Austria – avertisment pentru Europa

Uniunea Europeană a scăpat la mustață de un blam – instaurarea, într-unul din statele membre, a unui președinte de extremă dreaptă. În cel de-al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidențiale din Austria, fostul lider al ecologiștilor, Alexander Van der Bellen, care a candidat ca independent, l-a învins cu 50,3 la sută (aproximativ 30.000 de voturi ) pe Norbert Hofer, reprezentant al Partidului Libertății (extrema dreaptă) care a obținut 49,7 la sută. Europa a răsuflat ușurată  considerând că, totuși, spiritul democratic, bunul simț au învins. Dar, uitându-ne la procente, trebuie să constatăm cu tristețe că aproape jumătate din alegători a optat pentru platforma populistă, extremistă și xenofobă a Partidului Libertății, o formațiune politică al cărei lider carismatic, Jorg Haider, a fost un simpatizant SS declarat. Confruntarea electorală dintre cei doi candidați a demonstrat foarte clar eșecul din ultimii ani al partidelor tradiționale austriece, dominante ale scenei politice de la sfârșitul celui de-al doilea război mondial – social-democrații și conservatorii care în ultima perioadă au format un guvern de coaliție.

Eva Austria 1 Un factor  important în eșecul celor două partide a fost în primul rând problema refugiaților dar și cea economică. Austria este prima țară în care se opresc refugiații veniți din Siria sau Irak, cuprinse de război și supuse atacurilor forțelor Statului islamic. Am vrut să fac această observație pentru a clarifica, dacă mai era cazul, ideea că refugiații nu au nici un fel de dorință sau intenție  să se stabilească în țări din Europa de est sau din Europa centrală, foste comuniste și întreaga propagandă dusă de grupul de la Visegrád (Ungaria, Polonia,Cehia și Slovacia) –refuzul cotelor UE, pericolul islamismului, sentimentele de dușmănie induse de guvernele lor – practic nu au o bază reală și servesc politicilor interne ale partidelor la putere, scopurilor electorale, prezente sau viitoare. Numai că această politică a avut un efect de bumerang și exemplul concludent ar fi Slovacia. Acolo, partidul social-democrat a adoptat politica anti-imigrație. Rezultatul: victoria partidelor de extremă dreapta și intrarea lor în parlament pentru prima dată după 1990. Această perspectivă ar putea fi valabilă și în Ungaria unde, la ora actuală, partidul de extremă dreapta ”Jobbik” a ajuns pe locul doi cu 21 la sută din intențiile de vot.

Eva Austria norbert hofer

Norbert Hoffer, aproape câştigător

Dacă luăm  cazul Austriei și istoria țării, situația este destul de complexă. A afirma că este o țară care nu vrea să aibă de-a face cu refugiații este o eroare. În 1956 ea și-a deschis larg porțile în fața valului de refugiați proveniți din Ungaria în urma eșecului revoluției din 1956. Și alți refugiați politici din țările est-central europene au primit adăpost. Pe de altă parte, nu trebuie să se uite comportamentul Austriei în preajma și în timpul celui de-al doilea război mondial. Este adevărat că Hitler a anexat în 1938 Austria, dar trupele lui care au intrat în țară au fost  primite cu aclamații și flori. O bună parte a populației a susținut această ”unitate germană” iar Partidul Național Socialist German avea puternice filiale în Austria. Mai târziu, după terminarea războiului, austriecii au ales un președinte care a luptat de  partea germană – Kurt Waldheim – iar partidului lui Haider a participat la o coaliție guvernamentală. În ambele cazuri țara a fost ostracizată de celelalte state membre ale UE. Apariția refugiaților musulmani a stârnit puternice reacții de respingere, de xenofobie, de ură față de „celălalt”, unii considerând  aceste manifestări elemente genetice ale  populației austriece.

Eva Austria 3

Alexander van der Bellen, câştigător la mustaţă

Dacă vreau să fiu cinică, aș putea spune că posibilitatea victoriei extremei drepte în acest scrutin era o soluție previzibilă. Spre norocul austriecilor, jumătate din populație nu a fost de acord cu ea. Asta nu înseamnă că s-a  revenit la principiile democratice de acceptare a străinilor. Dimpotrivă, imediat după alegeri, atât președintele învingător, Alexander Van der Bellen (fiu de imigranți) cât și liderii celor două partide istorice austriece au recunoscut că trebuie să-și schimbe abordarea. Din păcate, (cel puțin după părerea mea) asta va însemna înăsprirea legislației cu privire la imigranți,  folosirea amenințării cu atentatele teroriste organizate de aceștia (deși în nici unul dintre cazurile de atac terorist din Europa de vest nu s-a referit la imigranți) și multe altele care vor  restrânge aria libertăților civile.

Ceea ce s-a întâmplat în Austria este un avertisment și pentru Europa unde, din cauza acelorași tendințe, partidele de extremă dreaptă câștigă teren. O mică statistică publicată în cotidianul britanic The Guardian relevă că, de pildă în Danemarca, guvernul se bazează pe sprijinul Partidului Popular Danez, naționalist și are cea mai dură legislație cu privire la imigranți. Liderul Partidului Finlandez naționalist este ministrul de externe al țării, formațiunea sa alăturându-se anul trecut guvernului. Anul trecut Frontul Național din Franța a câștigat în alegerile regionale 6,8 milioane de voturi  și sunt în perspectivă alegeri prezidențiale. Deocamdată viitorii candidați ai stângii și ai centrului dreapta nu au prea multe șanse și, mai mult ca sigur, se vor confrunta cu liderul FN. În Germania, popularitatea partidului anti-imigrare, Alternativa pentru Germania, este în creștere. În plus, unitatea Europei este amenințată și de perspectiva Brexit, ieșirea Marii Britanii din UE, ceea ce ar da un imbold nu numai extremei drepte, ci și euroscepticilor.

Este extrem de dificil să faci față valului de neîncredere al europenilor față de principiile generoase ale democrației, amenințate de numeroase pericole. Așa cum a arătat exemplul austriac, există totuși un segment al populației, deocamdată din fericire majoritar (deși pe muchie), care își dă seama de necesitatea de a se păstra valorile europene. Numai că unitatea europeană nu mai este solidă și se înmulțesc vocile care cer o altă abordare politică europeană. Întotdeauna este nevoie de schimbare,  de înnoire. Totul depinde de direcțiile alese și acestea nu înseamnă o întoarcere în trecut. Ea s-a dovedit de fiecare dată nefastă.

Eva Galambos

2 Comments

  • Plugaru Valer commented on May 26, 2016 Reply

    Neindoielnic, terenul democratiei incepe sa sufere importante degradari fapt care loveste interesele popoarelor. Ca urmare, pe de om parte a nu observa aceasta intorsatura a lucrutilor, iar pe de alta parte a nu lua atitudine si, mai important, masuri este o greseala care va da multe probleme in special Europei, dar de aici, ca focar al degradarii, intregii lumi.

  • Gabriel Farkas commented on May 26, 2016 Reply

    “A afirma că este o țară care nu vrea să aibă de-a face cu refugiații este o eroare.”

    Dupa parerea mea acest lucru este mai complicat. E adevarat, ca in 1956 Austria a primit cu bratele deschise refugiatii din Ungaria. Dar acesti refugiati aratau ca si austriecii si nu de mult in istorie faceau parte din aceeasi tara. Refugiatii din Siria si alte tari din Asia si Orientul Mijlociu pe de alta parte arata diferit, au religie si cultura total diferite de austrieci. Si nu poate for ignorat faptul ca majoritate actelor teroriste din lume in ulimii ani provin din aceasta zona.

    Se pare ca aceste fapte sunt cele, care sustin aceste partide de extrema dreapta, fiindca – ne place sau nu – o mare parte a populatiei este inspaimantata de refugiati, si singurii care i-au linistit au fost acesti neo-nazisti sau quasinazisti.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *