Ecou la Lista medicilor evrei din Cluj

În ediţia din 6 octombrie am publicat Lista incompletă a medicilor evrei din Cluj, făcând apel cititorilor să o completeze şi, dacă ştiu, să povestească întâmplări despre medicii evrei din Cluj. Am primit câteva ecouri pe adresa revistei şi alte câteva rectificări pe adresa personală. Împreună cu Johanan Vass am decis să înfiinţăm o rubrică specială pe această temă, unde să publicăm informaţiile cele mai relevante. Iată un ecou care vine în completarea uneia dintre comunicările de la simpozion, scrisă de Daniel Lőwy şi susţinută de tatăl său, doctorul Carol Lőwy, întitulată: Înhămaţi în locul cailor – soarta medicilor evrei clujeni în timpul Holocaustului, pe care sperăm s-o publicăm şi în Baabel.

Două evenimente din viaţa mea îmi amintesc de aceast temă.

Eram copil de 8-9 ani când matuşa mea din Gherla m-a dus la Cluj unde bunica mea era internată la “Sanatoriul lui dr.Mátyás Mátyás”. El  m-a intrebat cum mă cheamă, eu i-am spus numele. Apoi m-a întrebat dacă am şi nume evreiesc. Eu i-am spus da: Manahem Mendel. El şi-a pus mâna pe capul meu şi a spus pe ivrit ceva ce n-am înţeles. După ce am ieşit  mătuşa mea a  spus că fusese o binecuvântare.     

Peste ani,  m-am gândit de multe ori dacă această binecuvantare a avut vreo influenţă asupra faptului că am trecut cu bine peste Auschwitz unde am stat trei săptămâni, peste lagărul Kaufering3 unde am lucrat 6 luni, lagărul Landsberg1, unde am stat   4 luni  si marşul morţii spre Alpi ?( În cele 11 lagăre de muncă din jurul Landsbergului din circa30.000 deţinuţi au murit peste 15.000)

Dupa  trei săptămâni am fost expediaţi din Auschwitz,  un număr de 500 detinuţi la Kaufering, în lagărul nr.3, în care încă nu era nici un deţinut era gata doar gardul de sârmă ghimpată era şi nişte barăci.

 Nu ştiu cum s-a întâmplat, dar în acest grup erau în jur de 100 de medici,  mulţi din Cluj. Se vorbea că ei căutau să rămână  grupaţi  şi sperau să lucreze în meseria lor. Doar câţiva au fost puşi să lucreze la punctul saninat din lagăr, aşa numitul numit “Revier”. Restul au  muncit ca toţi ceilalţi la lopată, la descărcat ciment şi alte munci grele. Şi au murit ca şi ceilalţi.

Oscar Herzlinger

Opiniile exprimate în textele publicate  nu reprezintă punctele de vedere ale editorilor, redactorilor sau ale membrilor colegiului redacţional. Autorii îşi asumă întreaga răspundere pentru conţinutul articolelor.

Comentariile cititorilor sunt moderate de către redacţie. Textele indecente şi atacurile la persoană se elimină. Revista Baabel este deschisă faţă de orice discuţie bazată pe principii şi schimbul de idei.

 

2 Comments

  • Daniel Lõwy commented on October 21, 2016 Reply

    Dragă Domnule Herzlinger,

    Amintirea evocată de Dumneavoastră este deosebit de importantă, întrucât este o dovadă a atașamentului doctorului Mátyás Mátyás la originile sale. El fusese scutit de prevederile legilor evreieşti. Se convertise la creştinism şi avea soţie creştină (cântăreţa Mátyás Ilona). De aceea m-a surprins faptul că v-a binecuvântat în limba ivrit.

    Ar constitui o adevărată contribuţie istorică dacă aţi putea numi măcar pe câţiva dintre medicii clujeni internaţi în lagărul nr. 3 de la Kaufering.În numele comunităţii clujeane doresc să vă mulţumesc în mod anticipat pentru acest efort.

    • Herzlinger Oscar commented on October 23, 2016 Reply

      Imi pare foarte rau,dar n-am cunoscut dupa nume nici un medic din Cluj.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *