ISSN 2734-4967, ISSN-L 2734-4967
În ziua de 29 martie a anului 1516, Senatul Veneţiei decreta: “Evreii vor locui împreună într-o zonă izolată, supravegheată de oamenii municipalităţii.”Pe tronul dogelui şedea în respectiva perioadă Leonardo Loredan, cel care fusese încoronat în primul an al secolului, funcţie pe care a ocupat-o până la moartea sa, survenită în vara lui 1521. Şi astfel, din ordinul ilustrului domnitor s-a născut primul ghetou evreiesc pe Peninsula Italică.Read more…
În perioada interbelică a existat un grup de intelectuali români scriitori, filosofi, istorici, oameni de știință care (mai ales în tinerețe) au fost simpatizanți ai Mișcării Legionare , unii chiar combatanți activi prin vorbă și scris (chiar și demnitari). Lista lor este arhicunoscută : Nae Ionescu, Mircea Eliade,Emil Cioran, Constantin Noica, Nichifor Crainic și încă aproximativ zece persoane. S-a dorit să se inducă în conștiința publică că acest grup, prin numele sonore din fruntea lui, a dat tonul în cultura românească interbelică, mai ales în al treilea deceniu (primele surprize au apărut după publicarea “Jurnalului” lui M. Sebastian).Read more…
Luna Martie s-a încheiat cu un Bereshit (al 12-lea) care s-a organizat de data aceasta la Botoșani, un oraș cândva emblematic pentru evreimea din România, fiind locuit până în anul 1940 de 32000 de oameni din care 17000 erau evreiRead more…
Am citit cartea “Lea. Povestea familiei mele” şi am recitit pasaje din ea, încercând să intuiesc secretul succesului ei, în ciuda faptului că nu este scrisă de un scriitor profesionist şi nici măcar de un condeier amator. Andrei Klein este fotograf profesionist, autodidact cu un orizont larg de cunoştinţe şi un colecţionar împătimit, dar niciodată nu s-a îndeletnicit cu scrisul. Mi-am pus întrebarea „Cine a scris cartea Leei?” şi cred că am găsit răspunsul, iar odată cu el, cheia succesului cărţii.Read more…
A venit potopul şi noroc cu Noe, care la porunca divină a construit celebra sa Arcă. De aici încep problemele Astăzi sunt milioane de specii, toate urmaşe ale perechilor din Arcă, şi mă întreb cum au intrat ele acolo şi au navigat şi au mâncat 40 de zile, mai ales că erau obişnuite să se mânănce unele pe altele. Dar asta înseamnă să căutăm nodul în papură. E mai bine, spun oamenii de ştiinţă, să căutăm Potopul în faptele istorice verificate.Read more…
Am fost concomitent 7 ani geriatru şi pediatru (1997-2004), primul medic al acestei instituţii care s-a dezvoltat pe parcursul anilor progresiv devenind acum Complexul Educativ REUT ( în ebraică ,,PRIETENIE”) de sine stătător, desprins de Fundaţia Lauder sub a cărei oblăduire a fiinţat atâţia ani. .Read more…
Te uiți cu o relaxare ușor crispată cum în jurul tău prieteni și cunoștințe ating pragul. După care îți vine rândul. Gata! 40. Versantul greșit. Și descendent. Afli că trebuie să faci anual cel puțin o mamografie, o colonoscopie, oRead more…
Primul muzeu vizitat a fost Guggenheim. Urcând la etaj, mi s-a arătat imediat– GUERNICA !!! a lui Pablo Picasso. Am rămas mută de admirație …În adolescență am urmărit cu multă emoție, mai în secret, evoluția războiului civil din Spania – o fată cuminte nu se cuvenea să aibă asemenea preocupări ! Știam foarte bine ce vroia să arate Picasso întregii lumi – şi iată-mă în fața renumitei opere de artă !!! Read more…
n cele ce urmează voi încerca să prezint câteva aspecte ale personalității academicianului Marcus, pornind de la extraordinarul discurs de recepție la Academia Română (membru corespondent din 1993 și titular din 2001), intitulat „Singurătatea matematicianului”, pe care l-a rostit în luna martie 2008, care a avut un ecou deosebit în cercurile intelectuale din România. Era un om extraordinar, un savant cu o viziune largă, o personalitate multidisciplinară, un sprit enciclopedist.Read more…
Poeta și luptătoarea pentru libertăți civice, Ana Blandiana, a ținut un discurs in aula Universității din Cluj, cu ocazia primirii titlului de Doctor Honoris Causa. Recunoscându-i poetei meritele incontestabile şi acordându-i tot respectul pentru lupta dusă de o viaţă, nuRead more…
În ciuda tuturor acestor argumente, săraca fustă midi trebuie să facă faţă unei avalanşe de idei preconcepute: pare bătrânicioasă sau prea serioasă, lungimea e ciudată (nici la genunchi, nici maxi), nici un fel de pantof nu pare să o avantajeze… Bunicile noastre, dragele de ele, care sigur nu aveau nici siluetele unei top-model, nici dressingurile noastre doldora, nu se plângeau ca noi.Read more…