O istorie a ciolent-ului, mâncarea tradițională a evreilor (I)

Ciolentul, respectiv mâncarea de fasole cu ingrediente specifice, a fost o consecință a…comandamentului din Tora care interzice aprinderea focului și gătitul de Șabat. Dar pentru că la masa de sâmbătă, la care se aduna întreaga familie după ce se întorcea de la sinagogă, se dorea o mâncare caldă, s-a ajuns la ciolent. Potrivit unor surse evreiești, originea acestui fel delicios de mâncare este Orientul Mijlociu de unde s-ar fi răspândit în nordul Africii și prin secolul al IX-lea exista de-acum și în Spania. După aceea a ajuns și în Europa de est.

Ciolentul așkenaz (nu e o eroare, veți vedea că există diferite tipuri sau rețete) a fost pentru prima dată menționat în 1180, în scrierile rabinului Yitzhak de la Viena. Până la apariția electricității, oala cu ciolentul negătit dar cu toate ingredientele era dusă vineri înainte de apusul soarelui la brutarul local. Capacul era lipit de oală cu pap pentru ca ciolentul se fiarbă în aburi. Ea stătea în cuptorul fierbinte, cu focul stins până sâmbătă la prânz când brutarul o preda familiei la întoarcerea de la sinagogă.

Interesant este că se proceda la fel în Spania medievală, Maroc, Algeria, Tunisia sau Uzbekistan, unde oale cu Adafina, Scheena, Dfina și Bokla (diferitele denumiri date ciolentului) erau duse și așezate în cuptorul  brutarului din localitate.

Dacă ”principiul” după care se prepară ciolentul este același, ingredientele diferă în funcție de regiunea geografică, de unde provine. În cele ce urmează, vom da în fiecare număr al revistei câte o rețetă (sunt în total patru, dintre care una este…vegetariană) iar cititorii noștri cărora le place acest fel de mâncare, le pot încerca pentru variaţie. Desigur, un rol aici trebuie să-l joace și inventitvitatea fiecărei gospodine deoarece multe dintre ingrediente nu se găsesc la noi.

 

Scheena marocană (pentru opt persoane)

Ingrediente: două căni de orez cu bob lung, două linguri de ulei, două kg.  carne de vacă mai grasă, tăiată în bucăți, o ceapă mijlocie tăiată în două, o cană de năut fiert (cu o seară înainte se lasă năutul să se înmoaie în apă și apoi se fierbe), patru curmale, o căpățână de usturoi necurățat, șase sau opt ouă în coajă (câte unul de persoană), patru cartofi de mărime medie, fierți, curățați și tăiați în două, patru cartofi dulci de mărime medie, curățați și tăiați în două, două lingurițe de sare, o linguriță piper.

Preparare: Se sotează orezul trei minute într-o lingură de ulei, amestecând tot timpul și apoi se învelește cu un prosop de bucătărie. Într-un vas  se sotează carnea și ceapa în uleiul rămas (două linguri) aproximativ 10 minute. Într-o oală de lut se așează năutul și curmalele, carnea și usturoiul iar de-asupră cărnii orezul învelit în prosop. Peste orez se așează ouăle iar de-asupra-cartofii. Se adaugă sarea și piperul și apa cât să acopere ingredientele. Se fierbe la foc mic timp de 15 minute, apoi se ia de pe aragaz și se pune în cuptor cu foc mic și se lasă toată noaptea. Se servesc separat ouăle, separat  orezul și separat cartofii cu carnea.

P.S. Nu am încercat nici una din rețete deoarece…nu-mi place fasolea. Dar cum văd că, de pildă aceasta este fără fasole, poate am să o prepar într-o zi.

Eva Galambos

Opiniile exprimate în textele publicate  nu reprezintă punctele de vedere ale editorilor, redactorilor sau ale membrilor colegiului redacţional. Autorii îşi asumă întreaga răspundere pentru conţinutul articolelor.

2 Comments

  • Hava Oren commented on January 12, 2017 Reply

    Poate că ai dreptate, Cristina, dacă ar fi atât de simplu, industria farmaceutică ar da faliment…

  • Cristina Toma commented on January 12, 2017 Reply

    Este o minune asemenea mancare pe vreme rece. Iar daca ai gripa si mananci cholent, numai cholent si nu altceva iti trece gripa in 24 de ore!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *