Acordul nuclear cu Iranul – o problemă sensibilă pentru noul președinte american

Discursul inaugural al președintelui Joe Biden a pus accentul pe două aspecte esențiale ale viitoarei administrații americane și, ținând cont de evenimentele din ultima lună, ambele se refereau la probleme interne. Era vorba de menținerea în continuare și protejarea democrației, fundamentul istoric al statului american și de unitate, în condițiile în care societatea americană este mai dezbinată ca oricând, în parte datorită unor procese istorice, în parte politicii toxice a fostului președinte Donald Trump. De aceea, în discurs au fost doar enumerate principalele probleme de politică externă, domenii în care Biden vrea să schimbe cu 180 de grade orientarea administrației Trump. Este vorba de reluarea relațiilor transatlantice, revenirea SUA în Acordul de la Paris legat de climă, sau în agenții ONU cum ar fi Organizația Mondială a Sănătății, iar primele ordine executive semnate de Biden au fost în această direcție.

Dar cel mai sensibil și problematic demers în care vrea să se angajeze președintele american este revenirea în JCPOA (Planul Comun de Acțiune Generală), acordul nuclear cu Iranul, denunțat de Donald Trump drept dezastruos și care, după părerea lui, contravenea intereselor Americii. Pasul făcut de Biden va influența ansamblul politicii americane din Orientul Mijlociu și nu în exclusivitate cu Israelul, ci și cu aliații arabi ai Statelor Unite. Preluând linia Obama, respectiv cea a Partidului Democrat, Biden pare să fie convins că acest acord va pune stavilă dorinței Iranului de a-și fabrica arma nucleară, sancțiunile economice fiind înlocuite cu liberalizarea relațiilor economice dintre Iran și Occident. Întrebarea este dacă Biden a pus pe cântar avantajele obținute de Trump prin denunțarea JCPOA, unul dintre rezultate fiind realizarea Acordurilor Abraham, care nu trebuie apreciate doar din punctul de vedere al Israelului, ci al regiunii, prin consolidarea unor alianțe ale SUA cu aceste state, cu avantaje economice și strategice de ambele părți, iar recunoașterea diplomatică a Israelului de către aceste state oferă o perspectivă pozitivă prin eliminarea unor conflicte din regiune. Trebuie subliniat din nou că liantul a fost poziția comună cu Israelul și cu Statele Unite în problema iraniană a statelor implicate.

Primul semn de întrebare legat de intențiile președintelui ar fi cine este mai interesat de revenirea SUA, Washington sau Teheran? Este Joe Biden convins de sinceritatea Iranului în respectarea condițiilor acordurilor? Oare revenirea Statelor Unite ar opri procesul de îmbogățire a uraniului peste cantitatea stabilită, în condiţiile în care acest proces este în curs (situație recunoscută de Iran și folosită probabil ca șantaj)? Se pune și problema termenilor în timp ale acordului, deoarece după ce expiră, Iranul este liber să continue de unde s-a oprit (dacă s-a oprit) la semnarea documentului. Un alt semn de întrebare este prețul pe care l-ar plăti Statele Unite dacă revin la acord pe planul relațiilor internaționale, într-un cuvânt dacă merită să sacrifice bunele relații stabilite cu Israelul și cu statele arabe prietene. Fără îndoială, Biden are în vedere aceste aspecte, altfel nu ar fi declarat că nu va face niciun fel de demers fără să se consulte cu Israelul și că va pune noi condiții Iranului, printre care cea mai importantă, problema rachetelor balistice iraniene care, la semnarea acordului, Teheranul a spus că este nenegociabilă.

De curând au fost făcute publice, din surse neoficiale, condițiile în care Israelul (și probabil și statele arabe aliate cu SUA) ar accepta acordul cu Iranul. În următoarele săptămâni, Israelul va trimite la Washington o delegație, condusă de Yossi Cohen, șeful Mossad, pentru a prezenta cerințele părții israeliene. Se pare că el va fi prima personalitate politică importantă care se va întâlni cu președintele Biden și, firesc, și cu noul director al CIA, prima legătură oficială cu reprezentanți ai actualei administrații americane fiind convorbirea dintre Meir Ben-Shabbat, consilierul israelian pe probleme de securitate națională, cu omologul său american, Jake Sullivan.

Beniamin Netanyahu şi Yossi Cohen

Potrivit surselor, Cohen va prezenta o listă cu următoarele condiții: Iranul trebuie să stopeze îmbogățirea uraniului și construirea de centrifuge avansate, să înceteze să mai sprijine grupuri teroriste, mai ales Hezbollah, să renunțe la prezența militară din Irak, Siria și Yemen, să înceteze acțiunile teroriste împotriva obiectivelor israeliene din străinătate și să permită accesul deplin al AIEA (Agenția Internațională pentru Energia Atomică) la toate aspectele programului său nuclear.

Fiind surse neoficiale, nu se poate ști dacă aceasta va fi ultima listă, sau dacă ea va fi completată – lipsește de exemplu problema rachetelor balistice, o amenințare serioasă la adresa securității Israelului și statelor arabe vecine – sau unele cerințe vor fi eliminate, ca fiind irealizabile, cum ar fi prezența iraniană în țările enumerate. Este greu de descifrat măsura în care americanii și israelienii sunt dispuși la compromisuri. Ar fi păcat ca părțile să nu ajungă la un acord și relațiile Israelului cu Statele Unite să se deterioreze. Așa cum am arătat anterior, situația nu ar afecta numai Israelul, ci și relațiile cu statele implicate în Acordurile Abraham, viitorul păcii din Orientul Mijlociu și chiar din Africa.

În ultimă instanță, este vorba și de poziția pe plan intern a președintelui Biden în raporturile lui cu diferitele grupări din Partidul Democrat, cu așa numita grupare progresistă, extrema stânga a partidului, cu o atitudine intransigentă în multe probleme de politică internă și externă.

Eva Galambos

Opiniile exprimate în textele publicate  nu reprezintă punctele de vedere ale editorilor, redactorilor sau ale membrilor colegiului redacţional. Autorii îşi asumă întreaga răspundere pentru conţinutul articolelor.

Comentariile cititorilor sunt moderate de către redacţie. Textele indecente şi atacurile la persoană se elimină. Revista Baabel este deschisă faţă de orice discuţie bazată pe principii şi schimbul de idei.

 

7 Comments

  • Viorel Nicolaescu commented on February 3, 2021 Reply

    US este deja angajata intr-un proces de autodistrugere și in acest proces va târâ și Israelul cu ei. Poziția toxica, începută cu mulți ani in urma de Obama, va fi continuata și exacerbata de aripa radicala de stânga a Partidului Democrat,.
    Europei și Germaniei, mai ales, puțin ii pasa de Israel, interesele economice și strângerea legăturilor cu Iranul sunt prioritatea lor!

    • Klein Ivan commented on February 5, 2021 Reply

      V.N.- Sper să crească numărul cititorilor acestui comentariu – acum cifra pentru articol este 174 . K.I.

  • George Grünfeld commented on January 31, 2021 Reply

    Draga Eva, nu exista nici o “politica toxica” a fostului președinte Trump. Exista o “politica toxica”vizibila in poziția lui Biden si anume prezenta strategiei și influentei toxice a fostului președinte Barack Obama. Mișcarea veche marxista, bolșevică și comunista este in plină floare și a ajuns sa domine partidul democrat. In plus grupul bolșevic și antisemit din cadrul partidului democrat a ajuns sa domine discuția politica despre Orientul Mijlociu.

  • Klein Ivan commented on January 28, 2021 Reply

    E.G. – Eu nu nu știu de vre-o ” politică toxică ” a lui Trump .Am știut tot timpul că el nu face parte din grupa celor care pavează drumul spre iad proclamînd intenții bune .K.I.

  • Tiberiu ezri commented on January 28, 2021 Reply

    Israelul asteapta cu nerabdare sperand ca politica esterna a Statelor Unite va continua sa sprijine Israelul.

    • Virgil Duncan commented on January 29, 2021 Reply

      Tiby – o sa ramai cu speranta desi Anthony Blinken, ministrul de externe e evreu. Biden nu stie ce sa faca ca sa rastoarne mostenirea “toxica” a lui Trump in privinta Israelui. Trump, care de fapt a realizat lucruri de importanta istorica in regiune.
      Biden si Blinken In dorinta lor de a-l anula si “intrece” pe Trump o sa incerce sa “appease” Iranul a la Chamberlain. Sa ne rugam ca Iranul sa nu devina nuclear in acest patru ani.

  • Virgil Duncan commented on January 28, 2021 Reply

    Citez: “poziția pe plan intern a președintelui Biden în raporturile lui cu diferitele grupări din Partidul Democrat, cu așa numita grupare progresistă, extrema stânga a partidului, cu o atitudine intransigentă în multe probleme de politică internă și externă” – trebuie sa corectam aici: stanga partidului puternic anti-israeliana si antisemita. Biden nu conduce nimic, tot ce face el cel putin acum, este dictat de aceasta fractiune. Multi il compara cu un pasager care nici macar nu sta langa sofer, adica sta pe bancheta din spate. Primul acord a cazut mai ales pentru ca Iranul a continuat sa perfectioneze rachetele, care sunt mijloacele de transport pentru armele nucleare. Alta problema este infiltrarea Iranului in Irak, Yemen, Siria, Liban si situatia de-facto de razboi cu Israelul si Arabia Saudita. Iranul cere despagubiri pentru blocada economica si aceleasi conditii ca inainte, cu alte cuvinte continuarea actiunilor de infiltrare teroriste din regiune. Occidentul nu intelege de loc felul de gandi din Orient. Nimeni nu va putea opri Iranul sa aiba arme nucleare asa cum nimeni nu a oprit Corea de Nord. Singura deosebire este ca tensiunea este mult mai ridicata in regiune dat fiind conflictul dintre Suni si Shia. Acordul precedent reprezinta un exemplu de felul in care Iranul intelege sa respecte litera acordului. Vor lua banii si vor avea arme nucleare in citiva ani, sau va fi razboi.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *