Jurământ olimpic și violență care se repetă după aproape trei decenii

– Ard clădirile pe strada unde locuiesc! – îmi scria prietenul Şerban, aflat cu o bursă la Pasadena. Se întâmpla în perioada revoltelor și tulburărilor civile din Los Angeles, la sfârșitul lui aprilie și începutul lunii mai 1992. După o urmărire ca în filme, patru ofițeri ai departamentului de poliție din Los Angeles l-au arestat pe Rodney King, cetățean de culoare cu multiple antecedente penale. Polițiștii s-au folosit de forța excesivă, brutalitatea arestării fiind înregistrată de către un civil, care locuia în zonă, iar videoclipul a fost difuzat pe larg în emisiunile TV. Valul de nemulțumiri a izbucnit după ce un complet de judecată i-a achitat pe cei patru polițiști.

1992 – Revolta din LA

Cele întâmplate atunci semănau cu situatia de acum: mii de oameni s-au răzvrătit timp de șase zile după anunțarea verdictului. S-au comis jafuri, atacuri, incendii și omoruri, pentru restabilirea ordinii fiind necesară intervenția Gărzii Naționale a Armatei din California, a armatei Statelor Unite și mai multor agenții federale.

Bilanțul celor șase zile de rebeliune a fost nefast: 63 de persoane ucise, 2383 de persoane rănite și peste 12 mii de arestări, daunele materiale fiind estimate la peste 1 miliard de dolari.

Theresa Edwards

Cu patru ani mai târziu, la Jocurile Olimpice de la Atlanta, baschetbalista Theresa Edwards a depus jurământul olimpic al atleţilor. Am rămas surprins când un student de al meu de la Universitatea din Memphis, Tennessee, a conchis că prin încredinţarea depunerii jurământului unei atlete de culoare a luat sfârșit discriminarea rasială în SUA. Crezusem până atunci că acest lucru se întâmplase cu mult înainte…

Istoria se repetă, dar costă tot mai mult – opina scriitorul, poetul si eseistul islandez Halldór Laxness, laureat al premiului Nobel pentru literatură.

Se pare ca discriminarea dăinuie peste timp, există în continuare ură şi animozități reprimate, fiind suficientă o scânteie ca să dezlănțuie furtuna necontrolabilă. Rata ridicată a şomajului şi disperarea cauzată de pandemie amplifică dimensiunile conflictului de acum. Doresc mult ca Statele Unite să revină cât de curând la starea de normalitate.

Daniel Lőwy

Opiniile exprimate în textele publicate  nu reprezintă punctele de vedere ale editorilor, redactorilor sau ale membrilor colegiului redacţional. Autorii îşi asumă întreaga răspundere pentru conţinutul articolelor.

Comentariile cititorilor sunt moderate de către redacţie. Textele indecente şi atacurile la persoană se elimină. Revista Baabel este deschisă faţă de orice discuţie bazată pe principii şi schimbul de idei.

 

7 Comments

  • Peter Singer commented on June 4, 2020 Reply

    In aproape toate comentariile mediilor de informare se tace delicat despre un fapt: George Floyd a fost multiplu condamnat printre altele a avut o condamnare de 5 ani pentru atac cu jaf! Nu pare o persoana potrivita sa fie simbolul luptei antirasiale. Cert, uciderea lui, premedidata sau nu este de nejustificat. Si totusi nu este sigur ca politistii vor fi condamnati fiindca materia legala este extrem de complicata.

    • Ivan G Klein commented on June 4, 2020 Reply

      ” Nu pare o persoana potrivita sa fie simbolul luptei antirasiale.” Și totuși e adăugat listei altora la fel de potriviți și i se face deja memorial ….. ” .. uciderea lui, premedidata sau nu..” De acord , justiția va decide în 9-12 luni . Eu nu știu tot despre caz și nu mă pot pune in police shoes . K.I.

  • Ivan G Klein commented on June 3, 2020 Reply

    Rodney King – cînd l-au oprit polițiștii , acesta fiind drogat s-a dat mare la o polițistă din grup , soțul ei fiind de față . Ce a urmat a fost filmat de un oarecare ce-și cumpărase aparatul în ziua respectivă . Incendiile și jafurile din L.A. n-au atins partea orașului unde comunitatea coreeană înarmată și-a organizat apărarea . R. King a primit o despăgubire de șase zerouri și a murit după cîțiva ani , cînd bine drogat s-a înecat în propria piscină ….Activitatea dvs. în mediul universitar vă dă posibilitatea de a vedea viitorul ( și de a-l prezenta nouă ) prin tineretul pregătit într-un mediu în care progresiștii domină iar conservatorii sînt excluși . K.I.

  • Maria Roth commented on June 3, 2020 Reply

    Rar am momente de nostalgie, dar zilelele acestea traiesc si eu (cum simt si din articolul lui Daniel) nostalgia vremurilor bune ale SUA, din anii 90, cand citeam despre progresele in reducerea inegalitatilor, si atmosfera era de apropiere intre rase. SUA era interesata sa isi imbunatateasca propriile politici, dar se preocupa si de ceea ce se intampla in lume, nu doar de gloria ei. Ce multe s-au schimbat! Oare cand si cum se va putea intoarce roata din nou?

  • Mike Klein commented on June 3, 2020 Reply

    Dani, așa cum spui, filmul ăsta l-am mai văzut în alte variante. De 45 de ani de când locuiesc în Statele Unite, acest cerc vicios s-a ameliorat foarte puțin. Dacă erau soluții simple se rezolva deja de mult. Problemele sunt adânc înrădăcinate în societatea americană și nici un jurământ olimpic sau chiar un jurământ prezidențial de o persoană de culoare nu au reușit să schimbe prea mult. E trist, dar asta este realitatea americană.

  • Eva Grosz commented on June 2, 2020 Reply

    Și acum bilanțul rebeliunii va fi nefast. Am văzut în ziarul nostru că “răsculații “au distrus printre altele o prăvălie cu piane , unul era aruncat pe stradă. Scria că era un Steinway .
    Probabil era grea de cărat.
    Și totuși George Floyd nu mai poate fi înviat. Indiferent de rezultatul judecății. Nici o sentință nu-l va învia.

  • Eva Grosz commented on June 2, 2020 Reply

    Un articol foarte realist, echilibrat și care exprimă dorința unei stări de normalitate.Exact asta își dorește o lume întreagă . Și noi vrem, aici în Israel unde în fiecare zi existența e pusă la îndoială. Și noi vrem!
    Mai adaug ceva : Daniel Lőwy vă stă foarte bine când zâmbiți. La voi a trecut corona ? Că la noi a revenit. Așa e și cu istoria!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *