Poate fi Istoria Holocaustului “o temă minoră” în învăţământul românesc?

Vacanţa şcolară de iarnă s-a încheiat (ca niciodată) de îndată după Anul Nou 2022 şi, chiar în prima zi de şcoală, partidul AUR a găsit de cuviinţă să-l tragă la răspundere pe ministrul de resort. În comunicatul de presă emis de formaţiunea politică în data de 3 ianuarie, se reproşa o (bănuiesc) omisiune din calendarul olimpiadelor şcolare prevăzute pentru iarna aceasta, unde lipseau trei discipline: Limba română, Istoria şi Limba engleză.

În acelaşi document[1] AUR deplângea faptul că „în ultimii ani se constată o acţiune sistematică de subminare a calităţii învăţământului din România prin ridicarea la rangul de “materii” a unor teme minore, sau care pot face obiectul unor simple lecţii în cadrul materiilor existente (ex. educaţie sexuală, istoria Holocaustului, etc.)”.

Afirmaţiile de mai sus sunt consecvente cu cele declarate de către co-preşedintele AUR, Claudiu Târziu, la dezbaterea în Senat a proiectului de lege care stipulează introducerea Istoriei evreilor şi Holocaustului ca disciplină de studiu obligatoriu în învăţământul liceal şi profesional[2].

Propunerea legislativă depusă de mai mulţi reprezentanţi ai tuturor grupurilor parlamentare (cu excepţia AUR), printre iniţiatori numărându-se liderii PSD şi UDMR, preşedinta de atunci a Senatului şi ministrul Educaţiei, a fost adoptată de ambelor camere, cu o largă majoritate, fiind promulgată de către preşedintele ţării în 25 noiembrie 2021[3].

Legea 276/2021 completează Legea Educaţiei Naţionale (Legea 1/2011) şi stipulează, printre altele, că disciplina Istoria Evreilor. Holocaustul va face parte din trunchiul comun al programei şcolare, fiind introdusă începând cu anul şcolar 2023/2024. Programa şcolară va fi elaborată de Ministerul Educaţiei în colaborare cu Institutul Naţional de Studiere a Holocaustului din România „Elie Wiesel” şi membrii Consiliului de Onoare prevăzut de art. 6 (1) din Legea 174/2019 privind înfiinţarea Muzeului Naţional de Istorie a Evreilor şi Holocaustului din România. Cadrele didactice care predau disciplina „Istoria Evreilor. Holocaustul” pot beneficia de pregătire de specialitate în ţară şi în străinătate. Aceeaşi lege prevede şi acordarea Premiului Muzeului Naţional de istorie a Evreilor şi al Holocaustului din România.[4]

Calificativul de „temă minoră” aplicat istoriei evreilor şi Holocaustului a primit replici prompte şi dure.

Institutul Naţional de Studiere a Istoriei Holocaustului din România „Elie Wiesel” arăta, printre altele, că: „Genocidul, distrugerea unei comunităţi pe criterii etnice să fie oare un subiect minor ce poate fi expediat în cadrul unei lecţii în sistemul educaţional?… A nega Holocaustul, în spatele imunităţii parlamentare, nu face decât să întreţină ura antisemită, ale cărei consecinţe politice au dus la Holocaust. A nega Holocaustul este o expresie clară de a nega democraţia”[5].

Deputatul PNL Alexandru Muraru (care din ianuarie 2021 este Consilier onorific al Primului-ministru – Reprezentant Special al Guvernului României pentru Promovarea Politicilor Memoriei, Combaterea Antisemitismului şi a Xenofobiei) a afirmat că formaţiunea politică AUR ar trebui scoasă în afara legii. „Instituțiile statului trebuie să răspundă dacă această formațiune, AUR, este o amenințare la adresa ordinii constituționale a României și pe cale de consecință e nevoie de activarea din lege a mecanismului pentru scoaterea în afara sa. S-au adunat numeroase elemente care fac posibilă și impun declanșarea acestui mecanism, pentru că statul trebuie să aibă o strategie pentru a se confrunta cu acest demon al trecutului” a spus parlamentarul care a depus plângeri penale împotriva copreşedinţilor AUR.[6]

Luni, 10 ianuarie 2022, procurorii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție au adus la cunoştinţa publicului că au deschis un dosar penal in rem întrucât AUR ar fi minimalizat importanța Holocaustului, spunând că este o ”temă minoră”.

Mă uimeşte faptul că liderul AUR, senatorul Claudiu Târziu, absolvent al SNSPA şi jurnalist de investigaţie, nu posedă cunoştinţele de istorie şi cultură generală care să-l facă să înţeleagă ce a însemnat Holocaustul (cu milioane de victime nevnovate) în istoria lumii, inclusiv a României, şi că nu este DELOC o “temă minoră”! Dacă într-adevăr nu a înţeles (şi nu doar se face că nu înţelege), atunci ar fi cazul să-şi completeze degrabă această lacună. Să înveţe despre Holocaust.

Potrivit unui sondaj privitor la percepţia relaţiilor interetnice şi a Holocaustului, realizat în noiembrie-decembrie 2021 (http://www.inshr-ew.ro/wp-content/uploads/2018/01/Sondaj-INSHR_2021.pdf), circa 70% din respondenţi nu ştiu ce înseamnă Holocaustul, iar o mare parte din cei care ştiu câte ceva despre Holocaust îl asociază exclusiv cu Germania sau alte ţări din Europa, habar neavând despre ceea ce s-a întâmplat cu evreii din România. Populaţia cu vârsta cuprinsă între 19-30 de ani este suprareprezentată în acest grup, dar şi în cel care consideră minorităţile naţionale o ameninţare faţă de România, se distanţează de ele şi opinează că nu au ce căuta în ţara noastră.

Deci este cât se poate de clar că istoria Holocaustului trebuie să-şi găsească locul printre disciplinele predate în şcoală.

Consider că importanţa şi gravitatea acestui subiect pot fi receptate de publicul larg doar dacă sunt prezentate într-un mod adecvat.

De ani buni realizez interviuri, reportaje, filme documentare şi alte materiale de televiziune despre memoria Holocaustului şi nu încetez să mă întreb dacă am reuşit să captez atenţia telespectatorilor, să-i sensibilizez cât de cât, să-i determin să-şi pună întrebări şi – atunci când (Doamne fereşte) ar apărea situaţii de genul celor prezentate – să acţioneze în spiritul umanismului. Nu e deloc uşor. Ţin minte cât de indignată am fost atunci când o colegă de breaslă mi s-a plâns că „îi iese genocidul pe nas” (https://baabel.ro/2013/04/andrea-ghita-imi-iese-genocidul-pe-nas/). Apoi am realizat că ea era plictisită de comemorările făcute după acelaşi calapod…

Consider că disciplina şcolară Istoria Evreilor. Holocaustul constituie o provocare (majoră!) pentru cei care vor elabora programa şi cei care o vor preda la clasă.

În România există o experienţă de circa două decenii în predarea istoriei Holocaustului în şcoli, ca disciplină opţională. În calitate de jurnalist am avut prilejul să particip, de-a lungul anilor, atât la cursurile pentru cadrele didactice preuniversitare organizate de Institutul de Studii Iudaice din cadrul UBB Cluj, Institutul Naţional de Studiere a Holocaustului din România „Elie Wiesel”, Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România, diverse organizaţii şi fundaţii internaţionale, cât şi la acţiunile organizate în şcoli, de către cadrele didactice absolvente ale acestor cursuri (la Colegiile naţionale Emil Racoviţă şi George Coşbuc din Cluj, respectiv la Colegiul Naţional Petru Maior din Gherla), dar şi de alţi profesorii interesaţi de subiect (în municipiul Gheorgheni, judeţul Harghita, comuna Cheţani, judeţul Mureş, şi Şimleu Silvaniei, Sălaj). De fiecare dată am întâlnit elevi dornici să afle despre istoria Holocaustului şi să se implice în acţiunile de evocare şi comemorare, mai ales dacă această temă dificilă era tratată în mod adecvat vârstei lor.

Nu mă îndoiesc că introducerea acestei discipline şcolare în toate liceele şi şcolile profesionale din România nu va fi un proces simplu. Va presupune găsirea unor modalităţi de predare care să stârnească interesul elevilor din Deceniul III, al Mileniului III, conectaţi prin dispozitivele smart la un noian de informaţii de tot felul. Cadrele didactice se pot confrunta cu întrebări complicate şi incomode care vor pretinde răspunsuri sincere şi competente, precum şi cu atitudini ostile ale unor copii îndoctrinaţi, care vor necesita răbdare şi abilităţi de comunicare. Pe de altă parte, predarea acestei discipline presupune şi stăpânirea metodelor didactice moderne, de impact.

Cred că ar fi bine ca la elaborarea programei pentru această disciplină să se acorde importanţă şi istoriei locale. Traducând Enciclopedia Geografică a Holocaustului din Transilvania de Nord, am constatat cu uimire şi durere că în aproape toate satele din această regiune au trăit evrei (chiar şi în cătunele aflate în vârful munţilor) şi au fost deportaţi cu toţii… Până la ultimul. În multe dintre aceste aşezări mai există cimitire evreieşti şi mai trăiesc oameni vârstnici care-şi amintesc de existenţa evreilor. Elevii care vor învăţa istoria evreilor şi a Holocaustului vor putea contribui la restituirea unei părţi a trecutului localităţii lor.

Elie Wiesel la Sighetu Marmaţiei, august 2002

Nu pot uita momentul inaugurării Casei Memoriale Elie Wiesel din Sighet. La evenimentul din august 2002 a fost prezent şi scriitorul laureat al Premiului Nobel pentru Pace care a arătat în cuvinte simple importanţa acestei case pentru sighetenii de astăzi:

Dacă cineva intră în acest muzeu şi spune „Acum ştiu cum a fost viaţa evreiască din Sighet înainte de tragedie” nu este bine. Dacă însă cineva intră în acest muzeu şi spune: „Aş dori să aflu cine erau oamenii care locuiau în această casă, ce făceau dimineaţa după ce se trezeau şi seara înainte de a se duce la culcare. Oare le era teamă să iasă pe stradă de Crăciun? Ce relaţii aveau cu vecinii creştini şi de ce au fost condamnaţi cu toţii la moarte?” Dacă oamenii îşi vor pune aceste întrebări şi apoi vor încerca să afle răspunsurile din cărţi şi din filme, atunci mai există speranţă.

Sper ca studiind istoria evreilor şi a Holocaustului, elevii să afle despre importanţa coexistenţei paşnice şi înţelegerii cu toate minorităţile, despre receptivitate şi acceptarea celor diferiţi. Sper să înţeleagă că atunci când declamăm lozinca Never again, ea nu se referă doar la evrei şi la Holocaust, ci şi la genocidul armean, la masacrele şi violenţele rasiale şi etnice din Europa, America şi Africa zilelor noastre, dar şi la acţiunile ostile faţă de colegii lor de clasă de altă naţionalitate şi religie.

Sper să se înţeleagă că Istoria evreilor şi Holocaustul fac parte din Istoria României – o materie a cărei importanţă o recunoaşte toată lumea (inclusiv AUR), nu-i aşa?

Andrea Ghiţă


[1] https://www.agerpres.ro/comunicate/2022/01/03/comunicat-de-presa-alianta-pentru-unirea-romanilor–840918

[2] https://adevarul.ro/locale/constanta/holocaustul-istoria-evreilor-disciplina-studiu-scoli-pareri-pro-contra-1_619b89d75163ec4271d3a76c/index.html

[3] https://www.hotnews.ro/stiri-educatie-25204680-istoria-evreilor-holocaustului-studiata-scoli-din-2023-legea-fost-promulgata-presedintele-iohannis.htm

[4] http://www.cdep.ro/proiecte/2021/400/60/1/pl620.pdf

[5] https://www.inshr-ew.ro/antisemitismul-aur-recidiveaza/

[6] https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/politica/alexandru-muraru-aur-trebuie-scos-in-afara-legii-am-extins-plangerile-penale-la-adresa-lui-claudiu-tarziu-si-george-simion-1789237

 

 

Opiniile exprimate în textele publicate  nu reprezintă punctele de vedere ale editorilor, redactorilor sau ale membrilor colegiului redacţional. Autorii îşi asumă întreaga răspundere pentru conţinutul articolelor.

Comentariile cititorilor sunt moderate de către redacţie. Textele indecente şi atacurile la persoană se elimină. Revista Baabel este deschisă faţă de orice discuţie bazată pe principii şi schimbul de idei.

 

20 Comments

  • BORIS MEHR commented on January 25, 2022 Reply

    Hannah Arendt („Originile totalitarismului”), în cartea sa din 1963 „Eichmann la Ierusalim. Raport asupra banalității răului”, publicată și la noi, în Editura Humanitas. 2007, în traducerea Marianei Neț.

    paginile : 230-234.

    „Nu este o exagerare să spunem că România a fost cea mai antisemită țară a Europei antebelice. Încă din secolul al XIX-lea, antisemitismul românesc era un fapt bine stabilit. În 1878, marile puteri încercaseră să intervină, prin Tratatul de la Berlin, și să determine guvernul român să-i recunoască pe locuitorii evrei drept cetățeni români – chiar dacă ar fi rămas cetățeni de rang secund. Nu au reușit, iar la sfârșitul Primului Război Mondial toți evreii români – cu excepția câtorva sute de familii sefarde și a câtorva evrei de origine germană – erau încă străini rezidenți pe teritoriul românesc. A fost necesară întreaga forță a Aliaților, în timpul negocierilor tratatelor de pace, pentru a ‘convinge” guvernul român să accepte un tratat al minorităților și să acorde minorității evreiești cetățenia română.

    • Veronica Rozenberg commented on January 25, 2022 Reply

      Dle Boris Mehr, bravo pentru efortul facut de a cauta, ceea ce eu imi aminteam vag din citirea in urma cu multi ani a acestei carti.

      Dupa tratatul de la Berlin, cand Romania nu a recunoscut cetatenia evreilor impamanteniti in tara, a recunoscut-o totusi si celor care au participat fie la Razboiul de Independenta fie la WWI. Bunicul meu din Botosani, a fost un asemenea cetatean care a primit cetatenia in urma participarii sale la WWI.

      Dupa publicare constitutiei din 1923, s-au reglementat drepturile de cetatenie ale evreilor:
      Art. 133. – Se ratifica decretele-legi: No. 3.902 din 29 Decemvrie 1918, publicat in Monitorul Oficial No. 223 din 30 Decemvrie 1918, privitor la acordarea drepturilor cetatenesti; No. 2.085 din 22 Mai 1919, publicat in Monitorul Oficial No. 33 din 28 Mai 1919, si No. 3.464 din 12 August 1919, publicat in Monitorul Oficial No. 93 din 13 August 1919, privitoare la incetatenirea evreilor cari locuiau in vechiul Regat.

      Deasemenea se ratifica si toate decretele-legi de incetatenire individuala, cari s’au facut inaintea decretelor specificate mai sus.

      Art. 133/
      Evreii, locuitori din vechiul Regat, cari nu’si vor fi regulat incetatenirea in termenul prevazut de decretul-lege No. 3.464 din 12 August 1919, vor putea face declaratiunile de incetatenire conform decretului-lege No. 2.085 din 22 Mai 1919, in termen de trei luni dela promulgarea acestei Constitutiuni.

      Personal aceasta descriere ma va intrista intotdeauna, deoarece in ciuda celor scrise de Arendt si de multe alte evenimente triste, au existat si altfel de “romani”, probabil ca in fiecare tara.

  • Lucian-Zeev Herşcovici commented on January 15, 2022 Reply

    Andrea, articol interesant, bravo.
    Am totuși o părere. Istoria evreilor trebuie centrată, cred, pe istoria iudaismului și a poporului evreu, deși trebuie acordat un loc important și istoriei Holocaustului în acest cadru. Dar e important ca elevii să știe ce este iudaismul, care a fost motivul izolării istorice a evreilor, ocupațiile lor și viața lor culturală și religioasă, precum și cine era Moise, cine erau profeții, ce este Talmudul, cum era filosofia iudaică medievală și modernă, ce însemna „rabin” și cine erau rabinii în diferite perioade istorice, care sunt comentatorii Torei, cine era Maimonide, cine era Yehuda Halevy, cine era Moses Mendelssohn, cine era Rabi Israel Bal Șem Tov, cine era Gaonul Rabi Eliyahu din Vilna, cine era Theodor Herzl, ce este hasidismul, haskala, iudaismul rabinic, literatura ebraică veche, medievală și modernă, literatura idiș și literatura și folclorul ladino (apropo, și apropierea lui de folclorul românesc). Și ce rol au avut evreii în dezvoltarea României. Precum și în istoria mondială. Fără a se neglija istoria antisemitismului și a Holocaustului, dar nu a se limita istoria evreilor la aceste subiecte…

    • Hava Oren commented on January 16, 2022 Reply

      Dacă s-ar preda toate acestea, m-aș întoarce și eu pe băncile școlii! Generația mea, educată în comunism, nu a învățat aceste lucruri și cred că revista Baabel este un mijloc de a ne educa întâi de toate pe noi, evreii, despre propria noastră cultură.
      Ideea este frumoasă, dar mă tem că nu este realistă. Elevii români să învețe despre iudaism mai mult decât despre propria lor cultură? Nici nu cred că se vor găsi profesori cu pregătirea necesară.

    • Veronica Rozenberg commented on January 16, 2022 Reply

      Intr-adevar, propunerea lui Lucian este nobila, dar in acelasi timp ireala, si nu numai atat, personal daca aceasta materie ar fi predata in scoala, ar trebui intarite lectiile de religie crestina si poate si alte religii, lucru care nu cred ca se potriveste cu scopul invatamantului global si nici cu asteptarile unor elevi din ziua de azi.

      Cred ca nici elevii din Israel nu au habar de Moshe Mendelsohn de exemplu, sau de ceilalti rabini enumerati de tine, draga Lucian,

      Deci cele scrise aici sunt poate wishful thinking fara aplicatie la lumea reala.

      Istoria Holocaustului trebuie predata in contextul Catastrofelor in Istorie sau a Genocidurilor generate in Istorie, si astfel poate prin educatie ei exemplificari s-ar putea ajunge la o perceptie profunda a unor tragedii care nu au voie sa se mai repete.

    • BORIS MEHR commented on January 16, 2022 Reply

      PROPUNERILE PRIETENULUI LUCIAN ZEEV HERȘCOVICI SUNT FOARTE BUNE, ar fi bine ca la alcătuirea programei pe tema istoriei evreilor și HOLOCAUSTULUI să fie consultați și specialiști din ISRAEL, precum istoricul L.Z. HERȘCOVICI ș,a,, ca și din alte țări. PE LÂNGĂ educația școlară CARE ESTE ORICUM DIFICILĂ, bine ar fi ca ministerul culturii să organizeze dezbateri publice online și TV.

  • Marica Lewin commented on January 15, 2022 Reply

    Respect pentru cum Revista Baabel se impica in educarea noilor generatii in România.
    Asa cum subliniaza Andrea, cursul de istorie despre Holocaust este in primul rând o lecție de umanism, intelegere intre cetațeni români de etnii diferite, libertate, deschidere, generozitate.

  • BORIS MEHR commented on January 15, 2022 Reply

    DECLARAȚIA AUR este o urmare a unor decenii de ignorare a HOLOCAUSTULUI sub regimul comunist, SPER CA generația de azi să rețină esența tragediei evreilor, nu cred că tema trebuie alăturată temei genocidului produs de regimul comunist. CULTUL mareșalușui este destul de prezent, ca și cultul extremiștilor din anii antebelici. PĂCAT.

  • BORIS MEHR commented on January 15, 2022 Reply

    ATITUDINEA partidului AUR ESTE O CONSECINȚĂ A MULTOR DECENII DIN 1945 PÂNĂ ASTĂZI DE INORARE, MINIMALIZARE ȘI CHIAR BATJOCORIRE A MEMORIEI HOLOCAUSTULUI. SE CUNOSC CALOMNIILE DIFUZATE PE MULTE CĂI LA ADRESA REGRETATULUI ELIE WIESEL ȘI ÎN ULTIMII ANI A LUI ALEXANDRU FLORIAN , PREȘEDINTELE INSHR. ESTE ADEVĂRAT CĂ SUNT DESTUI INTELECTUALI ROMÂNI CARE NU GÂNDESC ASTFEL. ESTE BINE CĂ SE VA PREDA ISTORIA EVREILOR ȘI A HOLOCAUSTULUI, DAR DEPINDE CUM ȘI DE CĂTRE CINE.COPIII NU VOT REȚINE ESENȚA ACESTEI TRAGEDII DACĂ LIPSEȘTE ĂNCĂRCAREA EMOȚIONALĂ. PENTI EVREII ISRAELIENI TEMA NU POATE FI MAI IMPORTANTĂ DECÂT SITUAȚIA INSTABILĂ DIN ORIENT ȘI EU ÎNȚELEG ACEST ASPECT. ÎN ORICE CAZ NU POT FI DE ACORD CU ALĂTURAREA ACESTEIA CU CEA A GENOCIDULUI PRODUS DE COMUNISM. ÎN ROMÂNIA EXISTĂ DEJA O TENDINȚĂ PROMOVATĂ DE AUR CA LUPTA ANTICOMUNISTĂ LA CARE S-AU ANGAJAT DESTUI LEGIONARI SĂ FIE CONTRAPUSĂ TEMEI HOLOCAUSTULUI. ACUZA ADUCERII COMUNISMULUI DE CĂTRE EVREI ESTE REPETATĂ CU ORICE OCAZIE. ACESTA ESTE ȘI MOTIVUL DECLARAȚIEI RECENTE A PARTIDULUI AUR. PENTRU NOI, SUPRAVIEȚUITORII ȘI URMAȘII ACESTORA NU MAI ESTE DE VREUN AJUTOR MORAL. ROMÂNII TREBUIE SĂ DECIDĂ CUM PRIVESC ISTORIA , IAR CULTUL MAREȘALULUI EXISTĂ ȘI PERSISTĂ. MLȚI PROFESORI DE ISTORIE SUNT CHIAR ÎNCÂNTAȚI DE ACEST CULT. O SPUN DIN COMENTARIILE APĂRUTE PE FB. PĂCAT. .

    • BORIS MEHR commented on January 15, 2022 Reply

      ATITUDINEA partidului AUR ESTE O CONSECINȚĂ A MULTOR DECENII DIN 1945 PÂNĂ ASTĂZI DE IGNORARE, MINIMALIZARE ȘI CHIAR BATJOCORIRE A MEMORIEI HOLOCAUSTULUI. SE CUNOSC CALOMNIILE DIFUZATE PE MULTE CĂI LA ADRESA REGRETATULUI ELIE WIESEL ȘI ÎN ULTIMII ANI A LUI ALEXANDRU FLORIAN , PREȘEDINTELE INSHR. ESTE ADEVĂRAT CĂ SUNT DESTUI INTELECTUALI ROMÂNI CARE NU GÂNDESC ASTFEL. ESTE BINE CĂ SE VA PREDA ISTORIA EVREILOR ȘI A HOLOCAUSTULUI, DAR DEPINDE CUM ȘI DE CĂTRE CINE.COPIII NU VOT REȚINE ESENȚA ACESTEI TRAGEDII DACĂ LIPSEȘTE ÎNCĂRCĂTURA EMOȚIONALĂ. PENTI EVREII ISRAELIENI TEMA NU POATE FI MAI IMPORTANTĂ DECÂT SITUAȚIA INSTABILĂ DIN ORIENT ȘI EU ÎNȚELEG ACEST ASPECT. ÎN ORICE CAZ NU POT FI DE ACORD CU ALĂTURAREA ACESTEIA CU CEA A GENOCIDULUI PRODUS DE COMUNISM. ÎN ROMÂNIA EXISTĂ DEJA O TENDINȚĂ PROMOVATĂ DE AUR CA LUPTA ANTICOMUNISTĂ LA CARE S-AU ANGAJAT DESTUI LEGIONARI SĂ FIE CONTRAPUSĂ TEMEI HOLOCAUSTULUI. ACUZA ADUCERII COMUNISMULUI DE CĂTRE EVREI ESTE REPETATĂ CU ORICE OCAZIE. ACESTA ESTE ȘI MOTIVUL DECLARAȚIEI RECENTE A PARTIDULUI AUR. PENTRU NOI, SUPRAVIEȚUITORII ȘI URMAȘII ACESTORA NU MAI ESTE DE VREUN AJUTOR MORAL. ROMÂNII TREBUIE SĂ DECIDĂ CUM PRIVESC ISTORIA , IAR CULTUL MAREȘALULUI EXISTĂ ȘI PERSISTĂ. MLȚI PROFESORI DE ISTORIE SUNT CHIAR ÎNCÂNTAȚI DE ACEST CULT. O SPUN DIN COMENTARIILE APĂRUTE PE FB. PĂCAT. .

  • Marina Zaharopol commented on January 15, 2022 Reply

    Deşi se referea în mod specific la importanţa Casei Memoriale din Sighet, afirmaţiile lui Elie Wiesel sunt la fel de valabile şi pentru o programă şcolară despre Holocaust.

    Ca o asemenea educaţie să fie intr-adevar reusită , ea trebuie să inspire nenumărate întrebări despre viaţa de zi cu zi a evreilor, ceea ce va denota un interes real pentru tragedia de acum aproape 80 de ani, o înţelegere care va duce la un sentiment de empatie şi nu numai de cunoaştere a evenimentelor.

    O tragedie de asemenea anvergură necesită o înţelegere care să pornească în primul rând din inimă.

  • Harry Zissu commented on January 14, 2022 Reply

    Studiul istorei Evreilor și al Holocaustului din România sunt importante în special pentru poporul Român. Legislația a fost aprobată cu o mare majoritate de reprezentanții poporului Român și este o dovadă a sufletul adevărat al acestui popor. Extremiștii gălagioși și violenți au adus deja multe nenorociri României.

  • George Farkas commented on January 14, 2022 Reply

    Popularitatea noului partid (AUR) reprezintā în mod vādit un progres pe calea realizārii ambitiilor anti-democratice la care mā refer cu îngrijorare în acest numār.

  • Carmen Stoianov commented on January 13, 2022 Reply

    Andrea, ai cât se poate de multă dreptate iar materialele filmate de tine – nu doar cele puse ca exemplificare – vin să îmtărească excelenta idee de a-i aduce pe tineri mai aproape de istoria trăită cu două generaţii înaintea lor. Acţiunea de formare a formatorilor este de salutat, pentru că nici profesorii de istorie, nu au avut ocazia să simtă înfiorarea pe c transmit documentele, povestirile despre destinele trăite Tinerii cunosc mult prea puţine (ŞI MULT PREA DEZORDONAT) despre Holocaust…. iar dacă setea de cunoaştere a unora se limitează la cele oferite de experimentul tik-tok, nu ne putem aştepta ca situaţia să devină alta. Doar învăţământul, predarea ca materie obligatorie mai poate oferi o şansă. Să profităm de ea pentru sănătatea generaţiilor de tineri şi ale celor ce vor veni. Să înveţe istorie adevărată, relativ recentă, trăită de semeni ai lor, pentru ca istoria să nu se răzbune…

  • Anca Laslo commented on January 13, 2022 Reply

    Amintești de istoria locală și accentuarea ei, ceea ce cred eu este vital și, pe undeva cheia unui demers reușit, abstractul istoriei fiind anulat și adus în imediata apropiere. Asta l-ar face cu adevărat accesibil.

  • Veronica Rozenberg commented on January 13, 2022 Reply

    “Mă uimeşte faptul că liderul AUR, senatorul Claudiu Târziu, absolvent al SNSPA şi jurnalist de investigaţie, nu posedă cunoştinţele de istorie şi cultură generală care să-l facă să înţeleagă ce a însemnat Holocaustul (cu milioane de victime nevnovate) în istoria lumii, inclusiv a României, şi că nu este DELOC o “temă minoră”! ”

    Personal nu cred ca acest lucru este posibil. Pentru ca, daca ar fi fost,orice individ matur – senator !!! – nu ar fi emis o asemenea parere, daca ar fi fost o persoana cu un minimum de inteligenta si responsabilitate.

    Consider ca renasterea in Romania (ca de altfel si in alte tari europene) o miscare nationalista-extremista, care castiga un numar crescand de locuri in parlament, este foarte grav. Din pacate s-a mai vorbit de cateva ori, chiar aici, de aceasta msicare AUR, si se pare ca prezenta sa in lumea politica romaneasca devine din ce in ce mai virala.

    Eu cred ca Istoria Holocaustului ca un fenomen tragic de neuitat, din Istoria omenirii, ar trebui incadrata altfel, ca o rubrica speciala a Catastrofelor in Istorie, alaturi de Istoria altor Genociduri din perioade diferite.
    Rubrica ar putea sa fie numita de exemplu:

    Genocidul in Istorie, sau Genocidul ca expresie a Fascismului si a Comunismului.

    Definirea unei discipline, in educatia tinerilor este un lucru care are o mare importanta, iar largirea subiectului ar crea probabil mai putine animozitati la acei oameni care “sufera” de sindromul “genocidul ii iese pe nas” ceea ce fusese amintit in articol, sau la un public, care nu a fost expus poate niciodata la suferinta evreilor in timpul Holocaustului.

    La 3/4 de veac de la sfarsitul WWII, nu este exclus ca oameni tineri sa nu fi avut nici un contact cu ceea ce reprezinta pentru multi dintre noi o trauma fie directa, fie a familiilor noastre.

  • tiberiu ezri commented on January 13, 2022 Reply

    Profesoarele si elevii din comuna Cheţani dau un excelent exemplu sutelor de orase din Romania, unde probabil nu se comemoreaza Holocaustul.

  • Székely-Benczédi Éva commented on January 13, 2022 Reply

    Felicitari sincere Scolii Gimnaziale din Chetani, in special Domnisoarei profesoare de istorie! Din pacate rar se gasesc asemenea profesoare si profesori, care educa copiii in acest spirit sanatos, de acceptare a oamenilor fara deosebire de nationalitate. Sunt profesoara de romana pensionara, am lucrat in scoala cu predare in limba maghiara, si stiu ca oamenii – fie ei.romani, maghiari, tigani – in majoritate nu sunt toleranti fata de ceilalti. Din fericire nu toti oameni! NOI suntem responsabili de viitor, NOI trebuie sa-i informam si sa-i educam pe tineri in spiritul uman, al tolerantei.

    • Hava Oren commented on January 13, 2022 Reply

      Perfect de acord. Pentru a avea șanse de succes, educația publicului ar trebui să pornească de la educația… educatorilor!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *