Număr vizualizări 20 ori
Dacă Iran va ataca Israelul cu bomba atomică, Teheran va fi ras de pe fața pământului.
Jacques Chirac, fost președinte al Franței, 2007 (1)
Dacă Republica Islamică Iran va avea bomba atomică, guvernul Israelului consideră că existența noastră va fi în mare pericol.(2) Același lucru crede și administrația Trump, dar nu numai referitor la Israel, ci la toate statele din Golful Persic și nu numai…
Și UE și SUA trebuie să fie îngrijorați de intențiile regimului terorist Iranian ale cărui rachete balistice ajung la 4.000 km, când Israel se află doar la 2.000 km de Iran. Oare de ce au ei nevoie de rachete cu o rază de acțiune atât de mare? Las cititorilor să-și imagineze intențiile Iranului cu aceste rachete…
În orice caz, membrii acestui guvern extremist nu sunt proști. Oare SUA nu a prevăzut șantajul Hormuz? Chiar dacă ar fi prevăzut acest lucru, eu cred că nu prea aveau cum să-l prevină, fiindcă iranienii, staționați pe uscat, atacă cu rachete vasele comerciale care vor să treacă strâmtoarea. Prin închiderea strâmtorii, iranienii au declanșat o adevărată criză economică mondială. Dar, în naivitatea ei, lumea liberă nu învinuiește Iranul pentru această criză, ci Statele Unite și Israelul.
O altă greșeală a fost că serviciile secrete ale celor două state nu au pregătit din timp o opoziție puternică și înarmată împotriva regimului. Ar fi trebuit să profite de faptul că cca 70% din populația Iranului sunt împotriva acestui guvern radical(3) și să aleagă unul sau mai mulți conducători ai revoltei înarmate. Fiul Șahului persan nu are nicio experiență militară și diplomatică, el e bun doar să apară în videoclipurile de reclamă.
În fond, de ce vrea guvernul Iranian să devină o putere militară atomică? Pentru ca gealații săi, Hezbollah, Hamas și Huthii, înzestrați cu bomba, să distrugă Israelul fără ca Iranul să fie acuzat. Astfel, Iranul va pune stăpânire sau va distruge rezervele de petrol și gaze naturale ale țărilor vecine. Iar apoi vor încerca să cucerească lumea și să o convertească la islam. Musulmanii au demonstrat deja că se poate, prin forța iataganului sau prin spălarea creierelor. Oare cum s-a răspândit islamul până în Asia Centrală și de Sud-Vest, în multe state africane și chiar în unele părți din Europa, precum Albania, Kosovo și Bosnia?
Acestea fiind zise, trec la esența articolului. Cum se poate că economia întregii lumi depinde de o singură strâmtoare? Oare nu sunt alte căi pentru transportul petrolului și gazelor naturale? SUA și Israel nu depind de strâmtoarea Hormuz, dar aproape tot restul lumii da. Rușii profită de situație și își vând propriul petrol la un preț ridicat, iar China este privilegiată de iranieni din motive bine știute.
De fapt, petrolul poate fi transportat și pe uscat, pe căi ferate, pe șosele sau, cel mai eficient, prin conducte. Și într-adevăr, statele din Golful Persic se străduiesc să construiască conducte, pentru a evita șantajul Hormuz. (4) Aceste proiecte sunt finanțate de Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite. Ele vor trece prin Irak și Siria, evitând ambele strâmtori, atât Hormuz, cât și Bab-el Mandeb.
Construcția conductelor de petrol a început cu mult înaintea acestei conflagrații. Un exemplu este conducta care ducea de la Kirkuk, din nordul Irakului, până la Haifa, construită în 1932-34. Aceasta a avut o importanță strategică uriașă pentru forțele aliate în al Doilea Război Mondial. De la Haifa petrolul crud era transportat cu vapoarele spre Europa, dar odată cu construcția rafinăriei din Haifa, el era prelucrat local și exportat gata de a fi folosit. Conducta și-a încetat activitatea în 1948, odată cu încetarea mandatului britanic în Palestina. Dar au mai fost și altele.
În anii 1980, în timpul Războiului Iran-Irak, Arabia Saudită a construit The East-West Pipeline, o conductă care traversează Peninsula Arabică până la Marea Roșie, evitând Golful Persic. Ea poate transporta cca 7 milioane de barili pe zi. Dar petrolul produs în Kuweit, Irak și Bahrein nu are acest avantaj. O conductă mai mică construită de Emirate, The Habshan-Fujairah Route, duce aproape 2 milioane de barili pe zi din Abu Dhabi spre Golful Oman, ocolind strâmtoarea. Numai că aceste conducte sunt și ele vulnerabile la atacuri din Iran.
Ziarul Jerusalem Post citează Financial Times că țările din golf intenționează să ocolească strâmtoarea Hormuz prin construcția unei conducte care să traverseze Peninsula Arabică până la Marea Mediterană – la Haifa sau lau un port egiptean.(5,6). De fapt, este vorba de un proiect mult mai îndrăzneț, condus de Statele Unite, care să lege India de Marea Mediterană printr-o întreagă rețea de șosele, căi ferate și conducte de petrol: Coridorul Economic India-Orientul Mijlociu (IMEC). Pe lângă complexitatea tehnică și costul ridicat, mai este și problema politică, deocamdată statele din golf nu au acceptat să includă portul Haifa în acest proiect.
Deci soluții de a ocoli exportul / importul petrolului prin strâmtoarea Hormuz există, dar nici cheltuielile, nici riscurile nu sunt neglijabile.
Europa a uitat de cele 440 de kg de uraniu 60% din care iranienii pot face cu ușurință câteva bombe atomice. Au uitat și de rachetele balistice cu care pot fi trimise bombele atomice. În afară de SUA și Israel, singurii care înțeleg situația reală sunt Arabia Saudită și statele din jurul Golfului Persic. Europa, care este pasivă, deși ea este cea mai afectată, ar trebui să intervină cu forțe unite, să boicoteze și să sancționeze Iranul până când acesta va ceda și va permite trecerea vaselor petroliere prin strâmtoarea Hormuz, chiar dacă nu gratuit, dar nici contra unei taxe de 2 milioane de dolari fiecare, așa cum cere guvernul iranian.
Economia lumii întregi nu poate fi la cheremul capriciilor Iranului.
Tiberiu Ezri
Bibliografie:
1. https://www.theguardian.com/world/2007/feb/02/topstories3.iran
3. https://gamaan.org/2025/08/20/analytical-report-on-iranians-politic-preferences-in-2024/
4. https://restofworld.org/2026/gulf-overland-dată-cables-europe-war/
5 https://www.jpost.com/business-and-innovation/energy-and-infrastructure/article-891934
6 https://www.ft.com/content/880664d8-e110-4760-8b00-aa3141a770ff?syn-25a6b1a6=1
Sursa ilustrațiilor:
1. Fotografia autorului acestui articol modificată prin IA
2. https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Mosul-Haifa_oil_pipeline.svg all files: NordNordWestderivative work: Amirki, CC BY-SA 3.0 <https://creativecommons.org/licenses/by-sa/3.0>, via Wikimedia Commons
