Ieri am învățat un nou cuvânt

N-am idee dacă, cu această ocazie, îmbogățesc cuiva bagajul de cuvinte în limba engleză sau pur și simplu mă fac de râs declarând că de-abia ieri am luat cunoștință de un cuvânt care se pare că în ziua de azi e de mare circulație în lumea largă. Indiferent de situație, am hotărât să merg mai departe și să aduc la cunoștința cititorului despre ce e vorba.

Până ieri eram conștient de faptul că termenul de ”politically correct” e din ce în ce mai utilizat și că în numele acestui concept au loc nenumărate evenimente, unul mai bizar ca celălalt, cum ar fi schimbarea libretului operei Aida din cauza inegalității dintre cei doi îndrăgostiți (ea sclavă etiopiană, el general egiptean) sau recenta campanie legată de întrebarea dacă Beethoven era negru.

Dar ieri, trecând peste paginile unui ilustru jurnal medical la care sunt abonat, am întâlnit pentru prima oară termenul ”tokenism”.

Dacă ați auzit de el sau mai mult, dacă îi cunoașteți explicația, îmi cer scuze. Dar cum cred că mai există pe lume indivizi pentru care cuvântul de mai sus e o noutate în limba engleză, iată înțelesul său, așa cum îl definește bunul nostru prieten, Dr. Google: tokenismul este practica de a face doar un efort simbolic într-o anumită direcție, ca de pildă angajarea unui număr restrâns de oameni aparținând unor grupuri minoritare, pentru a crea impresia falsă de grijă pentru egalitate rasială sau de sex.

O altă explicație găsită cu prilejul documentării necesare scrierii acestor rânduri remarcă: ”tokenismul este practica de a face ceva (cum ar fi angajarea unei persoane aparținând unui grup minoritar) cu unicul scop de a evita critica și de a oferi aparența de tratament corect al tuturor celor implicați”.

Articolul la care mă refeream are ca subiect problemele legate de procesul de intervievare a unui student afroamerican în Statele Unite. Textul oferă exemple de atitudine incorectă față de o persoană de culoare neagră în cursul unui interviu / discuții / conferințe:

 – afroamericanul a ridicat de nenumărate ori mâna pentru a se face auzit, dar cuvântul a fost dat numai albilor;

 – în timpul unui interviu colectiv, candidații prezintă și discută obiceiuri și experiențe de viață care nu aparțin și persoanelor de culoare neagră.

Și acum vine partea specifică, cea care se ocupă de tokenism.  Iată un exemplu: materialele explicative privitor la interviul care urmează să se desfășoare sunt împărțite exclusiv afroamericanilor! Cu alte cuvinte, segregație în adevăratul înțeles al expresiei.

Dar povestea nu se termină aici. Articolul cu pricina se ocupă și de un alt cuvânt, pe care – trebuie  să recunosc – pseudocultura mea nu avea cum să-l știe: homofilia, soră geamănă a tokenismului.

Ah, nici dvs. nu aveați cunoștință de el?! Atunci mă aflu în bună companie și-mi permit să-l explic: ”tendința de a te asocia doar cu indivizi care-ți seamănă”. Cum ar fi, de exemplu, felul cum sunt izolați în sala de mese cei doi sau trei colegi negri care volens-nolens vor trebui să se așeze la aceeași masă, pe când toți ceilalți, adică albii, au ocupat alte mese și nu au lăsat niciun loc liber. (Îmi cer scuze că nu urmez exemplul oferit de articolul cu pricina și nu scriu alb cu A, și nici negru cu N!).

Homofilia, susțin experții, are drept scop excluderea minoritarului din diverse cercuri sociale sau profesionale. Bineînțeles că în categoria ”minoritar” sunt incluși nu numai negrii, ci și homosexualii, lesbienele, traansgenderii, bisexualii, etc.

Cam acestea sunt datele culese din surse pertinente. Nu-mi rămâne decât să adaug câteva comentarii.

Voi începe cu sfârșitul: nu am nicio îndoială că tendința naturală a individului este să se asocieze cu cei de o seamă cu el (”spune-mi cu cine te întâlnești, ca să-ți spun cine ești”, zice vechiul proverb românesc). Zeci de ani am fost minoritar și, deși cei din jur nu au avut mai niciodată față de mine o comportare care să se includă în categoria de homofilie, m-am simțit tot timpul minoritar. Nu din cauza celor din jur, cât din simplul fapt că eu mă simțeam altfel decât ”alții”, aveam o mulțime de obiceiuri diferite de ale ”altora”, iar în ultimii ani îmi făcusem planuri de viitor cu totul altele decât ale celor din jur.

Dintotdeauna am susținut că nu e bine să fii minoritar, indiferent în ce mediu și în ce atmosferă trăiești, întotdeauna alții te vor considera ”diferit”.

Dar realitatea e cu totul alta. Într-o lume în care vectorul de bază e globalizarea, amestecul de nații, culori și religii devine un fenomen ubicuitar și de toate zilele. Nu cred că trebuie să aduc vreun argument în sprijinul acestui fapt complet banal.

Amestecul uman de toate felurile ridică probleme foarte serioase pe plan național, social și profesional.

Etica umanistă împiedică aplicarea unei politici discriminatorii față de un grup sau altul, politică cunoscută dintotdeauna ca rasism. În lumea democrată, liberă, legislația interzice luarea de măsuri cu caracter injurios față de un grup sau altul.

Hans Selye, cunoscutul fiziolog care a formulat pentru prima oară teoria stresului, spunea că la naștere, toți oamenii se plasează pe aceeași linie de plecare, exact ca într-o cursă de atletism; diferențele apar pe parcurs, în funcție de calitățile intrinsece ale individului. (El vorbea de obligația de a oferi fiecăruia condiții egale de dezvoltare, o idee mai mult decât utopică…)

Dar, bineînțeles, mentalitatea se modifică mult mai greu și mai lent ca legile emise de o autoritate sau alta.

Nu legislația este cea care schimbă mentalitatea omului, ci educația, impunerea preceptelor de egalitate încă din fragedă pruncie, permanenta atenție pe care educatorul / părintele trebuie s-o aibă în minte ca o obligație indiscutabilă.

Nu pot să uit povestea micuțului emigrant venit din Argentina care fusese umilit la școală de colegii săi, după ce descoperiseră că nu era circumcis. Cel care învinovățea copiii de această atitudine vrăjmașă nu înțelegea că vina era a părinților și corpului didactic, nicidecum a celor care nu fuseseră educați și pozitiv îndoctrinați (da, îndoctrinați!) în lumina ideii universale că toți ne-am născut egali.

Lumea în care trăiesc eu de zeci de ani este de fapt un ring pe care se dă o luptă continuă legată de (in)egalitatea ființelor umane, dar am certitudinea că o asemenea dispută, uneori cu caracter grav și nimicitor, e prezentă pe tot mapamondul.

Prejudecățile, intoleranța, disprețul față de ”celălalt” au ca rezultat o permanentă stare de tensiune între diversele grupuri etnice, religioase sau rasiale.

Se pare că mesajul Revoluției Franceze de acum aproape 250 ani nu a fost însușit de generațiile care au urmat, altminteri cum poate fi explicată prăpastia dintre cele scrise (liberté, égalité, fraternité) și modul cum acest precept se aplică în viața de toate zilele, mai peste tot.

Procesul de educație amintit mai sus cere răbdare și timp. Singura soluție este continuarea cu încăpățânare a acestui proces, având în minte certitudinea că fără o luptă asiduă, continuă, toate aceste fenomene legate de inegalitate au o serioasă șansă de a continua și în generațiile viitoare.

Presiunea oferită de concepții de felul lui ”politically correct” sau ”tokenism” nu poate duce la rezolvarea problemei. După umila mea părere, aceste precepte au un iz artificial și duc la măsuri nu mai puțin artificiale.

Să fii minoritar nu e simplu. O spun toți cei aflați într-o asemenea situație, așa cum o spune anecdota cu care aș dori să închei aceste rânduri, pentru a descreți frunțile celor care au ajuns cu cititul până aici:

Acțiunea se petrece într-un vagon de metro în New York. Un negru așezat pe o banchetă citește un ziar în idiș.

Cel din fața lui i se adresează:

– Scuză-mă, te rog, nu-ţi era de ajuns să fii negru?!

Gabriel Ben Meron

Opiniile exprimate în textele publicate  nu reprezintă punctele de vedere ale editorilor, redactorilor sau ale membrilor colegiului redacţional. Autorii îşi asumă întreaga răspundere pentru conţinutul articolelor.

Comentariile cititorilor sunt moderate de către redacţie. Textele indecente şi atacurile la persoană se elimină. Revista Baabel este deschisă faţă de orice discuţie bazată pe principii şi schimbul de idei.

 

41 Comments

  • theodor toivi commented on May 18, 2021 Reply

    Articolul este”politically correct”! Felicitari

  • theodor toivi commented on May 10, 2021 Reply

    Felicitari pentru acest articol care ca intotdeauna este ”politically correct”…

  • Veronica Rozenberg commented on April 24, 2021 Reply

    Intelesul cuvantului disputat in articol si comentariile ce i-au urmat nu mi-a fost cunscut nici mie, deoarece sensul pe care il discuta dl GBM pare a fi unul cu inteles mai curand negativ, nedorit, am incercat sa gasesc ceva despre etimologia sa, si se pare ca expresia care se foloseste de prin 1960 (dictionarul Webster) are intr-adevar sensul adaogat de a “face un act, doar de dragul de a-l face”, nu dintr-o convingere.
    Sign, n., mark, token ; proof; that by which a thing is known or represented: a word,
    gesture, or mark, intended to signify something else, pg.469
    este o definitie gasita intr-un dictionar etimologic, al carui nume nu-l pot posta aici, se numeste
    1874_Chambers_Etymological.pdf

    Deci apare tendinta de a folosi cuvantul in a interpreta
    un “lucru” , printr-un altul, dincolo de aparenta.

    Ceea ce mi se pare totusi important este faptul ca adeseori, chiar folosind in mod artificial o intelegere, sau o apreciere, catre un lucru, sau o persoana, cu timpul aceasta apreciere poate avea un impact social pozitiv. Deci poate este preferabil a acorda atentie si valoare, chiar fara a fi convins de seminificatia lor pentru autorul gestului, atitudinea poate avea un rol simbolic in timp.

    Cat despre homofilie (aproape hemofilie) cu ocazia acesta am invatat un alt cuvant nou si anume :
    PARONOMIE

    Paronimele sunt cuvinte asemănătoare ca formă, dar cu înțeles diferit.

    Am mai invatat si un alt cuvant…

    Multumesc autorului !!

    • Andrea Ghiţă commented on April 24, 2021 Reply

      Foarte interesant. Mă bucur că Baabel, mai exact unele articole publicate în Baabel, stimulează aptitudinile de investigare ale cititorilor.

      • gabriel gurm commented on April 25, 2021 Reply

        Acesta e unul din scopurile scrierii noastre….
        GBM

  • Eva Grosz commented on April 24, 2021 Reply

    Interesul de care dau dovadă comentariile în ce privește un cuvânt necunoscut sau puțin cunoscut e foarte mare . Ideea e foarte bună , am impresia că oamenii încearcă să-și ocupe gândurile cu teme care nu tulbură, nu aduc stress și te pun să gândești. pentru acest motiv exprim încă o mulțumire D-lui GBM. În așteptarea restului…

  • SB commented on April 24, 2021 Reply

    Constat ca cele doua doamne care mi-au facut onoarea cate unei replici n-au simtit ironia indreptata contra obsesiei multiculturalismului, contra aberatiilor corectitudinii politice si a utopiilor revolutiei franceze. La modul cel mai didactic de care sant in stare, le atrag atentia ca sagetile nu se indreptau contra minoritatilor in sine: mi-am ales echipa de chirurgi numai in functie de valoarea profesionala si habar n-am (si nici nu ma intereseaza) care era orientarea lor sexuala etc, etc. In cuvintele autorului: n-am recurs la “tokenism”. Acum, dupa ce din dorinta de-a pune lucrurile la punct, am facut o exceptie de la regula de-a nu explica glume militienilor, pe viitor, nu intentionez sa mai irosesc orzul pe gaste. ,

    • Andrea Ghiţă commented on April 24, 2021 Reply

      Cred că atât orzul, cât şi gâştele se vor bucura!

    • Klein Ivan commented on April 24, 2021 Reply

      S.B. – Felicitări pentru comentariul dvs. din April 23 ,2021 . Regret decizia dvs. de a nu scrie comentarii în viitor . Sper să reveniți asupra ei . Un articol conținînd ideile dvs și scris în acest stil personal nu va fi aprobat – Articolul d. G.B.M. a ” trecut ” pentrucă dînsul nu și-a expus ideile similare , în înțelegerea mea , cu ale dvs. atît de direct . Îmi pare că dvs. nu sînteți adeptul a ” mai binele e dușmanul binelui ” . Baabel e totuși cea mai bună revistă de acest gen . K.I.

      • Andrea Ghiţă commented on April 24, 2021 Reply

        Într-adevăr, Baabel e cea mai bună revistă de acest gen, dar – ca orice revistă – are un anumit profil care nu se potriveşte deloc cu ideile stimatului S.B. În acelaşi timp articolul scris de Gabrile Ben Meron spune foarte limpede ce are de spus şi, citind cu tenţie, vă veţi da seama că este în spiritul revistei Baabel.

  • Marina Zaharopol commented on April 24, 2021 Reply

    Pe langa sensul concret de “fisa”, token a dezvoltat si un sens abstract de “semn/simbol” ca, de ex., a da flori cuiva “in token of (his/her, etc.) love.”
    De aici sensul abstract al termenului “tokenism” care denota o actiune facuta in scopul de a mentine doar aparentele si nu intreprinsa dintr-o convingere interioara. In engleza conversationala s-ar folosi cu acelasi sens: “to do something for show.”

    • gabriel gurm commented on April 24, 2021 Reply

      Multumesc pentru explicatii
      GBM

  • SB commented on April 23, 2021 Reply

    Vorbe, vorbe, vorbe.
    Lumea e cum e si nu prea avem cum s-o schimbam. In societatile civilizate de traditie occidentala, si nici aci nimic nu depaseste traditia engleza (Stuart Mill etc.), e treaba legii si mai ales aplicarea ei neabatuta, sa faca aerul respirabil. Dintre lozincile revolutiei franceze retin numai o jumatate de lozinca practica: egalitate in fata legii. In rest: libertate – concept prea general si instrument demagogic, egalitate generala: o aberatie imposibila, fraternitate – o prostie.
    O societate acceptabila (hai sa zicem normala) isi vede de propriile interese: promoveaza in functie de valoare, este o meritocratie. Cand m-am operat mi-am ales cei mai buni chirurgi si cel mai bun anestezist; cu multa rusine marturisesc ca s-ar putea sa nu fi inclus homosexuali, transgenderi sau vreun negru in echipa!

    • Andrea Ghiţă commented on April 23, 2021 Reply

      Domnule SB – care nu doriţi să vă dezvăluiţi numele – e posibil să fi acţionat împotriva propriului interes ratând cel mai bun medic chirurg (sau anestezist) pentru că aţi exclus din start din “echipă” homosexualii, transgenderii sau persoanele de culoare. E bine, totuşi, că recunoaşteţi că vă e ruşine.

    • Veronica Rozenberg commented on April 23, 2021 Reply

      Declarati urmatoarele:

      “Cand m-am operat mi-am ales cei mai buni chirurgi si cel mai bun anestezist; cu multa rusine marturisesc ca s-ar putea sa nu fi inclus homosexuali, transgenderi sau vreun negru in echipa!”

      Puteti da niste explicatii? De ce nu i-ati fi ales?

      Aveti copii?
      Ce-ati face, daca copilul dvs ar fi printre primele doua cateogorii ? Banuiesc ca v-ati face mai “bun”.

    • Eva Grosz commented on April 24, 2021 Reply

      Pentru a înțelege ce este egalitate trebuie să fi simțit ce înseamnă a face parte din minoritate, Pentru ca să știi ce este libertate, trebuie să fi trăit o parte din viață în “închisoare”. Pentru a știi ce e fraternitate trebuie să știi să fi frate adică prieten . Nu e ușor,recunosc…dar merită de încercat .

  • Nicolae radu commented on April 22, 2021 Reply

    DRAGA GABI MI-AI ADUS O MARE BUCURIE PUBLICAND ACEST ARTICOM MI-AI CONFIRMAT ADEVARUL CA TU ESTI UN OM DE MARE VALOARE PROFESIONALA SI MORALA AI FOST UN FOARTE BUN ANESTEZIST DARPUTEAI SA FI UN OM POLITIC U N ADEVARAT RABIN
    FELICITARI DIN TOATA INIMA

    • Klein Ivan commented on April 23, 2021 Reply

      N.r. – Mi-e neclar – 1 – de ce e trebuie să știe cititorii Baabel de ditirambul dvs. care putea fi trimis direct persoanei cunoscute ? – 2 – ce v-a produs bucurie ? Titlul – înțeleg că l-ați citit , articolul – mă îndoiesc . K.I.

    • gabriel gurm commented on April 23, 2021 Reply

      Daca ai stii cat de bine imi e ca nu sunt nici politician si nici rabin….
      GBM

    • PINCHAS WEXLER commented on April 24, 2021 Reply

      DRAGA DL.NICOLAE RADU
      ANESTEZIST BUN OK.. ADEVARAT RABIN…?
      EPISCOP,CARDINAL VICAR.METROPOLIT,ARHIEPISCOP SAU CUM AR FI BABA GABI
      CU RESPECT SI ADANCA STIMA

      • PINCHAS WEXLER commented on April 24, 2021 Reply

        POLITICA FACEM FARA SA SIMTIM.DE EXEMPLU :
        A . DACA PREMIEZI PRIETENII SI PEDEPSESTI DUSMANII SE NUMESTE POLITICA STIMULATIVA SAU POLITICA COERCITIVAׂ(PUTERA DE A PEDEPSI)
        B. PUTEREA POLITICA A DECIZIEI
        C.PUTERA POLITICA EXPERTULUI

  • eva galambos commented on April 22, 2021 Reply

    Așa e cum spune d-na Incze, și eu dacă vreau să accesez prin internet contul meu, se cere pinul ”token”, Niciodată nu m-am întrebat ce înseamnă. Articolul lui Gabi Gurman este foarte bun și la obiect. Dar, de fapt, nu e rău să fim altfel. Ne oferă un dram de mândrie.

    • Andrea Ghiţă commented on April 22, 2021 Reply

      Cred că “tokenism” este derivat din “token”, în ideea că nu se dă decât un mărunţiş (o fisă) pentru idealurile egalităţii de şanse, de rasă, gen, etc.

    • Veronica Rozenberg commented on April 23, 2021 Reply

      Credeam ca PIN e codul, nu token, care e o “entitate” fizica.

  • Vladi commented on April 22, 2021 Reply

    Data vitoare comenteaza o expresie relativ noua inrudita cu termenii analizati mai sus: “ virtue signaling”.

    • gabriel gurm commented on April 23, 2021 Reply

      Poate o faci tu pentru unul din numerele viitoare?
      GBM

  • Peter Singer commented on April 22, 2021 Reply

    Superb articol!!! Doar un add-on: revolutia franceza conform multor sndaje de opinii arata astazi o Franta dezbinata: doar cca o jumatate considera ca a fost un eveniment pozitiv! De aceea …iluzia continua!

    • Mihai Vasilescu commented on April 22, 2021 Reply

      Iluminismul si apoi Revolutia Americana si Revolutia Franceza au avut ca element ideologic de baza o axioma, si anume ca anumite valori sunt universale, adica valabile pentru intreaga umanitate. Aceasta axioma este considerata falsa astazi, iar corectitudinea politica o considera sursa a oprimarii minoritatilor de diferte feluri, prin negarea diversitatii valorilor.

    • gabriel gurm commented on April 23, 2021 Reply

      N-am nicio indoiala ca cei 50% din francezi care sustin ca acea revolutie n-a fost un eveniment pozitiv nici nu stiu despre ce vorbesc…
      Macar de-ar stii ce influentza a avut revolutia franceza asupra Europei Occidentale…
      GBM

  • gabriel gurm commented on April 22, 2021 Reply

    Merci
    GBM

  • Eva Grosz commented on April 22, 2021 Reply

    Interesant este că orice persoană singulară se schimbă în diferitele etapte ale vieții sale. Poate recunoscând acest lucru am putea accepta și persoane cu alt comportament , altă cultură, altă culoare. Desigur, prin educație fără limită. Nici mie cuvântul tokenism nu mi-a fost cunoscut ….nici homofilia…dar dacă nu aș fi primit aici explicație aș fi crezut după înțelesul latin al cuvântului homo-filia , că este vorba de iubire de oameni….sau atașare de oameni, ceea ce era mai plăcut….Articol frumos scris și …probabil mereu actual ?

    • gabriel gurm commented on April 22, 2021 Reply

      Problema mea e simpla: n-a sa ajung sa vad roadele acestei educatii de care amandoi vorbim….
      GBM

  • Beatrice Ungar commented on April 22, 2021 Reply

    Genial

  • Carmen Stoianov commented on April 22, 2021 Reply

    Ca întotdeauna, ceea ce citesc sub semnătura Gabriel Ben Meron îmi dă fiori pentru că îi recunosc nu doar perspicacitatea şi acel „mot propre”, ci perfecta pliere la ceea ce ar putea fi numit „punctul pe i”.
    Din norii fulguranţii de idei care traversează diverse ziceri de la o zi la alta, o extrage “chirurgical” pe aceea (le extrage… pe acelea) care, în mod evident, sună „dezacordat”, oricât de „politically correct” ar încerca să sune….sau poate tocmai de aceea….pentru că încearcă doar „să sune”, nu şi să fie….Şi, pentru că este o lecţie, voi învăţa acest cuvânt, a cărui folosire pare a fi devenit condiţie în actualitate; aş vrea, totuşi să pot să mă întreb: oare, îmi va folosi?!

    • gabriel gurm commented on April 22, 2021 Reply

      N-ati gasit altceva mai bun de invatzat!?
      Politically correct, tokenism , sunt inventii care incearca cu metode defectuoase sa repare ceea ce trebuie reparat complet altfel.
      Dar cine sunt eu sa dau sfaturi?!
      GBM

      • Carmen Stoianov commented on April 26, 2021 Reply

        Îmi confirmaţi ironia, mulţumesc.

  • Judit Incze commented on April 22, 2021 Reply

    In legatura cu conflictul dintre albi si alti oameni cu alte nuante a culori pielii, ma abtin.
    Dar m-a surpris faptul ca mai exista si alte persoane
    care au avut o surpriza sa afle despre un cuvint nou englez, “token”.
    In Romania merg la banca si angajata imi da indicatii sa trec numarul token al meu.
    Dupa opt ani de engleza la scoala, si o experienta de viata (70 de ani) trebuie sa recunosc ca n-am auzit un astfel de cuvint

    • gabriel gurm commented on April 22, 2021 Reply

      Daca inteleg bine, traducerea cuvantului “token” e “jeton”, dar nu am habar cum s-a ajuns de la jeton/token la tokenism….
      GBM

      • Mihai Vasilescu commented on April 22, 2021 Reply

        Da, inseamna si jeton, de exemplu ca acele fise care se dau la casino pe post de bani (ceea ce si face mai usoara pierderea banilor, de altfel), iar sensul mai larg este de ceva care reprezinta/inlocuieste altceva, adesea inocuind ceva autentic, cu ceva neautentic, sau fals, sau care e doar simbolic. De aici sensul s-a extins la ceva facut de dragul aparentelor sau doar ca un gest simbolic. (din dictionar: a token gesture – something done for the sake of appearances or as a symbolic gesture). Cred ca e mai clar acum si cum s-a ajuns de aici la termenul “tokenism”.

  • Klein Ivan commented on April 21, 2021 Reply

    G.G. – Evident trebuie să existe un antonim pentru ” tokenism ” . Definiția pentru acest antonim ar trebui să sune în felul următor : ” practica de a face eforturi într-o direcție opusă unor fapte petrecute în trecutul relativ îndepărtat cînd generații de minoritari au fost oprimați – eforturile trebuie să fie susținute schimbarea făcîndu-se în ritm alert , nenatural ” . În această idee , generații recente au fost propulsate nu pe bază de merite în poziții importante ale societății actuale doritoare să arate prin aparențe statistice că trecutul a fost corectat . Nu se are în vedere dauna adusă societății al cărei progres e subminat prin schimbarea scării de valori și care e sub presiunea atît a minoritarilor beneficiari ai ” .. antitokenism..” ( deh ” pofta vine mîncînd ” ) cît și a părții a minoritarilor nemulțumiți ce consideră – după propria expresie – că și ei trebuie ” să aibă loc la masă ” ….. Doritor să-mi îmbogățesc dicționarul propriu cu acest antonim . K.I.

    • Veronica Rozenberg commented on April 24, 2021 Reply

      Ivan, iti propun sa vezi – in caz ca n-ai vazut – filmul excelent de altfel din 2016 (deci relativ recent) care se numeste
      Hidden figures.
      daca citesti la siteul numit cinemagia punct ro slash filme slash hidden-figures-629335

      Antonim pt tokenism – ar putea fi atitudine exaltata

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *