Virusul şi efectele lui pozitive. Câteva lecții învățate în perioada de pandemie.

În această perioadă cu știri în general negative există totuși şi câteva efecte pozitive ale virusului.

Cum se poate aşa ceva ?

Câteva exemple din experiența locală (şi nu numai).

Atunci când guvernul luxemburghez a anunțat restricțiile devenite deja clasice aproape oriunde, companiile şi mai ales băncile, care reprezintă o parte importantă a economiei locale, au fost prinse destul de nepregătite. Puşi brusc în faţa acestei situaţii şi-au trimis angajații acasă, iar persoanele indispensabile – având un calculator mai mult sau mai puțin portabil, au început să lucreze de acasă.

După cum relatam într-un articol anterior (https://baabel.ro/2020/04/luxemburg-si-paradoxul-coronavirusului/) , cam 50% din forța de muncă locală (circa 200.000) este formată din muncitori care vin zilnic din țările limitrofe (Franța, Belgia şi Germania). Ei sunt frontalierii.

Infrastructura de transport (autostrada şi trenul) au fost construite cu ani în urmă, când Luxemburgul avea un număr mult mai redus de frontalieri: 60.000 in 1996, 140.000 în 2008, în timp ce azi ei depăşesc 200.000. Creşterea numărului de frontalieri a fost mult mai rapidă decât viteza de modernizare a infrastructurii… De când cu coronavirusul, autostrada s-a golit şi trenurile sunt aproape goale, însă activitatea firmelor (băncilor) este netulburată datorită faptului că angajaţii lucrează de acasă.

Observând acest efect pozitiv, guvernul luxemburghez a început să ia în considerare continuarea aceastei situații şi după ce va trece perioada de criză. Este o soluţie ecologică şi economică: nu mai trebuie făcute investiţii în noua infrastructură şi poluarea este drastic redusă.

Nici angajaţii nu se plâng. Câştigă cele trei ore (sau chiar mai mult) pierdute cu transportul zilnic, timp pe care-l pot aloca altor activităţi.

Evident că nu orice post se pretează pentru munca de acasă, însă fiecare lucrător care nu încarcă infrastructura de transport constituie o economie.

De altfel, atât în Franța cât şi în Belgia se ia în considerare continuarea muncii de acasă şi în perioada post criză.

Un alt efect pozitiv este desființarea aproape totală a călătoriilor de afaceri. În perioada de pre-criză oamenii de afaceri şi marii directori făceau călătorii de sute de kilometri în avion, business class (cum altfel?) pentru câte o şedinţă foarte scurtă. Acum, când avioanele nu mai zboară, această elită a lumii de afaceri a căutat și a găsit alternative, mai ales ședințe organizate pe calea video-conferințelor. Au constatat că afacerile merg foarte bine şi sub forma asta, mult mai ieftină şi mai ales mai ecologică. Ar potea să rămână doar o mică problemă de „ego” a anumitor persoane.

Ultimul exemplu de inovație în starea de necesitate: în Luxemburg, unde populaţia este multiculturală, cursurile de limbi au un succes foarte mare. Odată cu criza, nici elevii şi profesorii acestor cursuri nu s-au mai putut întâlni în sălile de clasă. Profesorii au propus alternativa prin internet, mai ales sub forma de video conferințe. În aceste condiţii cuvinte precum Zoom, Skype şi WhatsApp au devenit la fel de utilizate precum frigider şi termos.

Sigur că ar fi de preferat prezenţa fizică într-o clasă cu colegi, dar şi o clasă în spaţiul virtual are avantajele ei. Orarul este mult mai flexibil, elevii și profesorii pot să lucreze de acasă, nu mai e nevoie să închiriezi o sală de clasă și să te deplasezi până la ea.

Să sperăm că unele dintre soluțiile şi improvizațiile din această perioadă vor deveni permanente şi că lumea de post-criză o sa fie mai bună. Un lucru este sigur: va fi diferită decât lumea pe care am cunoscut-o până acum. Putem spune că şi în cazul de faţă se adevereşte zicala: Tot răul spre bine!

Andrei Grün

Opiniile exprimate în textele publicate  nu reprezintă punctele de vedere ale editorilor, redactorilor sau ale membrilor colegiului redacţional. Autorii îşi asumă întreaga răspundere pentru conţinutul articolelor.

Comentariile cititorilor sunt moderate de către redacţie. Textele indecente şi atacurile la persoană se elimină. Revista Baabel este deschisă faţă de orice discuţie bazată pe principii şi schimbul de idei.

 

3 Comments

  • Hava Oren commented on May 14, 2020 Reply

    Ce surpriză: chiar și despre coronavirus se poate spune ceva pozitiv!

    Mă gândesc la o vorbă a mamei:

    Und wer ei guter Jud ist
    Sagt zu allem das passiert:
    „Wer weiss wofuer es gut ist?”

    Adică, ori ce s-ar întâmpla, un evreu bun se întrebă: „Cine știe ce avantaje are?” (în germană)

  • Andrea Ghiţă commented on May 14, 2020 Reply

    Potrivit unei zicale maghiare “Minden rosszban van valami jó” [În fiecare lucru rău există şi ceva bun] şi pandemia actuală a avut şi părţi pozitive. Mă gândesc şi la faptul că familiile au petrecut mai mult timp împreună, au trebăluit mai mult prin casă şi, făcând ordine prin sertare, răsfoind albume sau trecând în revistă fişierele cu fotografii şi-au dat seama câte momente memorabile au petrecut de-a lungul timpului. Pr mine mă îngrijorează în schimb modul în care va afecta omenirea distanţarea socială, portul măştii – care ecranează mimica – şi chiar lucrul online care poate afecta negativ relaţiile sociale interumane. .

  • Tiberiu Ezri commented on May 14, 2020 Reply

    Sunt de acord cu Andrei!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *