Istoricul Carol Iancu – distins cu premiul Academiei Române

Istoricul Carol Iancu, profesor la Universitatea din Montpellier, a fost distins, la 18 decembrie 2015, cu premiul ”A.D.Xenopol” al Academiei Române pe 2013, pentru lucrarea ”Evreii din Hârlău. Istoria unei comunități”. (volum preyentat pe larg a în revista Baabel http://baabel.suprapus.ro/2013/07/paul-schveiger-evreii-din-harlau-de-carol-iancu-o-istorie-scrisa-cu-empatie-si-obiectivitate/).

Specializat în istoria evreilor din România și a originilor antisemitismului românesc, prof. Iancu a ales această temă pe care o simțea apropiată, el fiind originar din Hârlău, odinioară o localitate cu o populație evreiască numeroasă care a trăit în armonie și a colaborat cu populația românească din oraș. Profesorul Iancu a povestit de mai multe ori cum, în timpul regimului antonescian, primarul din Hărlău s-a opus ordinului de evacuare a evreilor din localitate. Dragostea profesorului Iancu față de orașul său natal (unde există o faimoasă sinagogă) a reieșit clar din discursul pe care l-a rostit în Aula Academiei la primirea premiului. ”Scrierea acestei cărți a constituit pentru mine o datorie morală față de comunitatea din care am făcut parte până la vârsta de 17 ani și care astăzi nu mai există, evreii din Hârlău fiind împrăștiați în întreaga lume și în special în Israel. Am scris această carte și ca un omagiu pe care am simțit nevoia să-l aduc orașului meu natal”

Carol Iancu rostind cuvântarea de receptie a Premiului

Vorbitorul a mulțumit membrilor Academiei pentru aprecierea dată acestei lucrări.”Dacă Secția de istorie a distinsei Dv. Instituții a decis să-mi decerneze premiul ”A.D.Xenopol” este fără îndoială pentru că a estimat că studiul științific consacrat unei mici comunități este demn de interes ca și cel consacrat marilor sinteze. Dacă acest premiu constituie o recunoaștere a contribuției mele la cercetarera istorică, el trebuie considerat și ca o recunoaștere a contribuției comunității evreiești la propășirea orașului Hârlău”, a spus prof. Carol Iancu. La sfârșitul discursului, domnia-sa a relevat că lucrarea a fost un omagiu adus memoriei bunicilor care au murit pe front în timpul Războiului de Independență și al Primului Război Mondial, și părinților care l-au educat și l-au sprijinit, în pofida condițiilor grele în care au trăit.

Eva Galambos

 

 

Opiniile exprimate în textele publicate  nu reprezintă punctele de vedere ale editorilor, redactorilor sau ale membrilor colegiului redacţional. Autorii îşi asumă întreaga răspundere pentru conţinutul articolelor.

Comentariile cititorilor sunt moderate de către redacţie. Textele indecente şi atacurile la persoană se elimină. Revista Baabel este deschisă faţă de orice discuţie bazată pe principii şi schimbul de idei.

 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *