David cunoștea bine Budapesta, a vizitat-o de multe ori, avea acolo prieteni, colegi, și se simțea bine ori de câte ori se găsea în această metropolă europeană. Plimbându-se pe bulevardul Űllői, a observat un restaurant nou cu specialități ungureşti. În meniu figurau şi tăieței cu varză, o mâncare foarte îndrăgită încă din copilărie. Era o zi plăcută, senină de septembrie. David şi soţia sa, Marta, s-au aşezat la o masă pe terasa localului și au comandat tăieței cu varză. Era ora prânzului și localul era foarte aglomerat. Restaurantul se afla vizavi de o stație autobuz. Mâncarea le-a fost servită relativ repede și-au început să mănânce cu poftă. La un moment dat, în stația de autobuz a apărut un bărbat solid, între două vârste, care pe semne consumase o cantitate mai mare de alcool, lucru vădit după felul în care vorbea. După câteva înjurături la adresa autobuzului care nu mai venea, a început ţipe: – Evreii sunt de vină pentru tot, până și pentru întârzierile autobuzelor. Ei sug sângele poporului maghiar. Afară cu ei din țară, în frunte cu Soros! Jos cu țara evreilor!Read more…
O incursiune în trecut: Stasi – serviciul de securitate al Republicii Democrate Germane
Ministerul Securității Statului, (în germană: Ministerium für Staatssicherheit), cunoscut ca Stasi, a fost Serviciul de securitate al Germaniei de Est din 1950 până în 1990. Stasi a fost una dintre cele mai urâte și temute instituții ale guvernului est-german. Prezentul articol mi-a fost inspirat de vizita mea din 1972 în RDG. Am intuit existența unui serviciu secret bine organizat încă de la trecerea frontierei, când intrarea automobilelor străine era organizată în trei șiruri: din statele socialiste, din Germania Federală sau din alte state. Apoi, când am arătat pașaportul la ghișeu, am constatat că numele meu figura pe o listă dactilografiată, fiind bifat atent la intrarea în țară. Iar la biroul din Dresda, unde am anulat rezervarea la hoteluri scumpe (conform înțelegerii cu ONT), mi s-a comunicat politicos că autoritățile trebuie să știe în orice moment unde se află fiecare turist! Fostul meu coleg, tehnicianul AP, deplasat mult timp în RDG, mi-a arătat clădirea Stasi din Berlin, de pe Ruschestraße, cu explicațiile de rigoare. L-am bănuit că ar avea legături cu Stasi sau cu Securitatea, dar nu sunt sigur și nu vreau să fac păcate. Poate știa despre Stasi din presa maghiară (era fluent în această limbă). Cert este că la sfârșitul anilor 70, când începusem să discutăm acasă despre emigrare, AP mi-a înmânat „spre studiu” o agendă elegantă, publicată de OLP în limba română, cu narativul palestinian virulent antisemit!Read more…
Marșul Vieții de la Iași
Ce poate fi mai semnificativ decât numele acestui eveniment, ajuns anul trecut la cea de a zecea ediție? Marșul Vieții este un simbol care sfidează distrugerea, anihilarea, moartea, este un mesaj al păcii, al prieteniei și al continuității. Nu există om care să nu fie zguduit de evenimentele tragice care au avut loc pe aceste meleaguri. Această înălțătoare inițiativă a fost luată de rabinul Yossi Wassermann din Ierusalim, susținut de primarul municipiului Iași, Mihai Chirică. La data respectivă, un grup de vreo patruzeci de israelieni au venit la Iași și în colaborare cu primăria locală au organizat ceremonii de comemorare a tragicului sfârșit a peste 14.000 de evrei, învățând din greșelile trecutului și totodată înțelegând mai profund semnificația vieții și adevăratele valori umane. În secolul al XIX-lea România amintea încă sistemul feudal al Evului Mediu, era un „orfan neglijat” al Europei aflate în plină dezvoltare. Încă de la sfârșitul secolului al XVIII-lea, tot mai mulți tineri români au studiat la universități europene de renume și, copleșiți de diferența frapantă dintre cele două lumi, au încercat, plini de patriotism și entuziasm, să aducă schimbări în propria patrie, să facă România cunoscută și acceptată de o Europă civilizată și cultivată, să o emancipeze făcând apel la latinitatea limbii. Procesul s-a lovit de moșteniri ideologice învechite și, mai ales, de o subjugare traumatică seculară turcească și grecească în Moldova și Muntenia. Se face simțit începutul unui antisemitism teoretic, cu reprezentanți ca Alecsandri, Heliade Rădulescu, A. C. Rosetti, M. Kogălniceanu.Read more…