Un fel de libertate a expresiei

Oraș relativ influent în regiunea în care îmi duc actuala existență suedeză, Norrköping nu se distingea cu nimic de restul așezărilor țării. Cetățenii săi duc de decenii o existență destul de liniștită până recent, când Democrații Suedezi au câștigat teren în rândurile conducerii municipale, aducând cu sine ambițiile lor orientate spre extrema dreaptă, opuse tradițiilor democratice scandinave.

Chiar dacă nu există cercetări prea numeroase pe tema istoriei societății ,,norrköpingiene’’, se știe că până și evreii orașului au dus o existență lipsită de manifestările antisemite atât de violente și frecvente în alte părți ale continentului.

Mărturie a bunăstării membrilor comunității, stabiliți aici din ultimii ani ai secolului al XVIII-lea, este și sinagoga impresionantă din centrul urbei, renovată și reinaugurată cu doar câțiva ani în urmă, în ciuda numărului modest de enoriași.

Sinagoga din Norrköping

Manifestări ale deteriorării situației în ultima vreme au fost dezvăluite cu puțin timp înainte de ultimele alegeri parlamentare din 2018, când detalii legate de activitatea șefului consiliului orășenesc în cadrul clubului nazist Norrköping au apărut în paginile publicației locale Folkbladet, a cărui redacție preluase la rândul său știrea dintr-o ediție a revistei anti-naziste Expo și alta, a cotidianului Expressen din Stockholm.

O copie mărită a articolului din Folkbladet a fost plasată și pe unul din pereții Muzeului orașului Norrköping, în cadrul expoziției ,,Complicitate și Rezistență: nazismul în Norrköping, atunci şi acum“, expoziție deschisă la sfârşitul lunii ianuarie, în paralel cu alte evenimente organizate cu ocazia comemorării zilei eliberării lagărului de la Auschwitz, 27 ianuarie.

La doar câteva zile după inaugurarea expoziției, cineva a plasat într-un colț al muzeului o valiză cu săpun, cu inscripția JUDE și Steaua lui David alături. Cam tot atunci, reprezentanții partidului Democraților Suedezi a depus o plângere la adresa organizatorilor evenimentului, conform căreia expunatele (fotografii, afișe antisemite, titluri din ziarele vremii, dar și actuale, articole de propagandă) răspândesc minciuni la adresa originilor și a activității mișcării.

Printr-o minune porțile muzeului nu au fost închise, dar copia articolului din Folkbladet a fost îndepărtată la recomandațiile organelor locale de drept, iar în scopul asigurării securității vizitatorilor și a exponatelor au fost angajați paznici.

Ideea organizării expoziției se bazează în mare parte pe lucrarea istoricului Johan Perwe, intitulată ,,Camuflaj: nazism și rezistență in Norrköping, 1933-45“, apărută în 2016, volum care a iscat discuții aprinse în cadrul cercurilor literare și politice, fără să se ajungă însă la reclamații înaintate poliției.

Mai târziu, discuțiile pe acest subiect s-au rărit, în special cele purtate în condiții cât de cât democratice. Autoritățile par să devină tot mai prevăzătoare, în spiritul strădaniilor aproape disperate de a îndeplini condițiile ,,corectitudinii politice”.

Totodată gândirea independentă pare să dea semne de dispariție, în paralel cu evaporarea exprimării libere a ideilor progresiste, umaniste. Aceste condiții sunt extrem de favorabile manifestărilor de genul celor provocate de deschiderea actualei expoziții din Norrköping.

Crizele de paranoia ale Democraților Suedezi nu sunt nici pe departe fenomene izolate, succesele în alegeri ale acestui partid, ca și cele repurtate de mișcări asemănătoare în restul țărilor lumii, sunt un rezultat automat al globalizării xenofobiei și a adâncirii conflictelor, proces puternic stimulat de (și pe) rețelele de socializare.

Cu doar câteva zile în urmă, una dintre participantele la emisiunea ,,reality“ Big Brother, ediția suedeză, a declarat în direct: ,,Îi urăsc pe evrei”, curând după ce un alt concurent s-a lăudat cu tatuajele sale, printre care și simboluri naziste. (Nu mă număr printre telespectatorii care urmăresc extrem de popularul program, dar am aflat din presă despre eliminarea lor din joc).

Tot din presă știu că pagina din Folkbladet care i-a intrigat pe câțiva dintre cetățenii orașului Norrköping, a fost repusă la locul ei din ziua inaugurării expoziției.

George Farkas

Opiniile exprimate în textele publicate  nu reprezintă punctele de vedere ale editorilor, redactorilor sau ale membrilor colegiului redacţional. Autorii îşi asumă întreaga răspundere pentru conţinutul articolelor.

Comentariile cititorilor sunt moderate de către redacţie. Textele indecente şi atacurile la persoană se elimină. Revista Baabel este deschisă faţă de orice discuţie bazată pe principii şi schimbul de idei.

 

4 Comments

  • Theodor Toivi commented on February 22, 2020 Reply

    Dl. Tiberiu : Aveti perfecta dreptate.

  • Tiberiu Ezri commented on February 21, 2020 Reply

    Ceea ce probabil ii deranjeaza cel mai mult pe xenofobii suedezi sunt musulmanii care prin naivitatea suedezilor le-au invadat tara, numai ca de aia le e teama, asa ca se dau la evrei.

  • Andrea Ghiţă commented on February 21, 2020 Reply

    Din păcate ideologia nazistă nu a încetat să facă apologeţi. Câteodată îmi spun că e vorba de neştiutorii care acţionează din mimetism, însă rezultatele sunt aceleaşi cu acţiunile “ştiutorilor” care pot degenera în atacuri armate.

  • tomi anca commented on February 20, 2020 Reply

    Dragule solutia pentru voi este alia sau mai bine zis “ezrach hozer”…

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *