În urmă cu câteva zile o nouă crimă oribilă s-a petrecut la Ierusalim. Un camion, condus de un terorist palestinian, a intrat într-un grup de militari care tocmai coborâseră dintr-un autobuz. Patru dintre ei au fost uciși , – trei tinere și un tânăr – şi 16 au fost răniți. Camionul i-a lovit de două ori, după ce i-a călcat, a dat înapoi și a mai trecut o dată peste ei. Atentatorul a fost împușcat de câțiva militari și de un civil. Potrivit primelor declarații, s-a crezut că palestinianul ar fi făcut parte din ISIS deoarece asasinatul semăna cu cele petrecute la Nisa și  Berlin, dar, după cum au constatat analiștii, cele din Europa au fost copiate după atentate din Israel unde teroriștii palestinieni folosesc de multă vreme metoda. Gruparea palestiniană Hamas a salutat gestul și l-a declarat erou pe ucigaș.

Un nou atentat în Israel

Atentatul a avut loc în condițiile tensionării puternice a situației din Israel și din teritoriile palestiniene, determinate de mai multe evenimente. Este vorba, în primul rând, de votarea în Consiliul de Securitate a rezoluției antiisraeliene care prevede interzicerea construcțiilor de locuințe în Ierusalimul de Est și în zonele care, dacă s-ar ajunge la crearea oficială a unui stat palestinian, ar putea ajunge în componența acestuia. Statele Unite nu și-au exercitat dreptul de veto, ci s-au abținut, astfel încât textul a trecut și a devenit oficial. Pentru Autoritatea Palestiniană și penttru palestinieni a fost un câștig diplomatic extraordinar, dar care a  stârnit și mai mult pasiunile. Paradoxal, cel de-al doilea eveniment  tulburător a fost victoria în alegerile prezidențiale americane a republicanului Donald Trump.  Se pare că, cel puțin deocamdată – și să nu uităm că Trump este până la  20 ianuarie doar președintele ales, nu instalat – politica sa față de Israel  s-ar concretiza într-o o schimbare radicală față de cea preconizată și dusă de președintele Barak Obama.

După cum a afirmat un important analist politic în ”Jerusalem Post”, prin aplicarea principiilor susținute de Trump, viitorul Israelului ar fi asigurat și, adaug eu, visele cele mai îndrăznețe ale unor oameni politici israelieni s-ar împlini. Aici se include mutarea Ambasadei SUA în Ierusalim, ceea ce ar însemna recunoașterea de facto și poate și de jure a Ierusalimului unificat drept capitală a Israelului, acceptarea construcțiilor israeliene  în teritoriile palestiniene, recunoașterea anexării Golanului, reluarea negocierilor de pace directe între israelieni și palestinieni fără condiții prealabile și, pe undeva, se sugerează chiar renunțarea la ideea celor două state – considerată până acum cheia păcii israeliano-palestiniene – și atragerea eventual în administrarea unei părți din teritorii a Iordaniei și poate a Egiptului. Iar dacă Trump va îndeplini și o altă promisiune – denunțarea tratatului cu Iranul – și poate se va ajunge la o colaborare cu Rusia pentru a pune capăt conflictului sirian, Israelul va scăpa și de amenințările externe. Această politică ar trebui pusă în aplicare de viitorul ambasador american din Israel – David Friedman – un apropiat al președintelui ales, despre care  gurile rele afirmă că, în comparație cu el, Benjamin Netanyahu este …un om de stânga.

Trump şi David Friedman

Realizarea păcii în Orientul Mijlociu, un Israel care să se dezvolte în condiții sigure, reprezintă  o dorință nu numai a evreilor din această țară, ci și a celor din Diaspora care văd în statul evreu o garanție față de excesele antisemite care, din păcate, au renăscut și se manifestă în primul rând în Europa. Problema pe care  vrem să o dezbatem este care va fi prețul plătit pentru ”visul american” croit pentru Israel.

Am putea crede că un stat, de fapt singurul stat democratic în regiune, ar trebui să se bucure de sprijinul tuturor democrațiilor. Doar că lucrurile nu stau astfel. Pentru multe dintre ele, interesele lor specifice în  lumea arabă, în statele din regiune, indiferent de regimurile lor, sunt prioritare în comparație cu realizările efective ale Israelului care ar trebui, cu sprijinul cel puțin moral al democrațiilor, să devină un model pentru  vecinele lui. După cum vedem, acest lucru este departe de a se lua în considerare, dimpotrivă, pe plan internațional, Israelul se trezește din ce în ce mai izolat.

În aceste condiții, cum trebuie să privească statul evreu oferta americană, foarte frumoasă și generoasă din multe puncte de vedere? Cu foarte multă precauție, cred eu, și prin realizarea mai multor scenarii – de la cele mai optimiste, la cele mai pesimiste. Să le luăm la rând. Nu trebuie să fii un analist politic subtil să ajungi la concluzia că nu toate promisiunile electorale sunt de obicei îndeplinite și acest lucru este valabil, mai ales în politica internațională, în care atât de multe necunoscute pot interveni și trebuie să se țină cont de atât de multe condiții, obiective și subiective. Donald Trump nu are încă o echipă formată la Departamentul de Stat, nu are și nici nu poate avea, deocamdată, planuri de politică externă. Realitățile cu care se confruntă îi pot modifica aprecierile, vezi recunoașterea de către el a intervenției hackerilor ruși în campania electorală americană, după ce la început a respins ideea. Și, cu certitudine, ne vom mai întâlni și cu alte schimbări de poziție și acestea se pot referi și la atitudinea față de Israel.

Un al doilea aspect, deosebit de grav, se referă la consecințele imediate și pe termen lung ale noii politici americane în lumea arabă, concret cea palestiniană. Încă nu au fost aplicate nici un fel de măsuri, doar s-au  vehiculat niște idei,  și iată ce s-a întâmplat la Ierusalim. Este o reacție concretă care ilustrează într-un fel declarațiile lui Mahmud Abbas, președintele Autorității Palestiniene, care a promis o nouă Intifadă în cazul în care Washingtonul își mută ambasada la Ierusalim. Israelienii știu prin ce au trecut în perioada celor două intifade sau chiar în anii trecuți, cu campania de înjunghieri efectuată de tineri palestinieni. Israelul și populația israeliană au capacitatea de a contracara în mare măsură aceste pericole, dar pun din nou întrebarea: cu ce preț? Cu luarea unor măsuri care vor afecta, vor limita principile democratice care stau la baza statului, cu pierderea atmosferei de securitate, cu pierderi economice incomensurabile, cu amenințarea unui război,cu valuri de critici din toate orizonturile..

Deocamdată, guvernul israelian și  premierul Benjamin Netanyahu nu au adoptat nici un fel de poziție oficială față de oferta americană. După cum se știe, cabinetul israelian este compus din oameni politici a căror orientare se extinde de la centru, centru-dreapta până la dreapta dură (nu vreau să folosesc termenul de extremă dreapta care se utilizează pentru etichetarea unor tendințe extremisto-fascistoide).

Poate că unii dintre ei sunt încântați de perspectivele oferite de Trump, dar am certitudinea că Benjamin Netanyahu nu face parte din această categorie. Este un om politic prea bun ca să nu-și dea seama de consecințe. Cred că precauția, decurgând din experiența lui politică, îl va face capabil să facă alegerea cea mai bună pentru Israel și să reziste unor oferte, oricât de tentante ar fi ele la prima vedere..

În încheiere vreau să precizez că, tot ce am scris aici este, firesc , punctul meu de vedere. Este posibil să și greșesc (mi-ar părea bine) și, în pofida previziunilor mele pesimiste, lucrurile să se desfășoare foarte bine pentru Israel.

Eva Galambos