Sunt un pensionar trecut de 70 de ani și din 1978, de când am părăsit România nu am participat la vreo demonstrație. Acolo ne scoteau din căminele studenţeşti ca să batem din palme la vizitele “tovarăşului Ceauşescu”.
Dar iată că evenimentele și tulburările politice actuale din Israel ne-au scos la demonstraţii, de data acesta îndreptăţite.
Mulţimile israeliene care demonstrează împotriva legilor votate în sistem blitz de către noul guvern Netanyahu sunt acuzate, printre altele, de “anarhie”. Iată-ne, pe mine și pe soția mea, doi “anarhişti” care s-au alăturat zecilor de mii de concetăţeni din toate păturile sociale, laici și religioși, care au ieşit în stradă pentru păstrarea democrației în Israel.
Vreme de 75 de ani, începând cu Declarația de Independență, Statul Israel a fost și încă este un stat democratic, liberal. De-a lungul scurtei istorii a Israelului, toți liderii ei, începând cu David Ben Gurion – cel dintâi prim-ministru – și continuând cu liderul partidului opoziției, Menahem Begin, au respectat cu strictețe principiul separării puterilor, unul dintre principiile de bază ale sistemelor de guvernare în democrațiile liberale. Acest principiu presupune separarea puterilor în stat. În majoritatea cazurilor, cele trei componente independente sunt: puterea legislativă (parlamentul – Knessetul în Israel), cea executivă (guvernul) și cea judecătorească (Curtea Supremă). Într-o societate liberală, democratică, este inadmisibil ca cele trei puteri să se subsumeze uneia singure, guvernul care, fiind majoritar, controlează și voturile din Knesset. Aceasta este de fapt intenția noului guvern ales în mod democratic în noiembrie 2022, sub conducerea primului ministru și liderul partidului Likud, Benjamin (Bibi) Netanyahu. Chiar și Bibi, în declarațiile sale anterioare (2012), susținea că păstrarea independentei Curții Supreme este vitală pentru o societate democratică și el nu va ezita să apere acest sistem. Însă din momentul în care a fost acuzat că a luat mită, Bibi și-a exprimat în mod repetat atitudinea dușmănoasă față de justiția israeliană și față de presa care îl critică. E drept că sistemul judiciar și Curtea Supremă au făcut și greșeli, mai ales în alegerea judecătorilor care nu reprezintă în mod proporțional diferite pături ale societății israeliene. De pildă, evreii orientali, care au devenit majoritari în Israel, nu au avut destui judecători în Curtea Supremă și acest lucru trebuie redresat.
Dar de aici și până la anihilarea puterii Curții Supreme, obiectivul principal al noului guvern, este o cale lungă, care cu siguranță duce la lezarea democrației israeliene.
De-a lungul istoriei Israelului, Curtea Supremă a apărat drepturile omului, inclusiv libertatea de exprimare, dreptul la egalitate și dreptul de a se organiza și a demonstra. Toate aceste drepturi de bază sunt incluse în Declarația de Independență a Israelului. Puterea Curții Supreme a crescut sub președinția judecătorului Aharon Barak. Printre altele, ea poate să anuleze unele decizii abuzive ale guvernului. Unele dintre aceste schimbări sunt contestate de către o parte din public și politicieni, dar intenția primordială a Curții Supreme este apărarea drepturilor democratice ale individului.
Aceste lacune și controverse au servit noului guvern drept pretext pentru a modifica în mod radical legislația.
În cele trei luni și ceva de la instalare, guvernul condus de Bibi și executorul “reformei” lui judiciare, Yariv Levin, ministrul justiției, și colaboratorul său Simcha Rothman, au reușit sau sunt pe cale să adopte numeroase legi dubioase, printr-un sistem blitz, adică rapid și necontenit.
Primul pas revoltător al noului guvern a fost acordarea portofoliului de ministru al siguranței naționale lui Itamar Ben-Gvir, fost membru al formației extremiste ilegale Kah. Aceeastă persoană a încălcat legea de nenumărate ori și l-a glorificat pe criminalul “doctor” Baruch Goldstein, un evreu lunatic venit din SUA, care a ucis cu mâna lui, apăsând pe trăgaciul unei arme automate, 29 de musulmani care se rugau într-o moschee și a rănit alţi 125. Noul ministru îl admira pe criminal și pe vremuri îi ținea acasă fotografia, atârnată pe perete.
Care sunt legile cele mai semnificative pe care le-a trecut sau încearcă să le treacă noul guvern?
Numai două luni după alegeri, în 4 ianuarie 2023, noul ministru al justiției, cu sprijinul total al premierului, s-a grăbit să prezinte în fața Knessetului legile pe care noul guvern voia să le promulge. Levin le-a numit “reformă judiciară”. Numai că aceste legi nu au fost prezentate alegătorilor Likudului înainte de alegeri și ca rezultat nu puțini likudnici s-au pronunțat împotriva unora dintre ele, dar era prea târziu… Alea jacta est (zarurile au fost aruncate). Președinta Curții Supreme, judecătoarea Esther Hayut, a caracterizat acest plan de reforme drept un atac vehement asupra sistemului legislativ. Majoritatea acestor legi stipulează supremaţia deciziei guvernamentale faţă de cea a Curții Supreme, iar altele au drept scop de a legaliza primirea de mită și de a salva cariera unor politicieni care au primit mită. Una dintre legi, piskat hahitgabrut (the overcoming paragraph sau the override clause[1]) permite Knessetului să respingă, chiar şi retroactiv, orice hotărâre a Curții Supreme de a anula o lege care contrazice o lege de bază sau încalcă drepturile omului cuprinse în Declarația de Independență a Israelului.
Printre altele, acest lucru îi va scuti pe unii politicieni aflați la putere de acuzaţia de luare de mită și îi va permite fostului ministru de interne să-și reia postul, deși Curtea Supremă se împotrivește, fiindcă el a continuat să facă afaceri necurate chiar și după ce a fost condamnat pentru furt. O altă lege (cu adevărat mafiotă) prevede dreptul politicienilor de a primi “donații” (adică mită) pentru a-şi acoperi cheltuielile în instanţă sau în caz de boală. Ca și celelalte, această lege se va aplica și retroactiv.
Bineînțeles că ultra-religioșii au primit “cadouri”, fiind scutiţi legal de serviciu militar și mărindu-se alocația lunară primită de tinerii care nu lucrează, ci se dedică integral studiului şi rugăciunii.
Dar legea care periclitează cel mai grav democrația este cea care reglementează alegerea judecătorilor Curții Supreme. Intenția guvernului este ca majoritatea posturilor de judecători în Curtea Supremă[2] să fie ocupate de politicieni sau de oamenii lor. Repercusiunile acestei legi le putem bănui, nu-i aşa?
Demonstranții se împotrivesc în primul rând acestei legi, care poate duce la autocraţie şi chiar la dictatură. Membrii guvernului susțin că aceste legi vor aduce adevărata democrație (sic!), fiindcă guvernul a fost ales de majoritatea populației.
Definiția termenului democrație nu este uniformă, dar iată una care mi-a plăcut: “Credința în libertatea și egalitatea între cetățeni, sau un sistem guvernamental bazat pe această credință, în care puterea este în mâinile reprezentanților votați, sau direct în mâinile cetățenilor” [3]
Dacă aceste legi vor fi adoptate, Israel se va transforma dintr-o democrație liberală într-o “democrație” electorală, adică vor avea loc alegeri libere, dar după cum prevăd unii, inclusiv eu, următoarea lege va fi sistarea totală sau amânarea pe termen nelimitat a alegerilor parlamentare, pe motiv de lipsă de fonduri… Practic acest lucru înseamnă că Israelul se va transforma în dictatură.
În final, răspund la întrebarea pe care am pus-o din titlu: “Lezarea democrației poate periclita însăși existența statului Israel?”.
Da, din mai multe motive:
– Israelul este înconjurat de dușmani, iar dezbinarea societății și scăderea moralului soldaților vor periclita existența Israelului ca stat independent.
– În cazul unui conflict militar cu dușmanii noștri: Iranul (care va avea în curând bomba atomică), Hizbollah, Hamas, etc, prietenii noștri europeni și americani nu se vor grăbi să ajute un stat dictatorial.
– În Israel religia nu este separată de stat, urmând ca religioșii care nu lucrează și nu fac armată să crească tot mai mult în putere, ceea ce va slăbi Israelul din punct de vedere militar și economic.
– Mai multe companii hi-tech amenință să părăsească Israelul înainte de instaurarea unui regim dictatorial, ceea ce va leza puternic economia Israelului.
– Dar cea mai mare problemă pe care o văd este pericolul unui război civil, fiindcă de la democrație la dictatură se poate trece pe cale democratică, dar nu și invers.
Este clar că sistemul judiciar israelian are nevoie de schimbări, dar el nu trebuie scos din funcțiune, lăsând politicienii să decidă asupra tuturor legilor, inclusiv dacă ei înșiși vor fi sau nu răspunzători în fața justiţiei.
Închei cu speranța că până la urmă cineva va avea atâta conștiință de politician, dar mai ales de cetățean cinstit, încât să aibă puterea și curajul să oprească această degringoladă și să ajungă la un compromis între cei care sprijină și cei care se opun așa-ziselor “reforme”. Cred că acesta poate fi numai Netanyahu, cel care la începuturile carierei sale a fost un conducător inteligent, talentat și cu prestigiu.
După cum ştim, în 25 martie, Netanyahu a amenințat să-l demită pe ministrul apărării, Yoav Gallant, doar pentru că a avut curajul să spună adevărul și să avertizeze guvernul de repercusiunile nefaste ale “reformei” asupra moralului forțelor armate.
În final, sub presiunea sutelor de mii de demonstranți, a unor critici internaţionale și chiar a unor membri ai Likudului, Bibi a declarat sistarea temporară asaltului legislativ, pentru a permite o reconciliere. Să vedem ce ne aduce viitorul.
Tiberiu Ezri
[1] Cotidianul Time.News afirmă că overcoming paragraph este destinat să dea mână liberă corupției guvernamentale
https://www.english.acri.org.il/post/___62
[2] https://www.timesofisrael.com/would-the-high-court-dare-strike-down-the-coalitions-judicial-appointments-law/
[3] https://dictionary.cambridge.org/dictionary/english/democracy .
65 Comments
Un articol excelent, clar, bine documentat! Ce inseamna un articol bun! Starneste toate aceste comentarii, provoaca dezbatere. E adevarat ca si tema este actuala, de mare interes si replicabila cam oricarei democratii din lumea asta larga.
Am citit, v-am citit si ma simt mai lamurita, motiv pentru care va multumesc tuturor celor care ati adaugat cate ceva la ideea nevoii universale de a avea democratii functionale si de a le apara.
Va multumesc!
Articolul și comentariul d. Ezri mi-au clarificat subiectul .- Nefiind rezident în Israel nu mi-aș permite să vin să votez.Îmi permit doar exprimarea părerii în Baabel, adică ce aș face eu dacă aș fi rezident . Și eu aș demonstra pentru o reformă a sistemului legislativ dar aș menționa că pentru a o face corect ar trebui creat cadrul necesar în concordanță cu care să fie făcută reforma , deci întîi creată Constituția israeliană . Nu pui căruța în fața calului sau luînd exemplul fotbaliștilor care nu atacă frontal adversarul pentru a prelua mingea ( acesta îi poate ocoli ) , ci preferă să alerge alături de adversar ( prin această manevră ei au mai multe șanse să deposedeze adversarul de minge ) . K.I.
Aveti dreptate.
O Constituție ar putea delimita drepturile și obligațiile fiecărei entități democratice și în general legile care stau la baza unei societăți democratice. Nu stiu de ce Israelul cu atâtea capete luminate nu și-a creat o Constituție în 75 de ani de existență. Poate există un jurist între colaboratorii sau cititorii revistei Baabel care ar putea aborda acest subiect?
M-am interesat de la fiul meu, un cunoscator al multor aspecte juridice despre cum a fost cu neputinta Israelului de a elabora o constitutie si mi-a relatat despre ceea ce se cheama Harari Proposal. Daca veti scrie aceste cuvinte pe google veti afla amanunte interesante privind motivatia faptului ca Israelul nu a elaborat o Constitutie si continua sa isi desfasoare activitatea de Stat astfel pana in ziua de azi.
Problematica a fost diversa, incluzand si neconcordantele intre evreimea religioasa, care considera ca noul stat trebuie sa se orienteze si organizeze dupa cele scris in Torah ( 😉 ), dar nu trebuie uitat ca Israelul a tinut parti ale statului sub regim militar (politie militara, sau poate alt termen mai potrivit) pana in anul 1966. O constitutie, ar fi ridicat probleme de garantare a unor drepturi egale cetatenilor statului , atunci cand arabii din zona de nord erau tinuti sub statut de regim militar.
Se mai poate cauta prin Internet pana cand va veni juristul cu explicatiile stiintifice si sper obiective. Dar, ceea ce se poate insa intelege, este ca a considera Israelul, chiar in ziua de azi , ca o tara democratica si liberala, nu este o realitate inteleasa de la sine, care ar fi existat de totdeauna, in contextul complex al existentei sale.
PS. O alta tara care nu are o Constitutie (sau o unica constitutie) este Germania, ale carei legi asemanatoare cu legile fundamentale dupa care se conduce statul Israel, se numesc Grundgesetzen.
Multumesc Veronica
Foarte interesant!
Si eu m-am interesat intre timp de la un avocat care mi-a spus si de cateva lucruri pe care le-ai scris aici.
Ultimul paragraf al Declarației de Independența (Meghilat Haatzmaut) scrie despre necesitatea înființării unui comitet care să întocmească o Constituție (Huka). În afară de motivele pe care le-ai descris tu a fost și faptul că Primul Ministru Ben Gurion considera că la întemeierea statului cu o populație mică și în expectativa milioanelor de imigranți, așa cum s-a întâmplat mai tărziu, era prea devreme să scrie o constituție care să reprezinte necesitățile întregului popor.
Si de atunci au uitat sa scrie o Constitutie…
Multumesc Veronicai si dvs pentru clarificări.
Nici Marea Britanie nu are o Constitutie scrisa.
Magna Carta, in vigoare din 1215 inlocuieste Constituția. Parlamentul englez, cel mai vechi din lume, a pus bazele democratiei.
Inainte de proclamarea statului Israel, țara se numea Palestina Mandatara, de altfel Justiiia in Israel urmeaza Dreptul Englez, nu cel francez, la care se adauga legi otomane si din Torah
Multimesc!
v. – Why doesn’t Israel have a constitution? by Sara Himeles / MAR 28 2023 . K.I.
Multumesc!
Așa cum se subînțelege și din text, puterea executivă- guvernul și puterea legislativă se comasează din cauza majorității guvernului în Knesset, deosebit de alte democrații unde există trei entități distincte, a treia fiind Curtea Supremă. Cotrolul eventual al Curții Supreme de către orice guvern, de stânga sau de dreapta va comasa cele trei entități caracteristice unui sistem democratic, într-una singură.
cu consecințele care se subînțeleg.
nu iubesc pe ultrareligioși, sunt religios doar în limita pregătirii intelectuale, cred că scăderea rolului partidului muncii nu este benefică, influența extremismului , dar și a cercurilor corupte sunt responsabile pentru criza actuală, mai cred că este o lipsă a unor personalități reale, NETANIAHU pare oarecum expirat, sper să vină și oameni cu viziuni mai realiste și apropiate de SOARTA STATULUI Israel.
Si eu cred la fel.
Citesc acum cartea
“Destinul unui evreu comunist intr- o democrație populara
O lume care se prabuşeşte”
de Adalbert Rosinger .
Si prin prisma acestor memorii, inteleg ce mare diferenta este intre democratia populara din fostele tari socialiste si democrația intr- o țara libera ca Israelul.
Manifestații, contradicții, diferența de opinii referitor la Reforma judiciara, strazi blocate, politişti pe cai, expresii uneori insolente, totuṣi Libertate şi Viață.
Noi stim asta ca venim dintr-un asemenea sistem. Eu am emigrat la varsta de 27 de ani si de aceea eram destul de matur ca sa apreciez diferenta.
Tibi, ca de obicei un articol documentat si relevant, felicitari.
Personal, nu cred ca dictatura este atat de aproape, mai curand numarul exagerat de membri religiosi in guvern poate determina impunerea unei legislatii inapoiate si necorespunzatoare.
In ceea ce priveste judecatorii din “Comitet”, si acestia erau influentati politic prin legaturi pe care le intretineau cu membri din guvern, chiar pe vremea unor guverne de mijloc-stanga.
Sunt convinsa ca demnostrantii habar nu aveau in majoritatea lor despre continutul real al reformei si ca un puternic spirit de TURMA, a determinat cele intamplate. De asemenea apreciez atitudinea lui Herzog, pe care nu pot spune ca l-am apreciat in mod deosebit ca presedinte al partidului muncii cu ani in urma, sau candidat la functia de prim-ministru. Parea destul de palid, dar acum a facut un salt remarcabil si nu putem decat sa-i uram succes lui si grupelor de negociere.
Intre atatea probleme politice pe care le trece Israelul, este de neaceptat si de revoltator atitudinea figurii sumbre a lui Yair Netanyahu care se baga precum musca in lapte, si din pacate propriul tata nu reuseste sa-i opreasca interventiile neavenite.
Orice persoana ajunsa la putere este prada unei dorinte sau tendinte – probabil omenesti – care greu poate fi stavilita de a profita de pozitia obtinuta. Poate ma repet, dar nimeni nu a spus-o mai bine decat Robert Michels, sociolog italiano-german, vorbind despre “legea de fier a oligarhiei”
The “iron law of oligarchy” states that all forms of organization, regardless of how democratic they may be at the start, will eventually and inevitably develop oligarchic tendencies, thus making true democracy practically and theoretically impossible, especially in large groups and complex organizations.
Iti multumesc, Veronica, pentru ideile interesante cu care in parte sunt de acord si de asemenea sunt de acord ca Herzog s-a schimbat mult spre bine de cand era liderul “mielusel” al partidului muncii.
Cat despre democratie, cu toate belelele ei, eu cred in ea si in longevitatea ei, asa cum au demonstrate tarile occidentale dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial. Dar cum spunea si Huxley, regimurile se pot schmba ca valurile’ odata sus, apoi jos. Ceea ce este clar si asta scrii si tu, puterea corupe si de aceea nu ar trebui sa i se dea nimanui sa fie reales de nenumarate ori. De asemenea, asa cum scria domnul Ivan Klein, tara ar avea nevoie de o Constitutie care ar reglementa multe lucruri. Dar sa lasam asta politicienilor…
O constitutie este solutia ideala, dar am inteles ca ar dura câtiva ani păna a fi compusa si legalizata.
Se mai spunea la TV sau in presa on line ca Israel nu are 2 camere legislative, adica lipseşte Senatul.
Pentru ca in urma acestui articol am discutat cu totii despre independenta celor 3 corpuri intr- o democrație, eu nu vad in Israel separarea completa intre legislativ si executiv.
Si eu cred in democratie.
Si am apreciat ca inca de la întemeiere, in Israel pedeapsa capitală este de facto abrogată.
O constitutie este solutia ideala, dar am inteles ca ar dura câtiva ani implementarea ei.
In Israel lipseste Senatul.
Pentru ca in urma acestui articol am discutat cu totii despre independenta celor 3 corpuri intr- o democrație, eu nu vad in Israel separarea completa intre legislativ si executiv.
Apreciez ca inca de la întemeiere, in Israel pedeapsa capitală este de facto abrogată. A basic law.
De acord.
Cred ca faptul ca pedeapsa capitala nu exista este o greseala, intr-o tara in care s-au petrecut atat de multe acte de teroare.
Imi spunea un jurist ole Hadash z”l, si nu am uitat, pedeapsa capitala, pe langa alte functii o are si pe cea de a avea un caracter exemplar, de a servi drept exemplu.
Cred ca daca ar fi existat si daca ar fi fost aplicata cateodata, unele actiuni teroriste nu ar fi avut loc.
Este un subiect complicat.
Marica – Constitutia este o problema pe termen lung in Israel si mult mai greu de negociat decat in alte tari.
Sistemul de guvernare in Israel are doua probleme fundamentale:
1 – deputatii in Knesset nu sunt alesi direct de alegatorii din circumscriptille electorale unde locuiesc; alegatorul israelian voteaza o lista – lista care a fost votata de membrii unui partid.
2 – cele trei autoritati pe care autorul le mentioneaza nu sunt independente una de alta, din cauza ca membrii guvernului sunt si deputati in Knesset; ca sa fie independenta completa intre autoritati, cine aplica legile trebuie sa fie independent de cine le voteaza.
Situatie tragica cand armata nu poate functiona intr-o tara in razboi. Lipseste aici o lege unde greva in armata, spitale, aeroport si alte servicii vitale publice este interzisa.
Un Senat in Israel ar fi binevenit dar nu ar rezolva prea multe. Mai curind ridicand majoritatea de la 61 la 80 ar rezolva instantaneu situatia. In felul asta ar fi mult mai dificil de anulat deciziile Curtii Supreme.
Multumim pentru completari. Punctul 2 pe care il mentionati l-an discutat si in articol si in comentariile mele in continuare.
Tibi, articolul tau pe care l-am citit din nou este exceptional descriind toate complexitatile problemei plus comentariile altor baabelisti care explica din punct de vedere istoric problema.
Este de adaugat ca in Curtea Suprema nu au ce cauta persoane fara o pregatire juridica solida – sunt destui judecatori si avocati capabili in Israel.
Situatia actuala unde o comisie politizata dar independenta de guvern propune candidatii la Curtea Suprema produce conflicte cum este cel prezent.
Inca ceva – 5 alegeri in 3 ani se defineste ca instabilitate. Trebuie o reforma si aici – este de neacceptat ca un ministru sa se “supere” si guvernul sa cada.
De aced Virgile!
De acord Virgile!
Însă nu sunt de acord că grevele în serviciile vitale sunt interzise, fiindcă acest lucru înseamnă lezarea drepturior civile ale unui număr mare de oameni.
În orice caz, când este vorba de ceva într-adevăr vital, statul poate aplica ordinul-TZAV 8 prin care persoanele respective sunt mobilizate și dacă nu respectă ordinul pot fi dați în judecată.
Si eu sunt de acord cu tine, dar din motive quasi-personale nu stiu cat de larga si profunda se poate considera democratia israeliana Nu putem uita ca ani de zile lucrurile aici au stat prost, oamenii multi au trait in saracie, cu timpul s-au imbunatatit multe lucruri, cu siguranta ca nu e comparabil cu ce a fost in lumea dinc are noi venim, dar si aici sunt oameni care nu pot ajunge la ceea ce ar fi capabili, si cu siguranta ca acest insight nu este cauzat doar de sistem ci si de valoarea umana, aprecierea ei si posibilitatea de a te lupta, de a avea oportunitati, sau de a ti le crea singur, sau ultimul dar nu cel din urma factorul intamplarii.
Hag Sameach !!! 🙂 🙂
Hag Sameah!
De acord cu finalul comentariului Veronicăi Rozenberg. Nimeni nu ar trebui să poată păstra o funcţie mai mult de două legislaturi, la niciun nivel.
La fel cred si eu.
Ziarul “Jerusalem Post” de joi a publicat un articol referitor la dorinta/invitatia lui Moshe Gafni (MK, UTJ) adresata lui Benny Ganz ca acesta si partidul Unitatii Nationale sa se alature coalitiei guvernamentale pentru realizarea unei componente mai echilibrate a coalitiei. Nu este prima oferta de acest gen care i se face lui Ganz, dar raspunsul lui mi s-a parut mai promitator decat, de ex., refuzul lui categoric din decembrie de a parasi opozitia. Raspunsul lui se referea la eforturile pe care le face pentru a preveni un razboi civil.
Ar fi oare acceptarea lui Ganz de a se alatura coalitiei o solutie viabila la rezolvarea (chiar daca numai partiala) a crizei actuale? .
Sper si eu. Sunt un pacifist. Scopul final este pastrarea independentei si libertatii Israelului si a poporului ei.
După părerea mea, aceasta ar fi varianta optimă. Dacă Gantz intră în joc, guvernul nu mai e nevoit să se sprijine pe extremiști pentru a-și păstra majoritatea. Dar după ce Netanyahu „l-a dus cu zăhărelul” și i-a făcut promisiuni pe care nu avea nicio intenție să le onoreze, nu cred că Gantz va accepta încă o dată să coopereze cu Netanyahu.
Un asemenea guvern care a avut succes a fost cel al lui Shamir si Peres. Dar problema este ca Bibi nu va renunta la prietenii lui fideli…
“Dar legea care periclitează cel mai grav democrația este cea care reglementează alegerea judecătorilor Curții Supreme. Intenția guvernului este ca majoritatea posturilor de judecători în Curtea Supremă[2] să fie ocupate de politicieni sau de oamenii lor. Repercusiunile acestei legi le putem bănui, nu-i aşa?”
Am auzit, că în prezent Curtea Supremă – de fapt – alege toți membrii noi al Curții (după ce membrii existenți se retrag la vârsta de 70 de ani). Dacă acest lucru e adevărat, atunci unde e democrația?
Incepand cu anul 2008 comitetul care alege judecatorii este compus din politicieni, judecatori si reprezentanti ai biroului avocatilor. Ca sa se aleaga un anumit judecator este nevoie de o majoritate de sapte dintre cei noua membri, astfel incat pana acum politicienii nu reuseau sa aleaga judecatori fara aprobarea judecatorilor si viveversa, judecatorii nu puteau alege judecatori fara aprobarea politicienilor.
Noua lege de alegere a judecatorilor consista in schimbarea esentiala ca majoritatea comitetului de alegere a judecatorilor va fi compusa din membrii coalitiei. In plus ca presedinte al Curtii Supreme va putea fi numit si o persoana care nu este membru al Curtii Supreme. Aceste schimbari vor da putere aproape absoluta coalitiei cu riscul de a minimaliza rolul Curtii Supreme care este una dintre cele trei entitati ale democratiei (vedeti articolul).
Din cei nouă membri ai comitetului trei sunt membrii curții (unul dine ei președintele) si doi al baroului (arata-mi un membru al baroului care se opune unui membru al curții superioare) . Deci cinci din cei nouă. Cei cinci au practic un drept de veto…
OK, va multumesc.
Și ce dacă au drept de veto și din când în când profită de acest drept, dacă este vorba de o propunere de lege a politicienilor (de dreapta sau de stânga) care riscă să încalce drepturile de bază ale omului, încorporate în Declarația de Independență a Israelului? Ei nu sunt acolo ca să accepte orbește toate legile propuse de guvern. În schimb, dacă majoritatea Curții Supreme vor fi din coaliție și oamenii lor,, toate legile vor trece nestingherite, Și vor trece în primul rând legile personale cum ar fi legea donațiilor, legea Deri 2, etc. Dar legi pentru popor în sine? Yok. Poate celor care sprijină partidele din coaliție. Și ce rămâne cu restul poporului?
Poate sunt pesimist, dar una dintre viitoarele legi poate fi sistarea alegerilor pe o perioadă nedefinită, sub pretextul lipsei de fonduri, ca să mențină guvernul cât mai mult în poziție conducătoare…
Și totuși sper că mintea dreaptă va domina în ambele tabere și fiecare va ceda din poziția lui, pentru binele țării și a poporului.
In acest comitet de alegere a judecatorilor, există 3 judecatori din cei 9 membri.
Deci, cum pentru a fi ales , sunt necesare 7 voturi din 9, inseamna ca cei 3 judecatori impreuna au putere de veto. Total nedemocratic.
In plus, exista un conflict de interese ca aceeaşi persoana sa ocupe atât functia de Procuror General al Statului căt si Consilier juridic al Guvernului.
O reforma judiciara era necesara de mult. De aceea, trebuia sa se mai astepte câteva luni.
Adevarat dar si cei patru politicieni din comitet aveau putere de veto deci trebuiau cumva sa ajunga la o intelegere. Este clar ca sistemul actual nu este ideal, dar ceea ce propune actualul guvern este mult mai nedemocratic prin faptul ca ei vor alege pe judecatorii care le vor fi credinciosi.
E trist ca avem politicieni corupti. Desigur, nu putem accepta ca acuzatul sa- si aleaga singur judecatorul sau sa se accepte primirea cadourilor..
Insa nici nu se poate admite ca exploatarea zacamăntului de gaz, darea in folosinta a trenului rapid Tel Aviv- Ierusalim, sa depinda de aprobarea Curții Supreme.
De acord doamnă.
Stimata doamna,
Va apreciez foarte mult parerile si chiar si eu consider ca trebuie facute schimbari in curtea suprema. Dar oare de ce fosti generali de armata, politie, serviciu secret, oameni de afaceri, judecatori, medici si chiar din cei care au votat cu noul guvern nu sunt de acord cu aceasta lage si felul cum a fost adusa la Knesset? De ce acest program nu a fost prezentat alegatorilor inainte de alegeri decat doar in linii generale ca trebuie facute schimbari? Eu consider ca legea a cauzat atata impotrivire din cauza modului in care a fost prezentata si masurile extreme care le intentioneaza sa le ia. De aceea solutia este sa stea impreuna cu opozitia si cu presedintele si sa ajunga la un compromis. Altfel vom suferi cu totii de un conflict intern in momentele cand fortele noastre trebuie indreptate impotriva dusmanilor comuni: Iranul, Hizbollah si Hamas.
Guvernul actual a castigat mandatul de a conduce si trebuie sa conduca, dar nu cu forta, ci cu intelepciune. Iar legile corupte pe care le-a propus la inceput, cum ar fi legea donatiilor, trebuie sterse de pe programul lor, asa cum considera si multi membri ai coalitiei.
Până și Prof. Fridman, likudnic convins și fost ministru al justiției crede că actuala propunere de lege trebuie “inmuiata“.
D-le Doctor Ezri, si eu va apreciez in mod deosebit.
Asa găndesc şi eu. Reforma trebuia explicata poporului, ma refer la cei care nu sunt politicieni de profesie.
Si noul Guvern putea sa amâne cu căteva luni aceasta reforma care a trezit atătea animozități.
Iar legile incurajând coruptia unor politicieni nu-si au locul intr-o țară democratica.
Doamna Lewin, imi pare bine ca avem aceleasi intentii bune.
Ok. Multumesc.
Articol excelent . imi pare bine că a fost scris de cineva din Israel care cunoaște cel mai bine problemele.Dar mă tem că Netanyahu nu va ceda.Este șantajat de Ben Gvir că va părăsi coalitia și atunci guvernul pica.
Vă mulțumesc! Aveți dreptate în privința șantajului lui Ben Gvir și că viitorul nu este deloc clar. Toate astea sunt în defavoarea statului Israel.
Mulțumim pentru articolul explicativ și transmitem prin Baabel felicitări lui Tibi și soției lui pentru participarea la demonstrația pentru democrație !
Să fie într-un ceas bun! Eva&Frici
Multumim Evi!
Nefiind israelian, nu-mi permit să-mi dau cu părerea cu privire la modul de soluționare a conflictelor actuale. În schimb, fiind un susținător activ al statului Israel ca stat național evreiesc și democratic, pot să-mi exprim îngrijorarea în legătură cu acutizarea conflictului care mi se pare cel mai periculos: cel dintre evreii și evrei. Dintre cei laici și cei ultrareligioși.
Cred că cel mai mare pericol existențial pentru Israel ar fi transformarea sa într-un stat teocratic.
A aduce la putere, din interese politice, extremiști și infractori, este inadmisibil. Am fost și sunt un admirator al lui Netanyahu pentru ce a realizat pentru siguranța și bunăstarea Israelului, dar pentru ce a făcut de când a preluat noua guvernare, cred că trebuie să plece.
Se spune că democrația este ”încrederea nejustificată în inteligența colectivă a prostiei individuale”. Totuși, în cazul de față, sper să prevaleze colectiv inteligențele individuale.
Perfect de acord!
După părerea mea, marile adevăruri sunt simple.
Pentru mine o singură poveste spune tot.
Închpuie-ți, dragă Tibi, ca maine esti acuzat (ferească Cel de Sus, ca de cel de jos incercam sa ne ferim singuri), de ceva foarte grav, și ai ”șansa” să intri în pușcărie. Și deodată ți se permite să iei parte (direct sau indirect) la alegerea judecătorilor tăi.
Sunt convins ca vei face totul pentru a-ți alege acei judecători care să-ți fie recunoscători pentru faptul ca i-ai instalat în postul de onoare.
Asta-i tot.
GbM
Foarte adevarat draga Gabi si asta se va reflecta la toate nivelele.
Vă admir pe amândoi!!
Articolul mi-a plăcut, el clarifică unele lucruri pe care nu toată lumea le înțelege.
Sunt de acord cu tine fără nicio umbră de îndoială. Sper totuși că se va ajunge la o înțelegere înainte de ce ne ducem de râpă cu toții.
Si eu sper, n-avem incotro!
“evreii orientali, care au devenit majoritari în Israel, nu au avut destui judecători în Curtea Supremă și acest lucru trebuie redresat” . Nu sînt de acord . E aplicarea , desigur în alt domeniu , a ideii lui Stalin “și cantitatea e o calitate” . Atunci a însemnat sacrificarea uneori nenecesară a milioane , acum … să considerăm că elvețienii avînd cca 10% cetățeni născuți peste hotare modifică structura guvernului corespunzător – nu cred că ar fi un pas în direcția bună .Nu înțeleg de ce a recunoaște că e o problemă nu ataci fondul ei și încerci rezolvarea pe “ici pe colo … ” . De ce să nu se lupte lumea pentru o Constituție iar apoi să se modifice în concordanță o instituție căreia nu știu ce activitate i se reproșează .K.I.
Sunt foarte multi evrei orientali talentati in sistemul judiciar. Ei au fost defavorizati si treaba asta se poate redressa usor, dar nu indreptateste celelalte masuri propuse care ar duce la dictatura.De acord ca este necesara o Constitutie dar asta nu se face de pe o zi pe alta si acum avem o criza serioasa care trebuie rezolvata.
In afara de asta, Curtea Suprema este paznicul dreptatii si egalitatii in societate si de aceea ea trebuie sa aiba reprezentanti din fiecare etnie, inclusiv arabi si crestini. De asemenea si evrei religiosi.