate în textele publicate  nu reprezintă punctele de vedere ale editorilor, redactorilor sau ale membrilor colegiului redacţional. Autorii îşi asumă întreaga răspundere pentru conţinutul articolelor.

Comentariile cititorilor sunt moderate de către redacţie. Textele indecente şi atacurile la persoană se elimină. Revista Baabel este deschisă faţă de orice discuţie bazată pe principii şi schimbul de idei.

 

2 Comments

  • George Hida commented on November 12, 2015 Reply

    Am vrut şi eu să-mi exprim admiraţia si emoţiile prin care am trecut urmărind prin dumneavoastră şi prin Baabel (şi nu numai) evenimentele legate de simpozion, dar când am auzit de “Omul nou sionist” vehiculat prin saloanele întâlnirii m-am simţit trădat şi scârbit. După “omul nou” arian al lui Hitler, cel sovietic al lui Stalin şi mai recent cel de noul comunist roman al lui Ceauşescu, nici nu mi-a trecut prin cap ca Evreimea Clujeana a fost “îmbolnăvită” ca o gripă de această expresie sunând ca o înjurătură, după mine mult mai jignitoare decât cea de Jidan. Eu prefer să fiu considerat mai degrabă “jidan” decât “om nou sionist”.
    Mare păcat că în plină adunare pentru comemorarea evreimii clujene aţi strecurat şi acestă insultă de cea mai groasă speţă. Ar trebui poate să studiaţi mai cu atenţie acitvităţile organizaţiei Hashomer Hatair (tanara garda), din care au făcut parte si părinţii mei, precum şi al activităţilor acestei organizaţii înainte şi in timpul războiului prin părţile Ardealului romanesc şi hortist.

    • Andrea Ghiţă commented on November 12, 2015 Reply

      Dragă George, încerc să descifrez tâlcul acestui comentariu. Eu cred că Omul a încercat mereu să se înnoiască, cu fiecare treaptă a civilizaţiei şi mulţi au avut idealul unui Om Nou, nu numai fasciştii şi comuniştii. E o temă de reflecţie pentru Baabelieni.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *