Pedepsirea armenilor catolici din Gherla?

Dacă în 2 iulie 2022, zidurile maiestuoasei biserici baroce din centrul Gherlei ar fi putut vorbi, am fi putut afla şi noi, cei prezenţi în faţa uşilor ferecate, dacă s-a mai întâmplat vreodată şi de ce (incendiu, revoluţie sau război) să nu se oficieze Liturghia într-a patra sâmbătă de după Rusalii, când armenii catolici din Gherla prăznuiesc sărbătoarea Sfântului Grigore Luminătorul, apostolul care i-a creştinat pe armeni.

Am fi aflat dacă s-a mai întâmplat vreodată şi din ce pricină ca incinta bisericii să nu fie plină de lume, armenii catolici să nu se spovedească, să nu se împărtăşească, să nu se roage la altarul Sfântului Grigore, aflat la loc de cinste în cel mai înalt lăcaş de cult armeano-catolic din Europa.

În Armenopolis (Oraşul Armenesc) înfiinţat în 1700 de armenii sosiţi în Transilvania la sfârşitul veacului al XVII-lea, funcţiona şi o Asociaţie a Sfântului Grigore Luminătorul, care desfăşura acţiuni caritabile şi se ocupa de înmormântarea coreligionarilor.

După veacuri de pribegie, armenii au găsit în Principatul Transilvaniei un loc prielnic pentru a se stabili definitiv,calităţile lor de meseriaşi pricepuţi în prelucrarea pielii şi de negustori abili fiind necesare pentru înflorirea economică a principatului.

Înglobarea Transilvaniei în Imperiul Habsburgic a impus un compromis: unirea credincioşilor armeni cu biserica catolică (la fel s-a petrecut şi în cazul populaţiei româneşti când s-a întemeiat Biserica Greco-Catolică Unită cu Roma). Roma le-a promis că-şi pot păstra ritul ancestral, asigurându-li-se clerul necesar. Iniţial în oraşul locuit de armeni limba oficială era armeana, iar consiliul local avea drept de administrare a parohiilor, astfel încât şcoala şi biserica, factorii esenţiali pentru păstrarea identităţii naţionale armeneşti a locuitorilor, depindeau exclusiv de deciziile lor.

În mai puțin de un veac, istoria frământată a acestor meleaguri avea să spulbere existenţa calmă şi prosperă a Oraşului Armenesc şi armenii gherleni aveau să-şi piardă dreptul de a-şi administra oraşul, şcolile şi viaţa religioasă.

În zorii dualismului austro-ungar, arhidiaconul paroh Kristóf Lukácsi, din Gherla, deplângea fărâmiţarea parohiilor armeano-catolice şi scăderea drastică a numărului enoriaşilor de acest rit, intrat între timp sub tutela diecezei romano-catolice[1], clamând reînfiinţarea episcopiei armeano-catolice, ca singura soluţie viabilă pentru prezervarea identităţii armenilor catolici din Transilvania[2].

Această doleanţă a armenilor catolici din Transilvania nu s-a îndeplinit nici în perioada Monarhiei Austro-Ungare şi nici după unirea Transilvaniei cu România, când la Gherla s-au stabilit şi armeni refugiaţi în urma genocidului din Imperiul Otoman. În 1930, în cadrul Diecezei Romano-Catolice de Alba Iulia, s-a înființat Ordinariatul Armenilor Catolici din România, cu reşedinţa la Gherla, care în prezent funcţionează în uniune personală cu Arhiepiscopia Romano-Catolică de Alba Iulia[3].

Din păcate, nu am găsit niciun document public care să prezinte atribuţiile şi obiectivele Ordinariatului Armenilor Catolici din Transilvania, dar bănuiesc că, printre ele, ar trebui să se numere şi păstrarea identităţii lor naţionale şi religioase. Presupun că organizarea frumoaselor pelerinaje de Sfântu Grigore Luminătorul, la care se adunau sute de armeni transilvăneni şi de pe alte meleaguri din ţară, precum şi din străinătate, desfăşurate sub semnul ecumensimului şi multiculturalităţii, slujeau aceluiaşi scop de a păstra identitatea armeană şi a o face cunoscută şi respectată.

Parohia armeano-catolică din Gherla funcţionează neîntrerupt de peste trei secole. Dacă zidurile frumoasei reşedinţe parohiale baroce, construite în 1761, ar putea vorbi, ne-ar fi povestit în 2 iulie 2022, de sărbătoarea Sfântul Grigore Luminătorul, dacă s-a mai întâmplat vreodată (şi din ce cauză) ca poarta parohiei să fie zăvorâtă şi preotul paroh (sau un alt preot armeano-catolic) să NU oficieze Liturghia în această sărbătoare, una dintre cele trei sărbători importante (Învierea, Sfântul Grigore Iluminatorul şi Ziua Domnului) când în oraş se făceau procesiuni[4].

Despre evenimentul de sâmbătă, 2 iulie 2022, sărbătoarea Sfântului Grigore Luminătorul, am relatat într-un articol de Ultimă Oră,[5] în care am dat publicităţii şi poziţia Ordinariatului Armenilor Catolici, transmisă verbal de către Msgr. Attila Küsmödi, vicar-general al Ordinariatului, paroh romano-catolic al Gherlei, în prezent administrator al parohiei armeano-catolice. După cum scriam, dialogul a fost imposibil. Comunicatul a fost citit telefonic şi apoi aparatul a fost imediat deconectat.

Gherla 2 iulie 2022, Sf. Grigore Luminătorul. Catedrala armeano-catolică este pustie
Gherla 2 iulie 2022. Sf. Grigore Luminătorul. Pelerinii rostesc Tatăl Nostru în faţa catedralei cu uşa încuiată.

Nu am putut afla de ce s-a refuzat oficierea Liturghiei în ziua sărbătorii Sfântului Grigore Luminătorul. Ni s-a spus că nu există preoţi armeano-catolici şi că cei trei preoţi romano-catolici, care au cunoştinţele şi acordul Sfântului Scaun pentru oficierea în ritul armeano-catolic, sunt nevoiţi să ţină slujbe prin rotaţie, dar nu am aflat de ce nu s-a putut organiza în aşa fel ca rândul Liturghiei de la Gherla să vină de Sfântul Grigore Luminătorul (ceea ce s-a întâmplat inclusiv în timpul pandemiei) şi de ce toţi preoţii care pot oficia în ritul armean au fost convocaţi la arhidieceză la şedinţă, tocmai în 2 iulie, de Sfântul Grigore Luminătorul, cea mai mare sărbătoare a armenilor catolici din Gherla?

Cineva a remarcat că totul s-a petrecut la fel ca în vremea comunismului când lumea era convocată la diverse activităţi tocmai de Crăciun sau de Paşti, ca să nu poată participa la slujba de la biserică. Numai că de data aceasta tocmai preoţii au fost chemaţi la şedinţă pentru a nu putea oficia Liturghia.

O clarificare avea să vină, via Facebook, peste trei zile, în 5 iulie (după publicarea articolului în revista noastră).[6]

Am să mă opresc asupra câtorva afirmaţii care mi-au stârnit nedumerirea:

Citez: Declarăm în mod clar și ferm că parohia armeano-catolică din Gherla, care aparține Ordinariatului Armeano-Catolic, este exclusiv responsabilă pentru organizarea și desfășurarea sărbătorii Sfântului Grigore Luminătorul, Apostolul armenilor, în catedrală respectiv în parohie.

Dacă „organizarea şi desfăşurarea” sărbătorii Sfântului Grigore Luminătorul, apostolul armenilor, în catedrală şi parohie este exclusiv în responsabilitatea parohiei armeano-catolice, atunci cine a împiedicat celebrarea Liturghiei?

Citez: …respingem cu respect în mod ferm, orice intenție sau tentativă de uzurpare a acestei îndatoriri pastorale sacre, indiferent de motivele care ar putea fi invocate. Ordinariatul Armenilor Catolici din România respectă convingerile și acțiunile tuturor celorlalte Biserici, confesiuni și organizații ale societății civile, pe care le așteaptă și de la acestea.

În acest an, acest principiu al respectului reciproc a fost greu de înțeles pentru filiala locală din Gherla a Uniunii Armenilor din România (U.A.R.). Din motive pastorale și în interesul credincioșilor noștri armeano-catolici, am decis să nu ne certăm cu nimeni și să anulăm celebrarea pe care o plănuisem și o pregătisem pentru 2 iulie prin celebrarea Sfintei Liturghii.

Ce înseamnă „uzurparea” de către UAR şi ce se înţelege prin „ceartă” cu organizaţia minorităţii armene (cu care Ordinariatul şi Parohia au colaborat fructuos în ultimele decenii în organizarea acestui eveniment de anvergură, la care au participat liderii UAR, întâistătătorul Eparhiei Armene din România, lideri laici ai armenilor din străinătate şi ambasadorii Armeniei) şi de ce nu s-a ales calea reconcilierii spre binele enoriaşilor, în loc să se opteze pentru soluţia radicală a închiderii bisericii şi parohiei (altă-dată deschisă pentru toţi pelerinii)?

Deşi pelerinii au fost informaţi din timp că Liturghia nu se va oficia, ei au venit la Gherla în număr mare, măcar pentru a spune un Tatăl Nostru în ziua sărbătoririi Sfântului Grigore Luminătorul, apostolul armenilor. În locul bucuriei au domnit nedumerirea şi tristeţea.

În acelaşi text se mai afirmă că: Sfântul apostol este comemorat în calendarul liturgic armean în mai multe zile ale anului.

Deci, în ochii Ordinariatului, data de 2 iulie 2022 (cea de a patra sâmbătă de după Rusalii) era doar una dintre sărbătorile Sfântului Grigore Luminătorul şi nu cea mai importantă… Ea putea fi ignorată pentru că aşa vor actualii administratori ai vieţii religioase a armenilor catolici?!

Din cele constatate personal şi din măsurile luate după eveniment, menţionate şi în textul publicat pe Facebook, citez: După eveniment, am tras concluzii și am luat măsuri pentru a ne asigura că în viitor vom sărbători una dintre cele mai frumoase sărbători ale Bisericii noastre catolice armene într-un mod demn, nu pot să conchid decât că s-a urmărit pedepsirea comunităţii armene din Gherla care, de zeci de ani, s-a implicat  în organizarea sărbătorii Sfântului Grigore Luminătorul (întotdeauna în colaborare cu parohia şi Ordinariatul), reuşindu-se crearea unui eveniment frumos, amplu, ecumenic, multietnic şi multicultural. Pedepsirea a continuat cu destiturea fostului epitrop al bisericii, Ioan Esztegár, armean gherlean cu vechi rădăcini, preşedinte al UAR Sucursala Transilvania (calitate care nu a „deranjat” în tot acest răstimp, ci dimpotrivă).

În plus, arhiva parohiei armene a fost mutată din raţiuni necunoscute în sediul Parohiei Romano-catolice, parohul fiind tocmai Msgr. Attila Küsmödi, administratorul actual al Parohiei Armeano-catolice din Gherla. Este oare legal acest transfer, în lumina legislaţiei care priveşte arhivele din România?

Nu pot înţelege cum se împacă această atitudine (până la urmă e vorba de discriminarea unei comunităţi religioase foarte mici – doar 333 de enoriaşi se precizează în comunicatul de pe Facebook – căreia i s-a refuzat celebrarea Liturghiei tradiţionale la cea mai mare sărbătoare a ei)  cu afirmaţiile din acelaşi text postat pe Facebook, citez: Ordinariatul Armenilor Catolici din România își desfășoară activitatea pastorală cu responsabilitatea încredințată de Dumnezeu de a veghea ca străvechiul rit armeano-catolic să fie păstrat în continuare în puritatea sa, pentru binele poporului lui Dumnezeu și pentru mântuirea sufletelor.

Andrea Ghiţă


[1]  „Până la urcarea pe tron a împăratului Iosif al II-lea, şi clericii noştri aveau dreptul de a studia la Roma şi la Lemberg. Mai putem vorbi despre aşa ceva, în zilele noastre, la seminarul diecezei ardelene? Nicidecum! Clericii noştri învaţă la seminar orice altceva decât cele de care vor avea cea mai mare nevoie în vocaţia lor. În schimb, relaţia noastră cu Dieceza de Transilvania nu este reglementată de nici un contract, întrucât episcopii de Transilvania ne-au luat în mod samavolnic sub jurisdicţia lor, pe care au practicat-o în mod despotic, etquidem non in aedificationem uti hoc figura docet. [1] Însă tocmai tocmai această administrare arbitrară şi faptul că nu există nici un fel de contract între episcopul de Transilvania şi naţiunea armeană sau între episcop şi Sfântul Scaun Apostolic, din care s-ar dovedi că armenii s-ar fi supus de bună voie jurisdicţiei episcopului de rit latin din Ardeal ori Sfântul Scaun Apostolic i-ar fi mutat pe armeni sub jurisdicţia diecezei, este dovada de necontestat că astfel de supunere voluntară sau de mutare din colo încoace nu s-a petrecut niciodată…Din acest motiv am spus-o şi o repet că noi suntem lăsaţi la mâna despotismului episcopului, situaţia noastră fiind asemănătoare cu cea a unor paria scoşi în afara legii”. Lukácsi, Kristóf, Adalékok az erdélyi örmények történetéhez, Kolozsvár 1867 [versiunea română Adausuri la istoria armenilor din Transilvania, Ed. Ararat, Bucureşti, 2018]

[2] „Episcopia ne-ar proteja de abuzurile Cathedrei de la Alba Iulia şi de alte vexaţiuni, ne-ar asigura viitorul şi menţinerea ritului. Este singura cale de a repara nemulţumirea pe care a stârnit-o comportamentul diecezei de rit latin în sufletele noastre, ale fraţilor de rit orientalIbid.

[3] https://www.bisericacatolica.ro/biserica-catolica-in-romania/alte-comunitati/ordinariatul-armean/

https://www.bisericacatolica.ro/biserica-catolica-in-romania/alte-comunitati/ordinariatul-armean/; https://wikicro.icu/wiki/ordinariate_for_catholics_of_armenian_rite_in_romania

[4] Szongott, Kristóf, Szamosújvár, a magyar-örmény metropolisz, 1893 [versiunea română: Oraşul Liber Regal Gherla (1700-1900). Metropola armeano-maghiară. Ed. Ararat 2012 ]

[5] https://baabel.ro/2022/07/anul-acesta-sarbatoarea-sfantului-grigore-iluminatorul-a-avut-loc-fara-liturghie/

[6] Textul în limbile maghiară şi română este postat pe pagina de Facebook a Arhidiecezei Romano-Catolice de Alba Iulia: Gyulafehérvári Római-Katolikus Érsekség (15) gyulafehérvári római katolikus érsekség – Search Results | Facebook)

Andrea Ghiţă

 

 

Opiniile exprimate în textele publicate  nu reprezintă punctele de vedere ale editorilor, redactorilor sau ale membrilor colegiului redacţional. Autorii îşi asumă întreaga răspundere pentru conţinutul articolelor.

Comentariile cititorilor sunt moderate de către redacţie. Textele indecente şi atacurile la persoană se elimină. Revista Baabel este deschisă faţă de orice discuţie bazată pe principii şi schimbul de idei.

 

6 Comments

  • Marton Francisc commented on July 18, 2022 Reply

    Ceva e putred în Danemarca fix în acest timp a fost înlăturat și domnul Esztegár din funcție…în rest în fiecare an s-a sărbătorit frumos…dar acum nu s-a putut…

  • Marica Lewin commented on July 17, 2022 Reply

    Nu cunosc comunitatea armeneana din Gherla, dar atitudinea luata de autorul articolului este cea a unui jurnalist competent, sensibil, si insetat de dreptate.
    Mi-a amintit de piesa ” Ziaristii” scrisa de Alexandru Mirodan in România anilor 50.
    Comunitatea armeana din Transilvania nu este numeroasa, dar a contribuit mult prin harnicie si talent la dezvoltarea regiunii. Asa
    ca trebuie sa i se respecte credinta si traditiile. Sfântul Grigore Iluminatorul a insuflat putere si curaj armenilor sa reziste, sa -si continue viata , este un Stàlp si al existenței lor actuale.

  • Eva Grosz commented on July 14, 2022 Reply

    Se vede că iei tare la suflet faptul că acel eveniment religios al armenilor nu a putut fi ținut.
    Pot compara cum ar fi dacă porțile sinagogii s-ar închide de Anul nou evreiesc.
    Speranța este, ca povestea să nu se repete.

    • Andrea Ghiţă commented on July 14, 2022 Reply

      Nu e vorba doar de evenimentul în cauză, ci de faptul că unei minorităţi (în cazul de faţă una religioasă) i se refuză un drept. Şi de cine? De propriii preoţi! Aş fi fost la fel de revoltată şi dacă erau musulmani sau budişti sau orice altă confesiune.

  • tiberiu ezri commented on July 14, 2022 Reply

    Respectarea cultului minoritatilor este unul dintre meritele unei adevarate democratii.

  • Andrea Ghiţă commented on July 14, 2022 Reply

    Pentru edificarea cititorului, am să reproduc textul integral postat pe pagina de Facebook a Arhidiecezei Romano-Catolice de Alba Iulia, în care se explică…inexplicabilul: motivele pentru care a făcut pe dracu’ în patru ca să împiedice oficierea Liturghiei de Sf. Grigore Luminătorul, în Catedrala armeano-catolică din Gherla:
    “Sfânta Liturghie din Catedrala armeano-catolică din Gherla din 2 iulie 2022 a fost anulată, conform unui anunț prealabil. Ordinariatul Armenilor Catolici din România răspunde la opiniile publicate pe internet și pe rețelele de socializare cu privire la acest caz prin următoarea declarație.
    Ordinariatul Armenilor Catolici din România nu are în prezent niciun preot armean catolic. Pentru a le permite credincioșilor armeano-catolici să își practice credința în conformitate cu propriul rit și să trăiască viața sacramentală în conformitate, Arhidieceza Romano-Catolică a solicitat din partea Sfântului Scaun permisiunea de biritualitate pentru trei preoți romano-catolici. Astfel, pe lângă faptul că își păstoresc enoriașii romano-catolici, li s-a permis să slujească și enoriașii armeano-catolici din Ordinariat.
    Potrivit evidențelor Sfântului Scaun, cele patru parohii armeano-catolice ale Ordinariatului Armenilor Catolici din România (Gherla, Dumbrăveni, Gheorgheni și Frumoasa) au doar 333 de credincioși, răspândiți pe întreg teritoriul României.
    În parohiile aparținând Ordinariatului Armenilor Catolici, din motive pastorale, Sfânta Liturghie armeano-catolică a fost celebrată în limba maghiară de mulți ani, deoarece armenii catolici și-au pierdut limba maternă de-a lungul timpului și nu înțeleg și nu vorbesc limba armeană. Unul dintre cele mai importante obiective ale eforturilor noastre pastorale actuale este de a le permite credincioșilor noștri să trăiască nu numai Sfânta Liturghie, așa cum a fost până acum, ci întreaga viață sacramentală și rituală în conformitate cu vechiul lor rit armeano-catolic, păstrându-și cultura și identitatea.
    Cel mai mare sfânt al armenilor este episcopul Grigore Luminătorul, care, potrivit tradiției, a condus poporul armean spre lumina lui Cristos. Armenii sunt primul popor din lume care a devenit pe deplin creștin. Sfântul apostol este comemorat în calendarul liturgic armean în mai multe zile ale anului.
    Declarăm în mod clar și ferm că parohia armeano-catolică din Gherla, care aparține Ordinariatului Armeano-Catolic, este exclusiv responsabilă pentru organizarea și desfășurarea sărbătorii Sfântului Grigore Luminătorul, Apostolul armenilor, în catedrală respectiv în parohie.
    În consecință, respingem cu respect în mod ferm, orice intenție sau tentativă de uzurpare a acestei îndatoriri pastorale sacre, indiferent de motivele care ar putea fi invocate. Ordinariatul Armenilor Catolici din România respectă convingerile și acțiunile tuturor celorlalte Biserici, confesiuni și organizații ale societății civile, pe care le așteaptă și de la acestea.
    În acest an, acest principiu al respectului reciproc a fost greu de înțeles pentru filiala locală din Gherla a Uniunii Armenilor din România (U.A.R.). Din motive pastorale și în interesul credincioșilor noștri armeano-catolici, am decis să nu ne certăm cu nimeni și să anulăm celebrarea pe care o plănuisem și o pregătisem pentru 2 iulie prin celebrarea Sfintei Liturghii.
    Cu două săptămâni înainte de sărbătoare, la 19 iunie, membrii comunității armeano-catolice din Gherla au primit notificarea oficială a deciziei noastre, iar ulterior am notificat parohiile din Ordinariat și pe toți cei invitați.
    În ciuda acestui fapt, organizația locală a U.A.R. a organizat sărbătoarea pe propria răspundere, fără a-și informa oaspeții despre anularea Sfintei Liturghii. De fapt, au răspândit pe toate căile, fără nicio bază reală, vestea că preotul responsabil cu pastorația armeno-catolicilor nu ar fi permis accesul în biserică a celor adunați.
    Trebuie menționat aici că președintele organizației locale a U.A.R. avea o cheie de la parohia armeano-catolică – lucru pe care îl putem dovedi – și, având cheile bisericii acolo, ar fi putut deschide biserica acum, așa cum a făcut-o în trecut, ori de câte ori a avut nevoie să o facă. Nu a făcut acest lucru în acest caz și, în plus, a făcut declarații neadevărate. Regretăm sincer că cei prezenți au fost derutați în acest fel.
    După eveniment, am tras concluzii și am luat măsuri pentru a ne asigura că în viitor vom sărbători una dintre cele mai frumoase sărbători ale Bisericii noastre catolice armene într-un mod demn.
    Ordinariatul Armenilor Catolici din România își desfășoară activitatea pastorală cu responsabilitatea încredințată de Dumnezeu de a veghea ca străvechiul rit armeano-catolic să fie păstrat în continuare în puritatea sa, pentru binele poporului lui Dumnezeu și pentru mântuirea sufletelor”.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *