Consecințele stranii ale întâlnirii sârbo-kosovare de la Washington ”The winner is…Israel”

La sfârșitul săptămânii trecute s-au desfășurat la Washington convorbiri între președintele Serbiei, Aleksandar Vučić , și premierul kosovar Avdullah Hoti. Din 2008, de la secesiunea fostei provincii iugoslave Kosovo și declararea ei ca stat independent, relațiile dintre Belgrad și Priștina, care oricum erau tensionate, au devenit de-a dreptul dușmănoase, uneori aflându-se chiar pe pragul războiului. Independența Kosovo a fost recunoscută de un mare număr de state, inclusiv Statele Unite și multe țări europene, membre ale UE, deși organizația ca atare nu s-a pronunțat. Cu Serbia conflictele au continuat până în momentul în care Belgradul și-a manifestat dorința de a adera la Uniunea Europeană. Bruxelles-ul a condiționat acceptarea Serbiei cu reglementarea relațiilor cu Kosovo. În pofida încercărilor făcute atât de UE cât și de negociatori americani, rezultatele politice s-au lăsat așteptate.

Acum partea americană, se pare că la inițiativa lui Donald Trump care nu uită că este un om de afaceri, a invitat la Washington părțile și a propus ca Serbia și Kosovo să înghețe pentru un an disputele politice legate de independența provinciei și de condițiile cerute de Serbia pentru a recunoaște eventual noul statut al Kosovo și să se concentreze asupra dezvoltării economice, acordurile să cuprindă prevederi legate de acest aspect, avantajos ambelor părți. Se preconizează realizarea unei zone economice comune, desființarea unor opreliști, libertatea de investiții și de circulație, ceea ce ar deschide larg, mai ales pentru Kosovo, dar și pentru Serbia, poarta investițiilor străine. Nu s-a inclus în documente problema recunoașterii independenței provinciei. Au fost trei acorduri, câte unul pentru fiecare din părți (99 la sută asemănătoare, au declarat negociatorii americani) și unul semnat de președintele Trump, de garantare a celor două. În acest fel, Vucici a putut declara presei sârbe că el nu a semnat un acord cu Kosovo ci cu… SUA.

Dar partea stranie a acestor acorduri a fost introducerea în documentul sârb un angajament al Belgradului de a-și muta vara viitoare ambasada la Ierusalim, iar în cel kosovar – stabilirea de relații diplomatice între Israel și Kosovo, cu ambasada la Ierusalim. Gurile rele afirmă că până în ultima clipă nici Vučić , nici Hoti nu ar fi știut de aceste prevederi, introduse de către partea americană, dar le-au acceptat.

Aleksandar Vučić şi Avdullah Hoti

Este interesantă, în acest context, poziția Israelului. Desigur, orice promisiune de deschidere a unor ambasade la Ierusalim este un câștig pentru Israel, iar premierul Netanyahu a salutat demersurile. În ceea ce privește Serbia, nu s-ar pune niciun fel de probleme. Relațiile sârbo-israeliene sunt foarte bune, premierul israelian i-a și mulțumit ”prietenului meu, Aleksandar Vučić ” pentru decizia luată. Există mai multe acorduri, inclusiv în domeniul securității, între cele două țări și Netanyahu s-a bucurat că în sfârșit o țară europeană își va reloca ambasada la Ierusalim, ceea ce înseamnă recunoașterea Ierusalimului drept capitală a Israelului. Ce ecouri va avea această decizie în cercurile politice sârbești nu știm deocamdată. Oricum, până în iulie 2021, Vučić are posibilitatea să se răzgândească, au mai făcut-o și alte țări .

În schimb, recunoașterea independenței Kosovo este o problemă mult mai spinoasă. Împreună cu Spania, Grecia, Cipru, Slovacia, România și alte țări, Israelul se numără printre statele care nu au recunoscut independența Kosovo. În 2008, după declararea independenței provinciei, Avigdor Lieberman, pe-atunci ministru al problemelor strategice, a declarat: ”recunoașterea acestei declarații unilaterale de independență ar putea avea consecințe pe scară largă pe plan internațional și mai ales în spațiul nostru”. De aceea el a cerut cabinetului să nu se grăbească să ia o decizie. Iar în vara lui 2011, de-acum ca ministru de externe, Lieberman a adăugat: “independența Kosovo este «o problemă sensibilă» și Israelul ar putea să o recunoască după ce o vor face Grecia și Spania.” Motivul respingerii, au subliniat analiști israelieni, ar fi fost același cu al Greciei și Spaniei: se dorea evitarea creării unui precedent care putea fi folosit ca argument juridic pentru tendințele de independență ale minorităților din țările lor.

În condițiile în care președintele Trump se află în campanile electorală și are nevoie de succese și pe plan diplomatic, mai ales în Orientul Mijlociu, analiștii nu exclud ipoteza că, existând o similaritate între Priştina și Ramallah, prin recunoașterea de către Israel a independenței Kosovo, să se ajungă și la recunoașterea suveranității teritoriilor administrate de Autoritatea Palestiniană. Potrivit unor zvonuri de la Casa Albă, Netanyahu ar fi făcut Washingtonului o astfel de promisiune.

Eva Galambos

 

 

Opiniile exprimate în textele publicate  nu reprezintă punctele de vedere ale editorilor, redactorilor sau ale membrilor colegiului redacţional. Autorii îşi asumă întreaga răspundere pentru conţinutul articolelor.

Comentariile cititorilor sunt moderate de către redacţie. Textele indecente şi atacurile la persoană se elimină. Revista Baabel este deschisă faţă de orice discuţie bazată pe principii şi schimbul de idei.

 

16 Comments

  • Theodor toivi commented on September 17, 2020 Reply

    O pace intre popoare este un lucru admirabil si nu straniu!

  • Theodor toivi commented on September 17, 2020 Reply

    Consider stranie definitia “Consecințele stranii ale întâlnirii sârbo-kosovare* Dece autrea d-na Galambos considera stranie incheierea unei paci intr-o zona initial conflictuala…

  • BORIS MEHR commented on September 16, 2020 Reply

    apar în presă reacții negative la demersul balcanic al lui TRUMP, TOT MAI PUȚIN SE ÎNȚELEGE ROSTUL IMPLICĂRII ISRAELULUI ÎN ACEASTĂ ZONĂ

    • BORIS MEHR commented on September 20, 2020 Reply

      SERBIA ȘI KOSOVO CURTEAZĂ SUA DIN INTERESE CE NU PRIVESC ISRAELUL

  • evagalambos commented on September 15, 2020 Reply

    Veronica, i-au băgat pe gât recunoșterea independenței Kosovo deoarece stabilirea relațiilor diplomatice implică tocmai acest lucru. Eu cred că Netanyahu habar n-a avut și a trebuit să înghită gălușca de care are nevoie Trump.

    • Veronica Rozenberg commented on September 16, 2020 Reply

      Ma gandesc, fara sa stiu a raspunde, ce este asa de grav in recunoasterea de catre Israel a provincei Kosovo.

  • Iulia Deleanu commented on September 8, 2020 Reply

    Interesante sunt mâinile protagoniștilor din prima fotografie: degetele încrucișate ale celui din mijloc frământă un gând; mâinile celor din stânga și dreapta așteaptă încordate.

  • evagalambos commented on September 8, 2020 Reply

    Problema este recunoașterea independenței Kosovo, pe care Israelul a respins-o și din motive bine întemeiate, așa cum reiese din articol. Nu are importanță că Libermann s-ar fi comportat mai degrabă ca un moldovean sau că israelienii cred că Kosovo este o parte a Albaniei. Este vorba de un principiu pe care Israelul nu-l acceptă, tocmai din cauza similitudinii cu situația teritoriilor palestiniene și acum i s-a băgat pe gât. Faptul că Kosovo este o entitate musulmană este irelevant.

    • Veronica Rozenberg commented on September 8, 2020 Reply

      ce i s-a bagat pe gat?

  • Ivan G Klein commented on September 8, 2020 Reply

    Interesant. K.I.

  • Theodor toivi commented on September 8, 2020 Reply

    In mod similar de ce nu s-ar recunoaste Republica Turceasca din Cipru, Republica Srbska (din Bosnia), Catalonia, Tara Bascilor,, Kurdistanul sau Statul Tuareg (din Mali) ? Putina rabdare…

    • Virgil Duncan commented on September 8, 2020 Reply

      Theodor – exact – in cel mai mare pericol sunt Spania cu Catalonia si tara Bascilor si Turcia/Irak cu Kurdistanul. Schimbarea de granite se face de obicei prin razboi urmat de negocieri si recunoastere diplomatica. Interesant sa vedem cum EU incearca prin dezvoltare economica sa neutralizeze nationalismul in Europa. Interesant sa vedem cum Trump incearca sa faca pace in Balcani cand asta e zona EU. Lipsa de imaginatie sau birocratie la Bruxelles?

  • Schwartz commented on September 8, 2020 Reply

    ÎN CEEA CE PRIVEȘTE ISRAELUL, STABILIREA AMBASADEI SERBIEI ȘI STABILIREA RELAȚIILOR DIPLOMATICE CU O ȚARĂ MUSULMANĂ, KOSOVO ÎN CAZUL DE FAȚĂ, CU O EVENTULĂ STABILIRE A AMBASADEI LA IERUSALIM AU IMPORTANȚĂ DEOSEBITĂ: KOSOVO AR FI PRIMA ȚARĂ [ MUSULMANĂ] CU AMBASADA LA IERUSALIM, CEEA CE ÎNSESMNĂ RECUNOAȘTERA IERUSALIMULUI CA ȘI CAPITALĂ A ISRAELULUI, IAR SERBIA AR FI PRIMA ȚARĂ EUROPEANĂ CU AMBASADA LA IERUSALIM. PROBLEMA CONSTĂ ÎN RECUNOAȘTEREA INDEPENDENȚEI SATULUI KOSOVO DE CĂTRE ISRAEI CU IMPLICAȚIILE LEGATE DE RECUNOAȘTEREA UNUI STAT PALESTINIAN, FĂRĂ CA ACESTA SĂ FIE REZULTATUL UNUOR TRATATIVE DIRECTE PALESTINIANO -ISRAELIENE.

    • Veronica Rozenberg commented on September 8, 2020 Reply

      Eu consider ca decizia sau obligatia dictata sau sugerata de Israel unui stat de a localiza ambasada la Ierusalim, este un act irational care pune pe o balanta, conflictul cu tarile arabe/palestinienii, alaturi de satisfactia politica a schimbarii capitalei de la Tel Aviv la Ierusalim.

      In raport cu importanta stabilirii unei legaturi diplomatice cu un stat care nu a amentinut legaturi cu Israelul, locul capitalei, intre Tel Aviv si Ierusalim, il consider minor, si mai ales, un fel de cauza de conflict, discutie si interminabila, dar inutila polemica.

      Daca ambasada sar fi fost localizata la Natania, la Herzlia, la Tveria, as fi inteles, dar Tel Aviv nu are acelasi statut si ambitionarea pentru Ierusalim este doar un alt butoi cu praf de pulbere.

      • Theodor toivi commented on September 17, 2020 Reply

        Dece “un act irational” ? Dece “satisfactia politica” ? Va place sau nu Ierusalim este capitala Statului Israel si locul normal unde trbuie sa fie am plasate ambasadele!

  • Asher Shafrir commented on September 8, 2020 Reply

    Doar câteva comentarii mici. Nici o ambasadă nu se va muta la Ierusalim. Puteți fi siguri.
    În articol lipsesc două date de bază la care privesc israelienii în primul rând (Lieberman în această chestiune este mai mult moldovean decât israelian). Prima este aceea în care Kosovo este un stat musulman, poate cel mai musulman din Europa (în afară de Turcia). A doua, israelienii percep Kosovo ca o parte din Albania. Așa că nu este prea mare bucurie în Israel.
    În orice caz, aceste două aspecte fundamentale lipsesc din articol.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *