Institutul Robert Koch din Berlin

Institutul Robert Koch este o instituție centrală, din cadrul Ministerului Federal al Sănătății din Germania, răspunzătoare de controlul și prevenirea bolilor infecțioase, precum și de coordonarea și aplicarea metodelor de cercetare bio-medicale.

Misiunile principale ale RKI sunt:

– recunoașterea, prevenirea și lupta împotrivă bolilor, în special împotrivă bolilor infecțioase;

– controlul și implementarea obligațiilor legale în viața publică, instituții, învățământ;

– garant științific al hotărârilor politice din domeniul sănătății publice;

– activitate continuă de cercetare științifică în epidemiologie, analiza medicală pentru evaluarea bolilor cu periclitate mare, cu grad ridicat de răspândire în rândul populației, sau cu caracter nociv public și politic

– consilierea Ministerului Federal al Sănătatății la definirea normelor și standardelor din sănătate;

– informarea opiniei publice asupra unor pericole și riscuri de îmbolnăvire în masă, cauzate de epidemia declanșată de agenți patogeni periculoși și agresivi. În aceste cazuri RKI poate fi considerat un sistem preventiv de alarmă.

RKI funcționează în mai multe clădiri: Berlin-Wedding (lângă clinica universitară Charité), Berlin-Tempelhof și Wernigerode în Harz. Institutul a fost înființat în 1891 sub denumirea Königlich Preußisches Institut für Infektionskrankheiten [Institutul Regal Prusac pentru Boli Infecţiose] cu sediul în Berlin-Mitte, Schumannstraße.

Premiul Nobel cu medalia primită de Robert Koch în 1905

În anul 1900 institutul s-a mutat în cartierul Berlin-Wedding, unde se află şi în prezent sediul său principal. Până în 1904 institutul a fost condus de către Robert Koch.

Robert Koch, co-fondatorul microbiologiei

Robert Koch s-a născut în 11 decembrie 1843 la Clausthal în Harz, într-o familie de mineri. Era al treilea din 13 copii.

Portret de familie la Clausthal (Harz)

După bacalaureat studiază la Göttingen, mai întâi un semestru Științe Naturale, apoi Medicina. În 1866 promovează și trece examenul de stat în Hanovra.

În anul 1867 se căsătorește cu Emmy Fraatz și practică medicina, la început la un spital militar, în timpul războiului franco-prusac (1870-1871), apoi ca medic de familie în localitatea Wollstein (azi Wolsztyn din Polonia). Începe să se intereseze de boala numită antrax, care infecta oameni și animale, cu forme adesea letale. În 1876 Koch descoperă că boala este declanșată de un singur agent patogen, Bacillus anthracis, căruia i-a descoperit și starea latentă, de spori. Cu acest rezultat, Koch a dovedit prima dată că un microorganism poate fi cauza unei boli.

În 1878 publică cartea Über die Aetiologie der Wundinfektionskrankheiten [Despre cauza bolilor provocate de răni infectate], în care descrie agentul patogen, microorganismul care produce infectarea rănilor. Succesul acestor cercetări, pe care le-a făcut într-un laborator foarte modest, în casa lui din Wollstein, se datorează metodelor științifice elaborate de el și lanțului de dovezi logice concepute și urmate de el.

Robert Koch cu soția Emmy și fiica Gertrud se mută la Breslau și în 1880 este angajat la Oficiul Regal de Sănătate din Berlin. Aici își dezvoltă metodele bacteriologice pe care le-a aplicat în cercetarea bolilor infecțioase și la dezvoltarea măsurilor de protecție împotriva lor, respectiv metode de dezinfecție.

Marele salt calitativ l-a făcut în martie 1882, prin anunțul oficial la Institutul de Fiziologie din Berlin că a descoperit agentul patogen al tuberculozei. Prezentarea lui Ätiologie der Tuberkulose [Cauzele tuberculozei] îl face cunoscut întregii lumi științifice.

Robert Koch în 1884

În decursul secolului al XIX-lea, tuberculoza s-a transformat într-o boală infecțioasă cu caracter național și apoi mondial. A șaptea parte din populația Germaniei a murit de această maladie a cărei cauză și mod de răspândire erau neclare. Koch a explicat că tuberculoza este declanșată de un bacil, numit Mycobacterium tuberculosis. Pentru descoperirea bacilului care produce tuberculoza, Robert Koch a primit Premiul Nobel pentru medicină în 1905.

În sec. al XIX-lea, holera era o boala grea, răspândită din India până în Europa. În 1883 Robert Koch pleacă împreună cu un grup de cercetători în India, la Calcutta, unde tocmai izbucnise boala. La începutul anului 1884 reușește să identifice bacteria Vibrio cholerae. De altfel aceasta era cunoscută de treizeci de ani, fiind identificată și descrisă de anatomistul italian Filippo Pacini.

Cunoștințele culese despre modul de răspândire a bolii și măsurile corespunzătoare de igienă l-au ajutat pe Koch să stăvilească o epidemie de holeră în Hamburg.

În anul 1885 Universitatea Friedrich-Wilhelm din Berlin înființează Institutul de Igienă, numindu-l pe Robert Koch profesor şi director al institutului. Aici el pune bazele științifice ale bacteriologiei. Cu timpul numărul discipolilor lui Robert Koch și al cercetătorilor din Centrul de Bacteriologie se mărește. Interesul științific pentru cercetarea tuberculozei și holerei crește și se caută un tratament sau un vaccin în lupta împotriva îmbolnăvirii. Scopul însă nu a fost atins. Tuberculina preparată de Koch și prezentată la cel de al X-lea Congres International de Medicină din Berlin din 1890, s-a dovedit ineficientă. Totuși, acest preparat a fost optimizat, iar în zilele noastre este întrebuințat cu succes ca un test pentru infecția de tuberculoză. La 1 iulie 1891 se deschide „Königlich Preußisches Institut für Infektionskrankheiten”, care va fi condus de Robert Koch până în 1904, fiind considerat în toată lumea ca primul institut de cercetare biomedicală.

Călătoria în Egipt, la Alexandria, în 1891, împreună cu doi colegi

Începând din 1896, Robert Koch a făcut în fiecare an expediții în diferite țări, cum ar fi Egipt, Africa de Sud, Texas (SUA), India și Africa de Est, unde bântuiau diferite boli infecțioase la oameni și animale. Scopul lor era culegerea de date și cercetarea cazurilor, în special de malarie, boala somnului și alte boli tropicale.

La începutul lui aprilie 1910, Robert Koch a făcut un atac de cord la Berlin.  S-a stins din viață în 27 mai 1910 la Baden-Baden. Urna cu cenușă a fost depusă în 4 decembrie 1910 într-un mausoleu propriu din Institutul care îi poartă numele. Lucrările științifice, scrisorile personale, documentele, distincțiile, decorațiile, manuscrisele, publicațiile, fotografiile și plăcile microscopice cu preparate sunt păstrate în Institutul Robert Koch.

În 1912, la doi ani după moartea lui Robert Koch, institutul i-a onorat memoria schimbându-şi denumirea în Institutul Regal Prusac pentru Boli Infecțioase „Robert Koch“.

În anul 1942 Institutul Robert Koch, deşi a devenit o instituţie independentă s-a implicat în experienţe pe subiecţi din sanatorii şi lagăre de concentrare, a schimbat garda de cercetători şi temele de cercetare pentru a fi în acord cu ideologia nazistă. Nu a rămas în afara obligaţiilor faţă de armată, astfel că una din temele prioritare a fost depistarea, prevenirea şi lupta împotriva bolilor infecţioase care ar putea izbucni în armată.

În 1960 institutul a început producţia singurului vaccin împotriva febrei galbene autorizat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, vaccin care a fost produs până în 2002.

În 1982 au apărut în Germania primele cazuri de infecție cu SIDA, care au fost înregistrate la institut. În 1990, după unificarea Germaniei, Institutul Central de Igienă, Microbiologie și Epidemiologie din fosta RDG a fost integrat în RKI, în clădirea din Berlin-Schöneweide, iar Institutul de Epidemiologie Experimentală a fost integrat în Wernigerode din Harz. În 1994 Oficiul Federal de Sănătate a fost desființat, iar RKI s-a unit cu Institutul pentru Medicină socială și Epidemiologie (SozEp) din Berlin Tempelhof.

În 1998 RKI a început primele studii extinse privind starea și ocrotirea sănătății populației adulte.

În 2001 a intrat în vigoare legea protecției împotriva infecțiilor care a modernizat politica în ceea ce priveşte combaterea bolilor infecțioase și depistarea la timp a acestora, astfel încât misiunea RKI a juns prioritară.

În 2003 RKI a început  un studiu amplu privind situația sănătății tinerilor și copiilor de pe tot cuprinsul ţării, iar în 2006 RKI a primit de la Oficiul Federal de Statistică misiunea de a raporta periodic starea sănătății populației.

În 2008 Parlamentul a decis ca RKI să primească titlul de „RKI 2020 – Public-Health-Institut“ şi în consecinţă a fost modernizat și şi-a şi-a sporit personalul

În 2014, 50 de specialiști ai RKI au participat în vestul Africii la stăvilirea celei mai mari epidemii de Ebola.

În 2016, Institutul a sărbătorit 125 de ani de la înființare. În cele patru sedii din Berlin și Wernigerode sunt angajați 1.100 de specialiști din 90 de domenii de activitate și 450 de oameni de știință în cercetare. Anul 2017 aduce institutului strategia „RKI 2025“ care prevede realizarea epidemiologiei digitale, cuprinderea într-o rețea europeana a instituțiilor cu profil de sănătate publică și preluarea răspunderii la nivel internațional.

În prezent RKI este strâns legat informațional, legislativ și științific cu OMS, EMA (Agenția Europeană pentru Medicamente) și cu majoritatea companiilor bio-tehnologice producătoare de vaccinuri. Zilnic, populatia primeste de la RKI prin intermediul televiziunii (vezi fotografia de mai sus), informaţii despre numărul infectărilor cu virusul Covid-19 exprimat prin „incidenţa de 7 zile”, care este  valoarea medie de cazuri noi de infectări pe zi raportate la 100.000 de locuitori, calculate din datele ultimei săptămâni.

Roman Baican
Offenbach am Main, 14 aprilie 2021  
 

Opiniile exprimate în textele publicate  nu reprezintă punctele de vedere ale editorilor, redactorilor sau ale membrilor colegiului redacţional. Autorii îşi asumă întreaga răspundere pentru conţinutul articolelor.

Comentariile cititorilor sunt moderate de către redacţie. Textele indecente şi atacurile la persoană se elimină. Revista Baabel este deschisă faţă de orice discuţie bazată pe principii şi schimbul de idei.

 

6 Comments

  • Maria Roth commented on April 22, 2021 Reply

    Institutul are un rol foarte important in tot ce inseamna acumularea de cunostinte pentru prevenirea raspandirii bolilor infectioase si in schimburile internationale care privesc acest domeniu. Datele biografice despre omul de stiinta Koch si despre institutul care ii poarta numele sunt binevenite ca sa intelegem eforturile din ultimele doua decenii pentru prevenirea raspindirii bolilor infectioase. Ma intreb cum s-a pozitionat institutul în cel de-al doilea raboi mondial, avand in vedere “misiunea de a cerceta toate bolile infecțioase care pot amenința forțele armate”?.

    • Roman Baican commented on April 21, 2021 Reply

      Stimata D-na Maria Roth
      Informatia despre Institutul Robert Koch din anul 1942, am luat-o dintr-un referat oficial despre istoria institutului. Referatul nu contine comentarii si nici informatii suplimentare.
      Interpretarea mea personala este urmatoarea.
      Germania nazista era in razboi. Institutul era independent insa nu in afara obigativitatilor fata de armata. Comandamentul armatei a dat un ordin de obligativitate ca institutul sa devina prioritar in depistarea, prevenirea si lupta oricarei boli infectioase care ar izbucni in armata. Asta probabil chiar in detrimentul de prioritate a populatiei civile.
      Roman Baican

      • Maria Roth commented on April 23, 2021 Reply

        Merci de raspuns si pentru completarea Andreei. Inteleg ca depistarea si prevenirea oricarei boli infectioase a ramas o prioritate in vreme de razboi si ca institutul recunoaste propria implicare in experimentele desfasurate pe victimele nazismului. Acceptarea publica (pe site/ul institutului) a responsabilitatii pentru erorile istorice comise, este o dovada de onestitate institutionala.

  • Hava Oren commented on April 22, 2021 Reply

    Îmi permiteți o rectificare. Nu știu ce este „coeficientul RKI”, dar televiziunea germană publică zilnic „7-Tage-Inzidenz”, care este numărul de mediu de cazuri noi pe zi la 100.000 de locuitori, calculat din datele ultimei săptămâni (nu incidența cumulată la 1000 de locuitori).

    • Roman Baican commented on April 21, 2021 Reply

      Stimata D-na Hava Oren
      Formularea d-voastra este corecta. Numarul de valoare medie a cazurilor noi de infectii pe zi se refera la 100.000 de locuitori.
      Greseala este a mea, imi cer scuze si voi incerca sa o corectez.
      Roman Baican

  • Andrea Ghiţă commented on April 21, 2021 Reply

    Informaţiile privitoare la activitatea Institutului Robert Koch apar chiar pe site-ul institutului

    https://www.rki.de/EN/Content/Institute/History/rk_ns_node_en.html

    în esenţă e vorba despre implicarea în experienţele asupra unor subiecţi din sanatorii şi lagăre de concentrare, schimbarea gărzii de cercetători şi a temelor de cercetare care erau concurdante cu ideologia nazistă-

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *