Votul turnesol

Trebuie să recunosc că azi am participat prima oară la alegerile europarlamentare. Nu neapărat în scopul de a vota lista candidaţilor unui anumit partid, ci pentru a vota cu orice alt partid decât unul anume. Şi neapărat pentru a vota la Referendumul pentru Justiţie, chiar dacă avea două întrebări destul de confuze şi în ciuda faptului că – chiar în condiţiile validării – rămânea un plebiscit consultativ, fără efecte imediate.

Aşteptam ziua de astăzi cu mult năduf, fiind sătulă de situaţia care domneşte în ţară de mai bine de doi ani, răstimp în care asaltul necontenit asupra justiţiei, promovarea incompetenţilor, incapacitatea de a construi ceva coerent în favoarea României şi proferarea – pe diverse tribune şi „televiziuni de casă” ale puterii – a discursului antieuropean cu nuanţe naţionaliste.

În acelaşi timp, nutream un oarecare scepticism în legătură cu atingerea pragului ( de 30%) pentru validarea referendumului întrucât dacă eram încrezătoare în mobilizarea clujenilor şi a locuitorilor din marile oraşe universitare, eram sceptică în legătură cu capacitatea de a ieşi la vot a alegătorilor care voiau schimbarea, în orăşelele şi localităţile rurale mai mărunte, mai uşor de aburit cu discursuri populiste, de ispitit cu avantaje materiale, şi unde, uneori, votul împotriva puterii (încă) actuale putea echivala şi cu un act temerar, de ieşire din turmă. Prima surpriză plăcută a fost rândul destul de lung la secţia noastră de votare care – la ora prânzului – era alcătuit din votanţi de vârsta a doua şi a treia. Ştiam că după amiaza şi seara va veni grosul tinerilor, al căror vot era clar pentru schimbare. Dar pentru ca schimbarea să aibă loc în toată ţara, Clujul trebuia să compenseze cu votul său, opţiunea  câtorva „judeţe codaşe”.  Şi aşa s-a şi întâmplat.

Rezultatele comunicate la încheierea votului din România au întrecut aşteptările mele.

Prezenţa la vot la Referendum a întrunit 41,2%, în timp ce la alegerile euro-parlamentare au votat 48,94% din alegătorii români – un procentaj apropiat de cel din multe alte ţări din Uniunea Europeană. O primă concluzie îmbucurătoare este participarea masivă la Referendum, în ciuda discursurilor descurajatoare ale liderilor partidelor aflate la putere. A doua concluzie la fel de îmbucurătoare este că mare parte a cetăţenilor României sunt pro-europeni,  deşi  actuala putere nu s-a dat înlături să înfiereze în fel şi chip Uniunea Europeană. Astăzi, 26 mai, cetăţenii României au avut puterea în mâna (în votul) lor, şi şi-au demonstrat limpede voinţa. În acelaşi timp, cetăţenii români din Diaspora au participat în număr foarte mare la vot, au înfruntat vremea rea, au stat ore întregi la coadă, pentru a-şi  putea exprima opţiunea europeană şi pentru justiţie. Şi din nou, mulţi dintre ei nu au ajuns să voteze. Din nou guvernul României s-a dovedit incapabil să gestioneze (sau a boicotat?) procesul de vot, organizând mult prea puţine secţii de vot şi nu a aprobat nici prelungirea orei de închidere acolo unde ( în Anglia şi Italia, de pildă) străzile din jurul secţiilor de votare erau pline de oameni care aşteptaseră ore în şir.

Deocamdată potrivit, Exit Poll-urilor de la orele 19.00 şi 21.00 cele două partide mari PSD şi PNL sunt umăr la umăr (chiar suspect de …egale), urmate îndeaproape de Alianţa USR-Plus.

Desigur că aceste rezultate se referă la obţinerea mandatelor pentru Parlamentul European. Însă ştim cu toţii că aceste alegeri – despre care unii analişti spuneau că ar putea fi „ultimele alegeri libere” în România – au însemnat mult mai mult: un vot turnesol care indică fără tăgadă opţiunea cetăţenilor României pentru schimbarea actualei puteri politice din ţară, precum şi plasarea majorităţii alegătorilor de partea preşedintelui Iohannis, în lupta pentru menţinerea statului de drept.

Andrea Ghiţă

18 Comments

  • Costel commented on May 29, 2019 Reply

    Cei care s-au stabilit definitiv in afara tarii ar face bine sa se abtina de la vot, ca ne-a ajuns Basescu si acum avem un alt escroc imobiliar .

  • Viorel Nicolaescu commented on May 28, 2019 Reply

    Diaspora a dat tonul reînnoirii,dacă alegerile erau corecte ,USR ar fi câștigat cu o majoritate covârșitoare .
    Surprinzător,la New York nu s-a stat prea mult la coada și atmosfera a fost civilizată.

  • George Apostol commented on May 28, 2019 Reply

    Am emigrat din Romania acum 31 de ani. Cred ca votul meu ca cetatean roman nu se poate justifica moral. Nu cunosc situatia reala de acolo si de acea raspunderea faptului ca votul meu ar putea inclina balanta intr-o parte sau alta, fara a ma expune la urmarile respective, ma opreste sa votez.

    • Ivan G Klein commented on May 29, 2019 Reply

      În principiu sînt total de acord cu dvs. Cîteodată , viața te obligă să pui în balanță principiile cu realitatea . Faptul că Dragnea a intrat în închisoare mă liniștește că moral am procedat bine participînd la vot . Eu am emigrat din Romania în urmă cu 34 de ani , dar consider ca detalii importante – că am păstrat legătura cu persoane din Romania pe care am vizitat-o anual și citesc zilnic presa romînă . Fiind de acord cu principiul și știind că „ schimbarea domnitorilor , bucuria nebunilor „ , am fost de părere că trebuie să votez și nu regret .

  • Ivan G Klein commented on May 27, 2019 Reply

    Am votat . Am fost pe la ora 14 la Consulat din N.Y. A durat cam 1 1/2 oră . Mult mai puțină lume ca la alegerile precedente . Mult tineret . Mulți din Romania – după ID cu care făceau vînt ( cam 32grade C și umed ) .

  • Tiberiu Ezri commented on May 27, 2019 Reply

    Cu toate scuzele de rigoare, viața este prea serioasă ca să nu ne putem permite să glumim câteodată…

  • Rudolf Zimand commented on May 27, 2019 Reply

    Cred ca potrivit ar fi fost un ton mai retinut.

    • Andrea Ghiţă commented on May 27, 2019 Reply

      Domnule Zimand, vă rog să exemplificaţi ce vi s-a părut exagerat în acest articol. Altfel nu pot să-mi însuşesc critica Dvs.

      • Rudolf Zimand commented on May 28, 2019 Reply

        Vă mulțumesc pentru atenția pe care o acordați observației mele asupra articolului Dvoastră consacrat alegerilor pentru parlamentul european și îmi expun în continuare nemulțumirile.
        1. Cred că articolul din Baabel consacrat acestor alegeri nu trebuia să fie o simplă determinare – e acid sau e bază – ci ar fi trebuit să analizeze în mod diferențiat diferitele poziții ale partidelor și ale tezelor lor din piață, răsunetul lor în diferitele medii, să prezinte diferențiat rezultatele în diferitele medii ale societății. Dar o asemenea analiză nu putea să rezulte din starea de spirit a autorului articolului, o răbufnire a unor resentimente personale (ce-i drept exprimate deschis).
        2. Referendemul poate fi analizat ca atare, dar și ca un subterfugiu pentru estomparea obiectivului principal, acel de alegere a unor eurodeputati, care dacă ar fi rămas singular ar fi adus prejudicii unora. Dovada o vedem în zilele de după alegeri când referendemul nici nu mai e amintit. Această analiză lipsește în articol.
        3. Atașamentul pentru cauza apartenenții la Uniunea Europeană nu este contrazis de critici exprimate pentru unele comportări părtinitoare la adresa României ( de exemplu neadmiterea în Spațiul Schengen motivată de starea nemulțumitoare a „Statului de drept”, între acestea nefiind nici un criteriu comun). Și această analiză lipsește în articol.

        Cam acestea ar fi

        • Andrea Ghiţă commented on May 28, 2019 Reply

          Stimate domnule Zimand. Mulţumesc pentru răpuns. Am scris articolul la cald, relatează o stare de fapt, nu este o analiză. Mă mir însă că Dvs. vedeţi în Referendum nu un răspuns la asediului justiţiei şi a statului de drept (nu ştiu de ce l-aţi pus între ghilimele), ci “un subterfugiu pentru estomparea obiectivului principal, acel de alegere a unor eurodeputati”.

          • Rudolf Zimand commented on May 28, 2019 Reply

            Într-adevăr văd în Referendum nu o cauză demnă de atenție ci un truc deoarece:
            -Justiția trebuie să fie în stat o putere independentă, dar și
            -Justiția trebuie să fie o putere controlată de celelelalte puteri independente în stat – puterile legislativă și executivă – și să le controleze pe acestea.
            -Justiția nu este ferită, prin structura sa, de greșeli și de abuzuri, istoria română și istoria mondială sunt pline de exemple în acest sens. Persoana legată la ochi, care ține într-o mână un cântar și în cealaltă o sabie într-adevăr nu comite abuzuri, dar judecătorii nu sunt feriți de acestea. Referendemul îsi propune să doteze Justiția cu puteri absolute, să înconjoare Justiția cu un zid impenetrabil vederii cetățenilor.

        • Ivan G Klein commented on May 29, 2019 Reply

          Stimate Domnule Z. M-ați făcut să comentez articolul, deși nu aveam această intenție. Mie articolul mi-a plăcut – a prezentat părerea autoarei, fără o vizibilă încercare de a o impune. Mi-a fost de ajutor (adăugîndu-se altor apropiați), eu fiind „cetățeanul turmentat” căruia i se răspunde la întrebarea „eu pe cine să NU votez” . Articolul a fost de lungimea potrivită pentru Baabel si pentru cititorii din străinătate. O analiză conformă cu părerea dvs. ar fi fost de cel puțin zece ori mai lungă, iar subiectul fiind prin el însuși sec nu ar fi îndemnat prea mulți ca să-l citească – putea acoperi mai complet și mai bine subiectul dar „mai binele e dușmanul binelui”.

  • George Kun commented on May 27, 2019 Reply

    Mersi Andrea pentru completarea tezaurului meu de folclor. Imi place detaliul cu “pocnitul”.

  • tiberiu ezri commented on May 27, 2019 Reply

    Vă multumesc D-nă Andrea!
    Articol scris excelent, analitic şi informativ.
    Anumite secvenţe mi-au adus aminte de alegerile de la noi si de realegerea aceluiaş guvern pentru a patra oară, deşi un membru al acestui guvern a “servit” la zdup pentru corupţie, iar alţil sunt invinuiţi de corupţie. Ca să continui ideea domnului Kun, “A szarnak nem lehet pofont adni” adică pe romaneste “Nu poti palmui rahatul”. La noi insa acest lucru se referă nu numai la guvern care este indiferent la critici ci si la cei care-i aleg tot timpul in ciuda acestor critici bazate in parte pe adevăr.
    Oare ei nu au auzit de proverbul ebraic “Matate hadash metate tov”, adică “Mătura noua mătură bine”?

  • George Kun commented on May 27, 2019 Reply

    Foarte informativ, mulțumesc. Sper totuși ca o zicala ungureasca folosita des de mama mea : “Szarból nem lehet csinálni vass karikát” să nu se adeverească din nou. Poate că generaţia tânără să fie mai avansată în gândire şi acțiune,
    Pentru nevorbitorii de maghiară, echivalentul românesc al zicalei este “Din rahat nu se face bici”

    • Andrea Ghiţă commented on May 27, 2019 Reply

      Zicala completă este “Din rahat nu poţi face bici şi să şi…pocnească!”

      • Viorel Nicolaescu commented on May 28, 2019 Reply

        Și sa facă plici!!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *