Contextul biblic: ne aflăm la circa un secol după intrarea lui Iosua în Țara Făgăduită (Canaan). Israeliții nu au reușit să-i izgonească pe idolatrii canaaniți. Dimpotrivă, s-au înrudit cu aceștia, revenind la practicarea cultului păgân. Ajunși la o stare de servitute și asuprire, au început să regrete păcatele săvârșite, implorându-L pe Dumnezeu să-i izbăvească. În acest moment apar Judecătorii numiți de El[1]. Aceștia erau lideri militari; nu doar magistrați, conform sensului actual al termenului. Prin faptele lor de vitejie, ei au dus la îndeplinire judecata Sa, răsturnându-i pe asupritori, restabilind un anumit grad de pace și libertate poporului.

Debora prorocița, prima femeie-judecător

Debora (ebraică: דְּבוֹרָה; transliterare: dvora; în traducere: albină) a fost al patrulea Judecător din Israelul premonarhic[2], fiind singura femeie judecător menționată în Biblia ebraică[3].  (Numele ei apare în mai multe variante Debora / Deborah / Dvora / Devora. Nu e o greșeală, pentru că scrierea ebraică veche nu avea vocale; variantele rezultă și din transliterarea din ebraică în diferite limbi.)

În vremea aceea era judecător în Israel Debora-prorociţa, soţia lui Lapidot. Aceasta locuia sub palmierul Deborei, între Rama şi Betel, pe muntele Efraim şi veneau acolo la ea fiii lui Israel să se judece. Şi a trimis Debora de a chemat pe Barac, fiul lui Abinoam, din Chedeşul Neftalimului şi i-a zis: “Domnul Dumnezeul lui Israel îţi porunceşte: Du-te şi te suie pe muntele Tabor şi ia cu tine zece mii de oameni din fiii lui Neftali şi din fiii lui Zabulon.” (Judc. 4:4-6).

Majoritatea femeilor biblice importante se află ”în umbra” unui personaj masculin: Sara este soția patriarhului Avraam, Miriam este sora lui Moise, Estera, cea care salvează poporul de intențiile criminale ale lui Haman, se află sub ”umbrela” vărului Mordehai, etc.

În timpul vieții Deborei, ținutul în care ea și tribul ei se aflau era controlat de canaanitul Iabin din ținutul Hațor, iar armata lui era condusă de Sisera. Debora l-a chemat pe războinicul Barac, împuternicindu-l ca, în numele lui Dumnezeu, să ia zece mii de oșteni și să atace forțele lui Sisera, înzestrate cu nouă sute de care de luptă. Atacul urma să aibă loc lângă muntele Tabor.

Răspunsul lui Barac demonstrează încrederea sa profundă în Debora: “De mergi tu cu mine, mă voi duce; iar de nu mergi cu mine, eu nu mă voi duce. Căci eu nu ştiu ziua când are să trimită Domnul pe îngerul Său în ajutorul meu.” (Judc.4:8). Debora consimte: “De mers voi merge cu tine, dar să ştii că nu va mai fi slava ta în calea aceasta în care mergi; ci în mâna unei femei va da Domnul pe Sisera” (Judc.4:9). Debora nu se poate abține și îi aruncă lui Barac o ”săgeată verbală” cu un umor fin, dar demn, la adresa sexismului său[4].

Înfruntarea a avut loc în timpul sezonului ploios și carele de luptă ale lui Sisera s-au afundat rapid în noroi. Israeliţii, conduşi de Debora şi Barac, i-au înfrânt pe canaaniţi în mod zdrobitor; cea mai mare parte a armatei învinse a fugit de pe câmpul de luptă.

Este pentru întâia dată când israeliţii reușesc să învingă în luptă directă o armată bine echipată, precum cea a canaaniților. Textul biblic amintește calitatea de judecător a Deborei, însă accentul este pus pe cea de prorociţă, dar mai ales modul în care și-a demonstrat și calitatea de strateg militar. A fost o biruință obținută prin binecuvântarea lui Dumnezeu, sub îndrumarea unei femei! După această bătălie, ținutul a avut „odihnă patruzeci de ani”.

Cât despre profeția Deborei care i-a spus lui Barac că o femeie va fi cea care-l va lichida pe liderul inamicului, ea s-a adeverit: Sisera a fugit de pe câmpul de luptă și s-a ascuns în cortul lui Iael, nevasta lui Heber, chenitul. Ea a fost cea care i-a venit de hac și mai târziu, când a venit Barac, i-a arătat trupul mort al dușmanului. Iar Debora a binecuvântat-o: “Binecuvântată să fie între femei Iael, nevasta lui Heber, chenitul! Binecuvântată să fie ea între femeile care locuiesc în corturi!” (Judc. 5:24).

Debora dincolo de textul biblic

În muzică: oratoriul Debora compus de Georg Friedrich Händel (1733), cantata The Song of Deborah and Barak compusă de H. Blair, (1899), etc.

În artele plastice, o sculptură în Domul din Ulm. În pictura murală apar adesea, în Evul Mediu și Renaștere, scene din viața ei: Debora stând sub un palmier și judecând, Debora și Barac, Debora pornind la luptă pe muntele Tabor. Într-o pictură a lui G. Giordano, aflată în Basilica Brigida din Napoli, este reprezentată scena luptei cu Sisera și victoria israeliților, Biblia ilustrată în format folio (1865) a lui Gustave Doré etc.

În sport: mașina sport Ferrari SP38 Deborah, comandă specială, a producătorului italian Ferrari, anul 2018.

Emisiune bancară: monedă comemorativă emisă de Banca Israel, 2011, în seria de medalii „Femeile Bibliei”.

Nume de străzi. Există practica încetățenită ca instituții de stat, străzi etc. să poarte numele unor personalități biblice importante.

În știință se vorbește despre Numărul Debora (De). El a fost propus de prof. Markus Reiner de la Technion-ul din Haifa. Articolul The Deborah Number a fost publicat în revista Physics Today. El caracterizează fluiditatea materialelor și se aplică în domenii variate precum știința materialelor, chimie, mecanica fluidelor, fizică, protecția mediului, biologie, alimente, medicamente etc.

Numărul Debora a fost inspirat din versetul Judecători 5:5: Munții curgeau înaintea Domnului. Cântarea Deborei (Judc. 5:2–31) este un imn de mulțumire adresat lui Dumnezeu pentru contribuția Sa la victoria triburilor israelite. Prof. Reiner explică originea numărului „De”: „Debora știa… că munții curg, așa cum curge totul. Dar… ei au curs înaintea Domnului, și nu înaintea omului, din simplul motiv că omul, în scurta sa viață, nu îi poate vedea curgând, în timp ce timpul de observare al lui Dumnezeu este infinit.

În încleștarea dintre cele două armate, a învins cea a Deborei. Autorul biblic utilizează o reușită figură de stil: munții curgeau; ei au devenit fluizi datorită voinței Sale și curgeau înaintea Sa. Noțiunea de fluiditate, curgere este legătura dintre Numărul Debora și izvorul biblic.

Bibliografie:

https://en.wikipedia.org/wiki/Deborah_number

Physics Today 17 (1), 62 (1964); https://doi.org/10.1063/1.3051374

Sursa imaginilor:

1. https://commons.wikimedia.org/wiki/File:053.Deborah_Praises_Jael.jpg  Gustave Doré, Public domain, via Wikimedia Commons

2. Adaptare din https://commons.wikimedia.org/wiki/File:12_Tribes_of_Israel_Map.svg 12 tribus de Israel.svg: Translated by Kordas12 staemme israels heb.svg: by user:יוסי12 staemme israels.png: by user:Janzderivative work Richardprins, CC BY-SA 3.0 <http://creativecommons.org/licenses/by-sa/3.0/>, via Wikimedia Commons

3. Photo credit: Strul Moisa.

---

[1] De altfel, această parte e denumită Cartea Judecătorilor, fiind a șaptea Carte din Vechiul Testament.

[2] Au precedat-o Otniel, Ehud și Șamgar; au urmat-o Ghedeon, Abimelec, Tola, Jair, Iefta, Ibzan, Elon, Abdon și Samson.

[3] Era o excepție ca o femeie să ocupe o poziție de o asemenea autoritate spirituală. Dumnezeu a preferat-o pe Debora, pentru că bărbații care ar fi putut ocupa funcția nu corespundeau întru totul cerințelor Sale referitoare la idolatrie.

[4] Aș zice că săgeata aruncată de Debora lui Barac se referea la societatea patriarhală în totalitatea ei.

[5] În apropiere există și strada Barac.

Strul Moisa