Vulnerabilităţile demografice ale Israelului

Har Domnului, potrivit Institutului Central de Statistică din Israel [1]la sfârșitul lui ianuarie 2020 populația țării se ridica la 9.152.100 de suflete, din care 74,24% erau evrei, adică 6.697.000 de persoane. Cea mai vastă minoritate o constituie arabii care reprezintă 20,95% din locuitorii statului, adică circa 1.890.000 de oameni. Restul de 4,81%, adică 434.000 de indivizi sunt constituiți din: creștini, druzi, armeni, circasieni, samariteni, etc., apoi evrei nerecunoscuți ca atare conform legilor halachice, precum și neevrei căsătoriți cu evrei. 

Alte aspecte îmbucurătoare ale evoluției demografice israeliene sunt: rata de creștere demografică anuală de 2% care este de trei ori mai mare ca cea din țările OECD (0,6%), speranța ridicată de viață – 80,7 ani la bărbați și 84,6 ani la femei, ponderea ridicată a copiilor între 0 și 14 ani în structura populației – 27,3% și rata de fertilitate ridicată, de peste 3 la femei.

Din anul 2000 populația Israelului a crescut de la cca.6 milioane la peste 9 milioane de suflete, această creștere cuprinzându-i și pe noii olimi (imigranți), o altă evoluție fundamentală îmbucurătoare.

În dosul acestor tendințe pozitive se desfășoară în paralel și procese negative care, pe termen lung, ar putea să pericliteze însăși relativa prosperitate, stabilitate și securitate a Israelului pe termen lung. Iată câteva dintre ele, din mărunta și amatoarea mea perspectivă:

  1. Sporul natural mai ridicat al populației arabe din Israel, în special al majorității de religie islamică. În medie acesta este de aproape trei ori mai mare ca cea a majorității israeliene, prin urmare dacă tendința continuă, în vreo trei generații cele două populații vor atinge același număr de suflete.[2]
  2. Sporul natural mult mai ridicat al populației palestiniene din Cisiordania și Ierusalimul de Est, a cărei pondere este actualmente de 83% din totalul populației Iudeei și
  3. Samariei și dacă se continuă trend-ul actual, peste 20 de ani aceasta se va ridica la 95% din totalul populației malului de Vest al Iordanului,, în ciuda imigrației preconizate de cca 20.000 de evrei religioși[3].
  4. Emigrarea continuă a israelienilor în statele vest europene, Canada, Australia și în special USA, mai ales a celor cu pregătire universitară, a celor din hi-tech și a celor din unități informatice de elită ale armatei.[4] Actualmente trăiesc în străinătate approx. 600.000 de israelieni și foarte puțini dintre ei se întorc acasă.
  5. Scăderea imigrației. În ultimii 20 de ani au imigrat anual în Israel cca. 15.000 de persoane, cu excepția ultimilor 4 ani, când datorită creșterii alarmante a antisemitismului în SUA și statele europene occidentale, cifra anuală s-a ridicat la cca. 30.000. În ciuda tendinței de mărire a imigrației din ultimii ani, cota acesteia nu va putea niciodată concura cu sporul populației arabe israeliene și din teritorii.
  6. În ultimul deceniu a apărut, precum cireaşa de pe tort, povara suplimentară a refugiaților africani intrați ilegal în Israel prin Egipt, majoritatea originari din Eritrea, Sudan și Etiopia. Numărul acestora se estimează la approx.32.000 de oameni [5].

O parte dintre ei au fost integrați cu succes la munci necalificate și în agricultură și se speră ca odată cu terminarea zidului de securitate de la granița egipteană să se pună punct afluxului de refugiați africani.

Aș dori să trec în revistă câteva probleme de natură socială care afectează negativ și agravează pe cele de natură demografică.

  1. Ponderea ridicată a populației religioase în sânul populației evreiești și creșterea procentajului acesteia datorită sporului natural de două ori mai mare decât al  populației evreiești laice. În ultimii 20 de ani ponderea acesteia în totalul populației evreiești a crescut de la 14%, la aproape 21%. [6] Drept urmare aproape un sfert din locuitorii evrei nu sunt productivi, încarcă la extrem bugetul statului cu cheltuieli și majoritatea lor nu se supun nici acum serviciului militar obligatoriu. Cu acest balast, bugetul statului va fi întotdeauna pe minus, grevând dezvoltarea statului Israel.
  2. Distribuția foarte dezechilibrată dintre populația urbană și cea rurală, 93,2% din populație trăiesc în orașe. E adevărat că procentul ridicat al populației urbane este un semn al dezvoltării, dar Israelul are nevoie de siguranță alimentară și de apărare a granițelor, chiar dacă dispune de o armată ultramodernă. Ponderea minusculă a kibbutz-urilor – 3,3 % și a moshav-urilor – 1,8% în rândul populației evreiești și golirea acestora de tineri constituie nu numai un proces nefast, ci și o pierdere treptată a unui simbol național.
  3. Distribuția total inegală a populației din punct de vedere geografic. Un procentaj de cca 70% din locuitorii Israelului trăiesc în megalopolis-ul din jurul Tel-Aviv ului și în zona câmpiei litorale care se-ntinde de la Ashdod la Haifa, unde densitatea populației ajunge la 900 de oameni pe km2. La sud de Rishon Le Zion și până la Eilat trăiește doar 6% din populație.[7] Acest dezechilibru generează o expunere strategică densă la atac balistic din punct de vedere militar, respectiv greutăți în dezvoltarea economică a sudului deșertic – visul sionist al vizionarului premier Ben Gurion.
  4. O altă povară socială notabilă, cu cauze în parte demografice, date de procentajul ridicat al populației religioase care nu muncește în mod activ, o constituie sărăcia a 20% din locuitori, adică aproape 2 milioane de oameni, dintre care 880.230 de minori.[8] Indiferent de argumente, din punct de vedere al istoriei și umanismului iudaic, această stare de fapt mi se pare o rușine națională, mai ales că de aprox. un deceniu Israelul a devenit exportator de energie, cu imense încasări valutare.

Una peste alta, miracolul evreiesc continuă prin Statul Israel, care sperăm va exista până la sfârșitul istoriei, cu ajutorul lui Dumnezeu, al bravei națiuni israeliene și al poporului evreu din Diaspora.

George Vigdor


[1] Central Bureau Of Statistics 2020 January https://old.cbs.gov.il/ts/databank/series_one_e.html?codets=3763

[2] Worldometer – Israeli Population Forecast https://www.worldometers.info/world-population/israel-population/

[3] Index Mundi, West Bank Demographics Profile 2019 https://www.indexmundi.com/west_bank/demographics_profile.html

[4] The Institute for Zionist Strategies – February 2020 Newsletter – Emigration from Israel, Problem or opportunity? https://www.izs.org.il/2020/03/february-2020-newsletter-emigration-from-israel-problem-or-opportunity/

[5] The Times of Israel, 24 dec.2019, TOI Staff https://www.timesofisrael.com/amended-figures-refute-claim-that-6-of-7-immigrants-since-2012-arent-jewish/

[6] UN World Population Prospects – 2019 Revision https://population.un.org/wpp/

[7] World Population Review 2020 https://worldpopulationreview.com/

[8] The Times of Israel, 14 jan 2020, National Council for the Child, TOI Staff https://www.timesofisrael.com/nearly-a-third-of-israels-children-live-below-the-poverty-line-report/

 

 

Opiniile exprimate în textele publicate  nu reprezintă punctele de vedere ale editorilor, redactorilor sau ale membrilor colegiului redacţional. Autorii îşi asumă întreaga răspundere pentru conţinutul articolelor.

Comentariile cititorilor sunt moderate de către redacţie. Textele indecente şi atacurile la persoană se elimină. Revista Baabel este deschisă faţă de orice discuţie bazată pe principii şi schimbul de idei.

 

24 Comments

  • George Farkas commented on May 13, 2020 Reply

    Polemica iscata de articolul, bine scris de altfel,imi pare inutila si cam nutrita de preconceptii. Ea nu face decat sa dauneze revistei, de aceea refuz categoric sa intru in hora.(Stiu,nimeni nu m-a invitat).
    Mai stiu si ca multi cred ca numarul mare de comentarii inseamna succes, teza care nu e valabila atunci cand colaboratorii unei publcatii il ataca tocmai pe unul sau mai multi dintre colegii lor. Promit sa accept bucuros lipsa de comentarii la acest comentariu.

  • Veronica Rozenberg commented on May 8, 2020 Reply

    Aduc acest caz in atentia dvs, doar ca sa fie clar, ca nu am nici un fel de intentie de a-i apara pe israelieni in mod total, sau ca am despre “ei”, per total, o parere grozava. Din contra…

    Ieri seara in Ierusalim s-a urcat in autobuz un cuplu tanar, insotiti de un caine, de tip pitball (??), fara botnita.
    Soferul arab tanar si el, de cca 20 de ani, i-a rugat sa coboare, pentru ca potrivit instructiunilor Ministerului de Transporturi nu e voie de calatorit in autobuze insotit de caini (poate in anumite cazuri e voie, ca de ex cel al orbilor).

    Individul, s-a infuriat, a dat drumul cainelui si cumva l-a asmutit asupra soferului, care a fost muscat pe fata, deasupra gurii. A fost dus la spital pentru a fi cusut. Proprietarul cainelui i-a furat si bani si telefonul mobil.
    Este si asta o vulnerabilitate care exista aici in Israel, din pacate, asa ceva, eu tind sa cred ca nu exista, sau nu cu aceeasi incidenta cu care poate exista aici, in tari in care violenta demografica constitutie, sau va constiuti in deceniile urmatoare o problema.
    Nu stiu daca israelianul evreu si-ar fi permis dezlantuirea furiei, daca soferul nu era arab.
    Tind sa cred ca da, am fost de fata si la alte momente in care evrei isi dezlantuie furia impotriva celolalti, de exemplu pe strazi, in timpul sofajului, in spitale si probabil si in alte situatii.

    Se pot vedea detalii pe walla news, item numarul 3355586

    Tot o divagatie…

    • GBM commented on May 9, 2020 Reply

      Iar eu care credeam că doar atunci când un om mușcă un câine, știrea merită a fi difuzată…..
      Voi rămâne și voi muri naiv……
      GBM

    • Veronica Rozenberg commented on May 9, 2020 Reply

      Ati ramas arogant, ca intotdeauna, in acest caz in mod gratuit.

      Dupa cele pe care le-ati scris, cred ca dati apa ,la moara, colegului G.V

      • GBM commented on May 10, 2020 Reply

        Iau epitetul ca un compliment.
        In viatza mea am fost de toate, numai arogant nu….
        Asa ca ma bucur ca am capatat inca o nota, chiar daca are o conotatie negativa.
        Asta inseamna ca omul se poate schimba, chiar la varsta a patra…
        In plus imi pare bine ca nu am fost intzeles, prea des mi se pare ca oamenii citesc in mine ca intr-o carte larg deschisa!
        Multumesc.
        GBM

        • Veronica Rozenberg commented on May 10, 2020 Reply

          “In plus imi pare bine ca nu am fost intzeles”…

          :-)) :-)) :-))

  • Ivan G Klein commented on May 8, 2020 Reply

    În articol este menționată cifra de 30000 imigranți ilegali africani în Israel pe baza sursei ( 5 ) unde nici vorbă de așa ceva – vezi comentariul meu / May 7 ,2020 . Merită citit răspunsul lui V.G.

  • George Vigdor commented on May 7, 2020 Reply

    Dna Rozenberg, pentru că savurez divagațiile Dvoastre și ieșirile din context, permiteți-mi un modest adaos publicistic la tema vulnerabilității demografice europene și a tratamentului inuman al conducerii politice de la Budapesta. Am o poziție clar pro premierul Orban în chestiunea imigrației europene și a parteneriatului strâns al conducerii maghiare cu Israelul, personal cu premierul Netanyahu. În 2015, Orban a fost literalmente linșat de cancelariile vest europene și mainstreamul mass mediei liberale că se opune fățiș imigrației necontrolate, în special a celei musulmane. S-a încercat izolarea sa politică și economică, dar aceste manevre n-au reușit și state occidentale care au blamat construirea gardului de sârmă ghimpată din sudul Ungariei și ” tratamentul inuman ” invocat de Dvoastră, recurg tacit la respingerea imigrației în masă, ba chiar multor islamiști indezirabili. Merkel și Macron nu mai critică pe Orban, ba mai mult, duc o politică clară antimigrație. Relațiile Ungariei cu Israelul sunt înfloritoare pe toate planurile, Orban n-a votat împotriva Israelului la mutarea ambasadei americane la Ierusalim, a deschis o casă comercială acolo, aici s-a ținut Congresul Mondial Evreiesc, viața comunitară are un reviriment nemaiîntânit, Orban a fost la Sinagoga Centrală de câteva ori, a condamnat univoc Holocaustul și a promis personal protecția minorității evreiești. Pentru modul demn în care apără suveranitatea țării în fața globalismului, hegemoniei instituțiilor financiare mondiale și mai ales a imigrației el este admirat de foarte mulți prieteni români, care își doresc în România tot așa un conducător devotat intereselor propriei țări. Încă înainte de a-mi da o replică tăioasă vă anunț că nu am scris aceste rânduri pentru că sunt cetățean maghiar, ci din convingere.

    • Veronica Rozenberg commented on May 8, 2020 Reply

      “Dna Rozenberg, pentru că savurez divagațiile Dvoastre și ieșirile din context, permiteți-mi un modest adaos publicistic la tema vulnerabilității demografice europene și a tratamentului inuman al conducerii politice de la Budapesta. Am o poziție clar pro premierul Orban în chestiunea imigrației europene”.

      Vă felicit ! “Tel maître, tel valet”

      “și a parteneriatului strâns al conducerii maghiare cu Israelul, personal cu premierul Netanyahu. În 2015, Orban a fost literalmente linșat de cancelariile vest europene și mainstreamul mass mediei liberale că se opune fățiș imigrației necontrolate, în special a celei musulmane. S-a încercat izolarea sa politică și economică, dar aceste manevre n-au reușit și state occidentale care au blamat construirea gardului de sârmă ghimpată din sudul Ungariei și ” tratamentul inuman ” invocat de Dvoastră, recurg tacit la respingerea imigrației în masă, ba chiar multor islamiști indezirabili. Merkel și Macron nu mai critică pe Orban, ba mai mult, duc o politică clară antimigrație”.

      Probabil că :
      “Yesh gvul le col taalul” sau in traducere libera “Exista o limita la orice truc”.

      După care, urmează un lung fragment care analizează relaţiile demne de admirat alte lui Orban cu Netanyahu şi Israelul, dar pe cât de “înfloritoare: ar fi acestea, nu pot decât să vă surprind, preluarea modelul “divagaţiilor”, precum pretindeţi dvs, poate în lipsa unei alte modalităţi de a vă justifica propriile afirmaţii.

      În acest context îmi amintesc o altă zicală, îmi cer scuze pentru folosirea ei, nu e tocmai potrivit s-o enunţ aici, dar
      ce legătură este între s… şi prefectură? Apropos de tot ce aţi divagat victorios mai sus?

  • George Vigdor commented on May 7, 2020 Reply

    Stimată Dnă Rozenberg, constat cu stupoare că/mi purtați Sâmbetele, pardon “Joile” la apariția fiecăruia dintre articolele mele. Să vă fie de bine, deși sunt convins că există activități intelectuale net superioare și aducătoare de satisfacții decât sa va legați cu o maliție nedisimulată de conținutul lor. Respect ținuta și nivelul revistei Baabel, deci nu doresc să vă replic personal, dar am rugămintea de a înceta atacurile la persoană și insinuările grave cum că aș răuvoitor la adresa Israelului. Mai mult încercați să mă calificați în funcție de o reclamă pe care o pun pe facebook, semn că faceți investigații personale legate de activitatea mea. Mi se pare ridicol că vă erijați în apărătoarea israelienilor, și că în mod tendențios aduceți în scenă realități care nu au de/a dace cu articolul în cauză. Pentru ca să vă intrig și mai mult doresc să subliniez că sunt mândru de cele trei identități personale pe care le am: evreiască, românească și maghiară, sunt o sinteză vie a 3 culturi care se armonizează în ființa mea și practic am savurat viața în cele trei patrii ale mele, în mod intens și devotat. Știu că nu veți înțelege și mă considerați un ” iored “, demn de pus la stâlpul infamiei. Vă doresc multă liniște sufletească și mai puține partizanate, umori și reacții vehemente. Shalom!

    • Andrea Ghiţă commented on May 8, 2020 Reply

      Să nu uităm, totuşi, ascensiunea naţionalismului ungar şi nici revirimentul antisemitismului şi, mai ales, negaţionismul care se manifestă în Ungaria, prin eleganta eludare a rolului esenţial pe care l-au jucat organele administraţiei ungare – aflată sub ocupaţie germană – în ducerea la îndeplinire exemplară şi într-un timp record, a deportării evreilor, în vara anului 1944.

    • Veronica Rozenberg commented on May 8, 2020 Reply

      “Mai mult încercați să mă calificați în funcție de o reclamă pe care o pun pe facebook, semn că faceți investigații personale legate de activitatea mea”
      Suntem într-o perioadă pe care oricine o face, dar cu atât mai mult cu cât apar pe web, persoane cu opinii cam împungătoare, în contextul în care au apărut..

      “Mi se pare ridicol că vă erijați în apărătoarea israelienilor”

      Da de unde, afirmaţie gratuită, nu apăr pe nimeni, descriu o realitate, care e menită să fie “pointed ouţ”, din interiorul căreia faceţi afirmaţii şi manifestaţi cu un grijuliu talent jurnalistic pericolul demografic al uneia dintre cele trei patrii în al cărei mândru cetăţean vă erijaţi.

      ” și că în mod tendențios aduceți în scenă realități care nu au de/a dace cu articolul în cauză.”

      Realităţile cu pricina pun în focus preocuparea unei persoane critice la adresa unui loc pe care îl cunoaşte din mass-media, ceea este perfect legitim, doar de aceasta se ocupă jurnaliştii, din a căror breaslă probabil faceţi parte.

      “Știu că nu veți înțelege și mă considerați un ” iored “, demn de pus la stâlpul infamiei.”

      Da de unde, pură speculaţie, nu mă ocup cu spânzurătoarea cetăţenilor multinaţionali, şi cu atât mai puţini cu a dvs.
      Am folosit acest cuvânt, deoarece el – precum bine ştiţi,- numeşte pei cei care pleacă din Israel. Nu e nimic defăimător în această expresie, e poate mai sugestivă decât a o înlocui prin câteva cuvinte.

      Pentru a aprecia şi pune în aplicare urarea făcută, v-aş răspunde şi eu cu o urare, şi anume, încercaţi să vă trageţi seva din evenimentele lumii celei mari, mult mai mare şi mai plină de evenimente, triste sau vesele, pentru a merita articole jurnalistice, decât, majoritatea celor prin care aţi ironizat ceea ce se întâmplă în Israel, şi, după modesta-mi opinie nu în modul cel mai subtil.

  • Grosz Eva commented on May 7, 2020 Reply

    Din afară nu poți vedea ce vezi dinăuntru. Dacă nu trăiești într-o țară nu poți avea o părere realistă despre ea. Departe de a fi perspectivă sintetică. Eu nu iau exemple din Google ci din ce se întâmplă în jurul meu .Un singur exemplu dat în articol : “Distribuția foarte dezechilibrată dintre populația urbană și cea rurală, 93,2% din populație trăiesc în orașe. E adevărat că procentul ridicat al populației urbane este un semn al dezvoltării, dar Israelul are nevoie de siguranță alimentară și de apărare a granițelor, chiar dacă dispune de o armată ultramodernă. Ponderea minusculă a kibbutz-urilor – 3,3 % și a moshav-urilor – 1,8% în rândul populației evreiești și golirea acestora de tineri constituie nu numai un proces nefast, ci și o pierdere treptată a unui simbol național.”
    ” Israelul are nevoie de siguranță alimentară” Am explicat în primul comentariu că agricultura este la o tehnică foarte înaintată .Israelul experimentează ,produce soiuri de legume șI fructe noi și le exportă. Cunosc bine problema pentru că soțul meu a lucrat în Centrul de proiectări de mașini agricole Vulcani.Niciodată nu vor lipsi alimente. Cât privește kibuțurile ele au fost un simbol al acestei țări la începuturile ei. Transformările care s-au petrecut nu sunt NEFASTE . Sunt procesul de transformare, și dezvoltare a societății israeliene. Simbolurile sunt doar simboluri. Ele se schimbă uneori spre binele societății. Totuși sunt și acum multe kibuțuri care produc diferite materiale industriale și de agricultură. Simbolurile nu te ajută să trăiești.

  • Veronica Rozenberg commented on May 7, 2020 Reply

    “Una peste alta, miracolul evreiesc continuă prin Statul Israel, care sperăm va exista până la sfârșitul istoriei, cu ajutorul lui Dumnezeu, al bravei națiuni israeliene și al poporului evreu din Diaspora.”

    D-le Vigdor,

    Ar trebui, dar nu o fac să vă mulţumesc pentru informaţiile preţioase pe care le-aţi adunat în mod documentat. Dar, ceva ţin să atenţionez, există în fraza dvs o ironie, pe care îmi permit s-o numesc uşor nelalocul ei, şi asta doar folosind un eufemism.

    Mă întreb, care e motivul, petru care aţi dorit să informaţi cititorii Baabelului despre “vulnerabiliataile demografice” ale Israelului?

    Aţi dorit poate să scoateţi indirect în evidenţă, că statul maghiar, în care se pare că locuiţi, şi unde pare-se vă îndeletniciţi cu a oferi sprijin, celor care doresc să -şi mute domicililui acolo, nu are vulnerabilităţi demografice?

    Probabil că ştim cu toţi de măsurile drastice şi îmi permit să spun, chiar INUMANE, luate de conducerea politică de la Budapesta, împotriva valului populaţiilor care au năpădit Europa vestică, în general, în anul domnului 2014.

    Dar, aş zice, fără să investesc timp şi căutare pe sursa nelipsită de informaţii, Dr. Google, precum spuneţi, că întreaga Europă are “vulnerabilităţi” asemănătoare cu Israelul, să ne gândim la ce fac musulmanii în Franţa, sau ce se va întâmpla într-o ţară care a dovedit o atitudine remarcabilă şi apreciabilă prin conducerea cancelarului Merkel, acceptând peste un milion de emigranţi veniţi di ţările arabe, africane etc.

    Oare, dacă tot vă preocupă demografia statelor în această perioadă de gobalizare universală, poate aduceţi informaţii prompte şi despre alţi vulnerabili.

    Îmi pun întrebarea, dacă prin faptul că i-aţi atenţionat pe israelieni aţi dorit să arătaţi grija pe care le-o purtaţi, sau poate, deoarece nu puţini dintre baabelieni sunt vorbitori ai limbii maghiare, cine ştie, v-aţi gândit să le oferiţi serviciile dvs de a-i transborda pe meleagurile câmpiei panonice?
    Sau poate pur şi simplu aveţi acest interes jurnalistic, caz în care cred că analiza vulnerabliltatii general-europene din ziua de astăzi, ar putea constitui o idee pentru viitoarele dvs articole.

    • Andrea Ghiţă commented on May 7, 2020 Reply

      Cele relatate de autor în acest articol nu sunt constatări noi, le-am găsit şi în analize politice. Afirmaţiile sale pot fi demontate cu argumente. Nu înţeleg logica conexiunii cu locul de rezidenţă al autorului, respectiv cu politica Ungariei, în condiţiile în care în articol nu se face vorbire deloc de Ungaria! Cât priveşte întrebarea (retorică): “dacă prin faptul că i-aţi atenţionat pe israelieni aţi dorit să arătaţi grija pe care le-o purtaţi sau poate, deoarece nu puţini dintre baabelieni sunt vorbitori ai limbii maghiare, cine ştie, v-aţi gândit să le oferiţi serviciile dvs de a-i transborda pe meleagurile câmpiei panonice?” indică faptul că baabelienii vorbitori de limbă maghiară, dar cititori ai revistei Baabel scrisă în limba română, ar fi nişte persoane incapabile să ia decizii care trebuie îndemnate să se “transbordeze pe meleagurile câmpiei panonice”.

      • Veronica Rozenberg commented on May 7, 2020 Reply

        Cele relatate de autor, in acest articol, dar si aproape in toate cele anterioare, sunt expresia unei ironii, ca sa nu spun mai mult fata de locuitorii israelului.

        De altfel, ceea ce am citat la inceputul comentariul este o ironie cu tenta nepotrivita dupa parerea mea, care nu isi are locul aici.
        In acest context, vreau sa spun doua lucrurii:

        De cand ma aflu la Baabel, nu am gasit in articolele dlui G.V. decat reavointa la adresa Israelului, tocmai de la un “iored” adica cineva care a venit, a vazut si a plecat. Dreptul lui, dar cred ca e nevoie si d emodestia celui care judeca de afara lucrurile, alocandu-si capacitate de putea si de cunoaste cele care se intampla aici, de “acolo”.
        In al doilea rand, ironiei i se poate raspunde cu IRONIE, deci avand in vedere, ca dupa publicarea articolelor domniei sale, am dorit sa aflu cine este aceata persoana, folosind sursele valabile pentru orice interesat, am aflat cele spuse in comentariu.
        Atunci cand aduce G.V. informatii privitoare la demografia Israeluloui, citand surse variate, cred ca este potrivit de a mentionat, ca problema demografica exista astazi oriunde, si ca nu este o problema noua, a existat in toate perioadele istorice.

        Cat despre intrebarea retorica, ea era destinata exclusiv celuia caruia i-a fost adresata, si nimanui altcuiva.

  • George Vigdor commented on May 7, 2020 Reply

    Dragă Dle GBM, în spiritul democratic al toleranței opiniei și a surselor de informare ale celuilalt, vă rog să acceptați părerea și sursele mele de informare, care printr/o simplă accesare google sunt vizibile oricui. Cu mențiunea că cele accesate de mine sunt în majoritate din 2020, dar aceasta e doar o mărunță observație. Realitățile demografice pe care le acceptați si Dvoastră parțial nu sunt îmbucurătoare pe termne mediu și lung, cifrele statistice vorbesc din nefericire de la sine și nu e cazul să ne aducem reciproc critici, realitatea nu o putem ocoli nici unul din noi. Demografia există dincolo de voința și capacitatea noastră intelectuală. Legat de modesta mea persoană, am fost israelian și am plecat de acolo după 5 ani de ședere intensivă. Deci cunosc realitatea atât din interior cât si din exterior, am o perspectivă dublă, poate chiar sintetică asupra realității. Am stat suficient în interiorul Israelului să fiu entuziasmat de părțile lui bune și unice și stau de destul timp în exteriorul lui să văd problemele și pericolele cu care este confruntat. Știți prea bine că distanța aduce obiectivare iar apropierea subiectivism. Vă rog să nu mă compătimiți, nici să nu mă felicitați, nu merit atâta atenție, am fost doar un simplu imigrant și emigrant din Israel. Nimic notabil.

    • GBM commented on May 8, 2020 Reply

      Stau si ma intreb ce-l face pe ”Yored” (adica, pentru cei care nu stiu ce inseamna: plecat definitiv din Israel) sa se intereseze de fosta lui țară?! Păcat ca nu sunt psiholog, ca altminteri sunt sigur ca aș gasi cel puțin trei sau patru explicații…..
      Sa te naști într-o țară, sa traiești cinci ani în altă țara, si apoi situatia ei sa te preocupe in asemenea masura incat sa te simti obligat sa-i cauti relele, oare asta nu se aseamana cu reactia unui barbat care a fost părăsit de soție si se intoarce tot timpul cu gândul la ea?! Sau conotatia mea e complet gresită? În acest caz cer scuze cititorilor.
      GBM

  • George Vigdor commented on May 7, 2020 Reply

    Dragă D/nă Grosz, constat cu stupoare că vă încântă să citiți exclusiv despre ” marile realizări ” ale Israelului. Da, Israelul e o minune fără seamăn în lume, dar a progresat prin personalitățile sale de excepție care s-au concentrat asupra punctelor sale slabe și au transformat slăbiciunile în atuuri. De ex au transformat deșertul în una din cele mai avansate agriculturi din lume sau au făcut din Palmach o organizație paramilitară cu multe carențe una din cele mai moderne și puternice armate din lume. Criticile și apoi construcția bine aplicată sunt calea către progres. Laudele și repetarea acelorași locuri comune triumfaliste reprezintă drumul sigur spre stagnare și recul.

  • George Vigdor commented on May 7, 2020 Reply

    Dragă Dle Klein, savurez atenția deosebită pe care o acordați articolelor mele. Mă onorează acest tratament preferențial și sentințele Dvoastră de mare valoare morală și literară. Dar eu fiind modest din fire, renunț cu plăcere la acest deliciu nemeritat și vă promit că mă voi conforma unei zicale binecunoscute şi voi ceda,lăsând cale liberă tiradelor Dvoastră subtile de admirație. Vă rog să vă menajați și să nu vă stricați ochii clarvăzători citind
    rândurile mele total neînsemnate. Revenind la ultimul text, vă propun să/i numărați pe refugiații africani ilegali, bob cu bob, sunt convins că va fi singura statistică pe care o veți accepta.

  • GBM commented on May 7, 2020 Reply

    Punctele negre căutate si publicate in articolul de față sunt, cel puțin parțial eronate. Daca autorul ar fi intrat pe Dr Google si s-ar fi interesat de ULTIMILE DATE, ar fi gasit urmatoarele:
    1.31.12.2019-Ofer Aderet: pentru prima oară în istoria Israelului numărul de copii mediu al unei femei arabe israeliene e mai mic decât cel al unei femei evreice israeliene: 3.04 vs 3.05
    2.14.8.2019-David Rosenberg: numărul celor care au părăsit Israelul (pentru mai mult de un an) în 2018: 14,300-cel mai mic număr din ultimii 20 ani.
    3.24.12.2019-Malach si Cahaner: statistica anului 2018: 51% din bărbații haredim lucrează, față de 76% din femeile acestui grup religios.
    Aș propune redacției ca atunci când i se prezintă un articol cu date statistice să roage pe cineva dintre colaboratorii permanenți să verifice cifrele.
    Cât despre semnatarul acestui articol (nu-l cunosc și nu știu nimic despre el), iată ce gândesc eu:
    *dacă e israelian, îl compătimesc pentru timpul pierdut pentru a găsi pete în soare (că până și în soare există pete!!)
    *dacă e plecat din Israel, îl felicit că a reușit să se autoconvingă cum că Israelul e o țară fără de viitor.
    GBM

  • Ivan G Klein commented on May 7, 2020 Reply

    ” În ultimul deceniu a apărut, precum cireaşa de pe tort, povara suplimentară a refugiaților africani intrați ilegal în Israel prin Egipt, majoritatea originari din Eritrea, Sudan și Etiopia. Numărul acestora se estimează la approx.32.000 de oameni [5].”
    Singurul lucru pe care am încercat să-l verific , înainte de a citi articolul , NU corespunde . Să mai citesc articolul sau să verific alte trimiteri ?
    K.I.

  • Eva Grosz commented on May 7, 2020 Reply

    Cum de ați reușit să adunați atâtea puncte negative pentru Israel? Vreau să văd încă o țară care în 72 de ani s-a ridicat din nisipuri și mocirlă la o țară modernă cu tehnici din cele mai înaintate. Există și agricultură din cele mai înaintate în lume. Nu trebuie să existe sate, ca de pe vremuri, la fel și kibutzurile sunt depășite. Ele au fost create pe modele socialiste care nu s-au dovedit cele mai eficace. Iar antisemitismul în creștere în Europa și USA face ca Israelul să fie supapa de siguranță pentru toți evreii și din Israel, dar mai ales din Diaspora. E uluitor câte aspecte negative găsiți acestei țări!

  • Tiberiu Ezri commented on May 7, 2020 Reply

    Corona ne-a demonstrat ca nici Europa si nici USA nu sunt mai “isteti” decat Israelul.
    Din pacate, slabiciunile sistemelor democratice vor fi exploatate de catre forte fundamentaliste care se raspandesc in toata lumea.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *