Multiplele fețe ale muzicii de chitară

Nothing is more beautiful than a guitar, except, possibly two.” (Nimic nu sună mai frumos ca o chitară decât poate două chitare) – Frédéric Chopin.

Spre deosebire de vioară și poate de pian, chitara nu este omniprezentă în marile orchestrații sau simfonii, poate cu excepția piesei Concierto de Aranjuez a compozitorului Joaquin Rodrigo, unde și orchestra, nu numai chitara, au un rol important în crearea unei muzici feerice.

Cu alte cuvinte, personalitatea chitarei clasice iese în evidență în solouri și majoritatea pieselor celebre compuse pentru chitara clasică sunt pur solouri. Spre deosebire de chitara clasică, chitara jazz sau rock servește nu numai ca instrument pentru solouri, ci și pentru acompaniament, alături de alte instrumente. În acest articol doresc să dezvolt un subiect care mi s-a părut inedit, cel al flexibilității muzicii interpretate pe chitară. Printre altele, mi s-a părut interesant cum se poate interpreta pe o chitară electrică muzică compusă pentru chitara clasică, orchestră sau alt instrument și vice-versa, cum se poate interpreta muzică rock compusă pentru chitară sau o întreagă orchestră rock, inclusiv partea vocală, pe o chitară clasică.

O scurtă istorie a chitarei

Ca multe subiecte istorice insuficient documentate, originea chitarei este controversată. Deși se pare că prima apariție a chitarei în Europa a fost prin secolul al XV-lea, termenii de chitară maură sau latină se foloseau încă în secolul al XIV-lea, cu toate că probabil aceste instrumente nu erau chitare. Numele date instrumentelor asemănătoare derutează urmărirea evoluției chitarei de-a lungul istoriei. De exemplu, în secolul al XIV-lea, instrumentul cunoscut sub numele de citole, apare într-un document englez sub numele de cithara, care este versiunea latină a cuvântului grec kithára și a celui asirian chetarah, care era un instrument cu coarde, un fel de liră, cunoscută încă în secolul al XVII-lea î.e.n. Scriitorii medievali foloseau termenii kithára / chetarah / cithara ca să descrie instrumentele contemporane lor: citole, cittern, gittern, guitar, etc. Instrumente asemănătoare au apărut din vremuri străvechi în diferite pârți ale lumii, cum ar fi mandolina, balalaica, lira, lăuta, lăuta arabă (oud), ukulele, bandora și orpharionul din Renașterea engleză, bandura ucraineană, sitarul indian, bouzouki grec, charango sud-american și multe altele.

Lăuta arabă (Oud)

Lăută

La început chitarele aveau trei coarde, mai târziu patru, iar cea clasică și cea electrică de azi au în general șase. Celebrul chitarist clasic Narciso Yepes a inventat și a folosit o chitară cu 10 coarde.

Există și chitare rusești cu 12 coarde. George Harrison a fost printre primii rockeri care a folosit o asemenea chitară. O variantă hibridă este chitara-harpă care a fost construită de Mike Doolin și are 20 de coarde. Iată o melodie interpretată pe ea de chitarista Muriel Anderson.

Printre producătorii faimoși de chitare clasice se numără Almansa, Antonio Aparicio, Antonio Sanchez, Ignacio M. Rosas, Vicente Carillo, Jose Ramirez, Rozas, iar chitarele clasice produse pe scară largă sunt: Yamaha, Hobner, Fender, Hofner, The Guild, etc.

Prima chitară electrică a fost construită în 1929 în Statele Unite.

Printre celebrele firme producătoare de chitare electrice se pot enumera Gibson, Fender, PRS, G&L, Rickenbacker, Ibanez, ESP, Jackson, etc.

Compozitori care au scris pentru chitară clasică

Compoziția și interpretarea la chitară clasică a fost dominată de spanioli și deitalieni.

Iată unii compozitori mai cunoscuți care au scris pentru chitară clasică: Isaac Albéniz, Enrique Granados, Manuel de Falla, Manuel Ponce, Fernando Sor, Francisco Tárrega, Joaquin Rodrigo, (Spania), Ferdinando Carulli, Mauro Giuliani, Niccolò Paganini, Domenico Scarlatti (Italia), Johann Sebastian Bach (Germania), Agustin Barrios Mangoré (Paraguay), Henry Purcell și John Dowland (Anglia), Antonio Lauro (Venezuela), Heitor Villa-Lobos (Brazilia), Andrew York (SUA), Ida Presti (Franța).

O categorie specială este muzica flamenco, specifică spaniolilor de etnie romă. Printre celebrii chitariști de muzică flamenco se pot enumera Paco de Lucia, Sabicas și Carlos Montoya. Un excelent chitarist flamenco român-israelian este Baldi Olier, despre care cam scris într-un articol anterior:

https://baabel.ro/2020/10/muzica-etnica-vazuta-prin-prisma-unui-amator/.

Interesant este și duetul dintre chitara clasică flamenco și lăuta arabă (oud), interpretat de Baldi Olier și Taisir Elias.

Chitariști celebri de muzică clasică

Spaniolul Andrés Segovia (1893-1987) este considerat poate cel mai talentat, mai influent și mai productiv dintre chitariștii de muzică clasică. El a educat mai multe generații de chitariști, unii din ei devenind celebri la rândul lor.

Alți chitaristi faimoși sunt John Williams, Julian Bream, Pepe Romero, Alirio Diaz, Narciso Yepes, David Russell, Christopher Parkening, compozitorii Francisco Tarrega, Fernando Sor, Agustin Barrios, Mauro Giuliani și Fernando Carulli.

Printre chitaristele faimoase de muzică clasică se numără regretata franțuzoaică Ida Presti (care a și compus muzică pentru chitară clasică), croata Ana Vidović și evreica americană Sharon Isbin.

Nimic nu e mai frumos decât sunetul a două chitare clasice. Iată celebrul cuplu englez Julian Bream și John Williams (născut în Australia) interpretând o piesă de Manuel de Falla.

Celebri chitariști de muzică jazz și rock/pop

Django Reinhardt a fost un chitarist celebru de muzică jazz, de etnie romă, născut în Belgia, care în tinerețe a suferit un accident la degetele mâinii stângi. Deși folosea numai două degete, era un virtuos al chitarei jazz.

Printre alte celebrități ale chitarei jazz se pot enumera Charlie Christian, Wes Montgomery, Grant Green, Joe Pass, Kenny Burrell, Barney Kessel și Jim Hall.

Este foarte greu de alcătuit o listă obiectivă cu chitariști rock de frunte. Lista este dominată de englezi. Și pentru mine aceasta este lista preferată: Brian May (Queen), Jimi Hendrix (multe statistici îl clasifică pe acesta ca primul)

Jimmy Page (Led Zeppelin), Eddie Van Halen (SUA), Eric Clapton (Yardbirds, Cream și chitarist solo independent), David Gilmour (Pink Floyd), Ritchie Blackmore (Deep Purple), Alex Lifeson (originar din Canada) și mulți alții. Primul fiu al lui Clapton a murit tragic la vârsta de patru ani căzând din geamul unui apartament de la etajul 53 în Manhattan. În amintirea lui, Clapton a compus tristul cântec Tears in Heaven (Lacrimi în Paradis).

Carlos Santana, Mark Knopfler, Keith Richards, Frank Zappa, George Harrison și alții.

Printre rockerii români l-aș aminti in primul rând pe regretatul virtuoz Dan Aldea de la formația Sfinx.

Este interesant de menționat că nu numai muzica clasică, inclusiv cea pentru chitară poate fi interpretată pe chitară rock, ci și viceversa, adică muzica rock poate fi interpretată pe chitară acustică, clasică. Această hibridizare necesită virtuozitate și o înțelegere adâncă a muzicalității instrumentului. Iată câteva exemple de aceste diferite hibridizări.

Muzică clasică pe chitară rock

Muzică compusă pentru chitară clasică interpretată pe chitară rock

https://www.youtube.com/watch?v=LqH307yfjyQRecuerdo de Alhambra de Francisco Tarrega

Muzică rock și blues (nu numai chitară) interpretată pe chitară clasică

Muzică clasică compusă pentru orgă interpretată pe chitară clasică

Voi încheia cu melodia rock cotată drept cea mai agreată și populară din toate timpurile: Bohemian Rapsody al formației Queen, în versiunea  interpretată pe chitară clasică.

Chitara este un instrument unic prin frumusețea sunetului și flexibilitatea muzicii care se poate interpreta pe ea. Interpretările hibride nu mi se par blasfemii sau sacrilegii, atâta timp cât sună bine și piesele sunt interpretate de muzicieni virtuozi.

Tiberiu Ezri

Opiniile exprimate în textele publicate  nu reprezintă punctele de vedere ale editorilor, redactorilor sau ale membrilor colegiului redacţional. Autorii îşi asumă întreaga răspundere pentru conţinutul articolelor.

Comentariile cititorilor sunt moderate de către redacţie. Textele indecente şi atacurile la persoană se elimină. Revista Baabel este deschisă faţă de orice discuţie bazată pe principii şi schimbul de idei.

 

8 Comments

  • Hava Oren commented on August 24, 2021 Reply

    Pentru mine, Asturias e de ajuns. Ceva mai minunat nu cred că există sub soare.
    Acum vreo 15 ani am fost la Barcelona – restul Spaniei nu-l cunosc. Îmi amintesc că într-o zi, în curtea palatului regal medieval, un chitarist amator cânta Asturias. Nu m-am putut dezlipi de acolo și până azi când aud această piesă mă trec fiorii.

    • Tiberiu Ezri commented on August 24, 2021 Reply

      O piesa intr-adevar fantastica!

  • Eva Grosz commented on August 14, 2021 Reply

    Deosebit de frumoasă expoziție a istoriei și diversității de compoziții pentru chitară !
    Mie îmi place în mod deosebit chitaristul Django Reinchard în cuplu cu violonistul Stephan Grappelli. Un exemplu în plus este melodia cântată de cei doi pe care desigur o cunoașteți :J’attendrai [Swing ] .Să amintim și Lyra cu care Regele Shaul îi cânta Regelui David ca să-l liniștească în momentele tulbure ale sufletului acum 1000 de ani înaintea erii noastre .
    Felicitări Tibi pentru datele adunate și muzica atât de frumoasă !

    • Tiberiu Ezri commented on August 15, 2021 Reply

      Multumesc Evi!

  • Andrea Ghiţă commented on August 12, 2021 Reply

    Un frumos articol “multimedia” scris de un om care ştie (din proprie experienţă) cât de frumoasă este muzica de chitară.

    • Tiberiu Ezri commented on August 13, 2021 Reply

      Multumesc

  • Anca Laslo commented on August 12, 2021 Reply

    Felicitari pentru abordarea acestui subiect inedit si multumiri pentru muzica minunata.

    • Tiberiu Ezri commented on August 12, 2021 Reply

      Multumesc!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *