Vânătorii de comori

Dec 25, 2025By

Suntem la sfârșit de an, în preajma sărbătorilor de iarnă – Crăciunul, Hanuka, Anul Nou – care ar trebui să aducă pace, liniște, lumină, noi speranțe. Deși în perspectivă se conturează lucruri dramatice, printre care spectrul extinderii războaielor, atât în Europa cât și în Orient, parcă de această dată nu-mi vine să scriu despre tenebrele care nu așteaptă. Am vrut să aleg o altă temă, ceva dătător de speranță, care să demonstreze că oamenii au nevoie, doresc și se preocupă de frumos, îl caută și-l apreciază. Este o emisiune de televiziune întitulată Vânătorii de comori [Kincsvadászok] pe care o urmăresc la un post unguresc. Ideea nu este originală, este un format preluat, cred, din Germania și bănuiesc că îl regăsim și la alte posturi de televiziune. Eu am nimerit-o la maghiari și, ca să-i citez pe realizatori, nimeni nu credea că va avea un astfel de succes, ajungându-se la cel de-al treilea sezon. Și ca să risipesc emoțiile legate de conținutul acesteia, ea se ocupă de… vechituri. Tot felul de obiecte, de la cele de artă până la mobilier, ciudate obiecte de gospodărie, reclame, aparate de filmat, mașini vechi recondiționate și lista este lungă. Ele provin din poduri, pivnițe, debarale, moșteniri ale bunicilor sau părinților, dar sunt şi unele cumpărate. Descoperi cu mirare numărul mare de amatori care vizitează piețele de vechituri și achiziționează obiecte care uneori valorează sute de mii de forinți.Read more…

Dec 25, 2025 0 Comments

Basarabia… la Ierusalim

Dec 25, 2025By

La Ierusalim, și poate nu numai acolo, omul de pe stradă e în permanentă goană, probabil el își împarte timpul altfel decât mine, trebuie să ajungă peste tot și, din păcate, și la Ierusalim ziua are numai 24 ore. Orașul prezintă semne clare de sărăcie, mai ales în cartierele periferice. Capitala statului Israel este considerat unul din orașele cele mai sărace din țară, mai ales în ceea ce privește populația ultrareligioasă (haredim) și cea arabă, fiecare reprezentând cam o treime din cei care respiră aerul sacru al Ierusalimului. Nu intru în amănunte, nu acesta e subiectul rândurilor de față. Din fericire, chiar și turistul ateu găsește o mulțime de locuri care să-i satisfacă și curiozitatea, dar și dorința de a se simți bine într-un loc care nu e pe lista celor mai ieftine din lume. În centru, restaurantele și magazinele care nu respectă prescripțiile religioase se întâlnesc la tot pasul și cine vrea să se bucure de o cină reușită, pregătită cu tot dichisul și fără îndrumarea rabinatului, să vină la Ierusalim. Așa se explică ușurința cu care mi-am convins soția și cuplul de prieteni apropiați (geografic, dar mai ales sufletește) să profite de ocazie și să mă ajute să transform evenimentul în ceva plăcut, adică cu iz turistic. Și uite-așa am ajuns la… Barul Basarabia.Read more…

Dec 25, 2025 0 Comments

„Sărbătoarea Sărbătorilor” – un eveniment cultural major la Haifa

Dec 25, 2025By

Unul dintre evenimentele cel mai strâns asociate cu perioada sărbătorii Hanuka la Haifa este festivalul „Sărbătoarea Sărbătorilor” (Holiday of Holidays), care are loc în fiecare decembrie încă de la începutul anilor ’90. De-a lungul anilor, festivalul a devenit un reper important în calendarul cultural al orașului și o expresie clară a caracterului său multicultural. Ce este „Sărbătoarea Sărbătorilor? Festivalul a avut loc pentru prima dată în decembrie 1993, un an în care Hanuka, Crăciunul și una dintre sărbătorile musulmane au avut loc într-un interval de timp foarte apropiat. Această coincidență a dat naștere ideii unei celebrări comune a luminii, culturii și identității. De atunci, festivalul a devenit o tradiție anuală, chiar și în anii în care nu există o suprapunere completă a datelor sărbătorilor.Read more…

Dec 25, 2025 0 Comments

Ceramica de Mata Ortiz

Dec 25, 2025By

Cine a citit articolul meu despre ceramica armeană din Ierusalim știe deja că această formă de artă mă atrage în mod special.  Nu e de mirare, așadar, că atunci când prietenul meu Danny, pictorul, m-a invitat la o conferință despre ceramica de Mata Ortiz, am acceptat cu plăcere, cu toate că habar nu aveam la ce să mă aștept.  Au trecut de atunci vreo 15 ani, multe amănunte le-am uitat, îmi amintesc însă perfect surpriza și delectarea cu care am urmărit-o.  Conferențiarul a fost în Mexic, chiar în satul Mata Ortiz, a prezentat zeci de fotografii proprii și a povestit totul cu foarte multă însuflețire – se vedea că el însuși era încântat de ce văzuse.  Eu pot să încerc doar să recreez povestea din amintire și pe baza datelor aflate pe internet.  Și povestea este într-adevăr captivantă. Pe mine m-a impresionat migala, precizia, formele elegante și estetica deosebită a pieselor.  Modelele sunt tradiționale și totuși, creațiile sunt cât se poate de moderne.  Dacă ar fi fost făcute de un artist, aș fi spus că e genial – dar nu este opera unui artist, ci a multora, mai exact a unui sat întreg din nordul-vestul Mexicului, la vreo două ore de drum de granița cu Statele Unite.  Într-un sat de 2000 de locuitori, peste 400, bărbați și femei, sunt meșteri olari.Read more…

Dec 25, 2025 0 Comments

Când planetele se aliniază (Partea I)

Dec 25, 2025By

Încă nu mi-am revenit din acest vis, în continuă desfăşurare deja de peste un an, și vreau să-l captez în scris, până nu dispare brusc, aşa cum a şi început, tot spontan. Îceputul. Liceul l-am făcut la Timişoara, la Şcoala Medie Nr. 3, fosta Carmen Silva. Dacă mă gândesc bine, principala atracţie de a fi la acea şcoală era că mă ținea cu putere în zona mea de confort. Pericolul acestei situaţii era că, nefiind stimulat mental și intelectual la potenţialul meu adevărat, aş fi putut cu uşurinţă să alunec într-o relativă mediocritate, nu tocmai dezirabilă pentru un viitor profesionist competitiv. Toate astea s-au schimbat în 1965, când s-au înfiinţat în România clasele speciale de fizică. La Timişoara era doar una singură de acest fel, cu toate materiile ca la o şcoală medie obişnuită, dar fizica şi matematica erau predate la nivel de universitate anul I, cu profesori universitari. Ideea era că cei care plănuiau să-şi continue studiile ar fi ajuns la facultate mult mai bine pregătiţi, cu şanse superioare de a trece cu succes examenele de admitere. M-am înscris la clasa speciale de fizică, la Liceul Nr. 10 din Timişoara. Liceul mai avea încă patru clase paralele cu program normal. Pentru noi, programul de fizică şi matematică era într-adevăr special, dar aveam și câteva lecţii comune cu “nespecialii”, cred că era educaţia fizică şi unele limbi străine. Mi-a atras atenţia o fată cu numele de Pușa, dintr-o clasă a X-a paralelă. Eu o găseam foarte atrăgătoare. Read more…

Dec 25, 2025 0 Comments

Matrioşka

Dec 25, 2025By

De o vreme încoace hoinăresc tot mai mult pe cărările trecutului dându-mi seama cu uimire că versiunile mele de la diferite vârste coexistă şi pot fi developate atunci când poposesc pe tărâmul diferitelor amintiri. De fapt, sunt ca o Matrioşkă ce nu poate fi deschisă decât cu parola introspecţiei sau cu cheia confesiunii. Prima matrioşkă am primit-o la vârsta grădiniţei şi purta într-însa 11 păpuşi mai mici, din care ultima, cea mai micuţă, era cât un bob de fasole. Am ţinut foarte multe la ea, o desfăceam adesea şi înşiram toate fiicele ei îmbrăcate în haine asemănătoare, de culori diferite, doar ultima era înfăşată ca un bebeluş. După ani şi ani am dăruit-o unei fetiţe. Mulţi ani nu am mai avut în casă nicio matroişkă, până la cadoul pe care mi l-a dat fiul meu, anul trecut, de Crăciun. Trebuie să recunosc că până la scrierea acestui articol nu am fost curioasă să aflu istoria şi, mai ales, semnificaţiile acestor păpuşi cuibărite una în cealaltă şi purtând diminutivul de la prenumele rusesc Matriona (care şi-ar avea sorgintea în cuvântul latinesc mater – mamă). Primul set de opt păpuşi introduse unele în altele a fost fabricat în 1890, la Manufactura de Jucării care funcţiona la Abramţevo, lângă MoscovaRead more…

Dec 25, 2025 0 Comments

Mama mi-a promis vise frumoase

Dec 25, 2025By

De la vârsta de șapte-opt ani știam că părinții mei au trecut prin iadul lagărelor de concentrare naziste, bunicii mei din ambele părți, la fel ca și frații lor, au pierit la Auschwitz, rudele mele din România s-au redus la un unchi (fratele mamei), o mătușă și o verișoară. La întrebările mele din acea perioadă cu privire la holocaust, mama îmi spunea că nu trebuie să mă tem și mi-a promis o viață frumoasă și vise frumoase. Am avut părinți atenți și iubitori care au făcut totul pentru ca mie să-mi fie bine, am avut o viață bună, dar holocaustul (pe atunci nu îi cunoșteam semnificația și proporțiile) mă obsedează până astăzi și nu fără motiv. Părinții mei credeau în ideologia comunistă și îmi spuneau că adevărata egalitate între oameni se poate înfăptui doar în comunism. La întrebările mele repetate în legătură cu holocaustul, mama îmi răspundea de fiecare dată la fel: – În zilele noastre e imposibil să se repete, dar dacă totuși se va întâmpla, n-o să te las să treci prin ce am trecut eu. Această frază a mamei mele mă urmărește încă din copilărie. A venit 7 octombrie 2023, când 1200 de israelieni au fost măcelăriți de hoardele de hamasnici îndoctrinați de o ideologie criminală. Mi-au revenit în minte cuvintele mamei despre posibilitatea unui nou genocid al evreilor. Din păcate, nu a avut dreptate. Și eu, la rândul meu, am crezut în dictonul Never Again. Bineînțeles că în zilele noastre el și-a pierdut total înțelesul!Read more…

Dec 25, 2025 0 Comments

Casa uitată din Catskills. Povestea cântecului White Christmas și misterul lacului Lew

Dec 25, 2025By

Adesea se întâmplă să ascultăm melodii mai scurte sau mai lungi, pe unele le și fredonăm fără să ne amintim unde le-am auzit prima dată și cu ce ocazie, și ne bucurăm ca niște copii când le auzim acolo unde nu ne așteptăm – sau, din contră, ne enervăm, atunci când le auzim prea des: în magazine, în metrou și chiar ca sonerie la vreun telefon. Sigur, unele sunt șlagăre aflate în tot felul de topuri, în vreme ce altele sunt foarte vechi, le cântau și bunicii și părinții noștri și practic am crescut cu ele. Unul dintre cântecele pe care le auzim mai peste tot în perioada sărbătorilor de iarnă este White Christmas, scris de Irving Berlin. L-am auzit la București, l-am auzit și la Budapesta, la Varșovia și chiar într-un magazin la Ierusalim. L-am auzit de atâtea ori, încât nici nu m-am mai întrebat cine l-a compus și când. Aveam să descopăr povestea acestui cântec și a compozitorului care a pus în el atâta suflet, prin intermediul soțului meu, producător de televiziune, atunci când acesta lucra la un proiect despre Catskills — un lanț muntos blând și tăcut, aflat la doar câteva ore de New York City.Read more…

Dec 25, 2025 0 Comments

Aplicațiile inteligenței artificiale (IA) în medicină

Dec 25, 2025By

În numărul trecut al revistei Baabel am scris despre avantajele și riscurile inteligenței artificiale. În medicină, IA analizează date complicate și îl ajută pe medic să stabilească mai rapid diagnosticul și tratamentul. IA este folosită și în medicina profilactică. Facultățile de medicină din SUA au început să introducă treptat IA, începând cu familiarizarea personalului universitar. Programele IA pot fi folosite în diagnostice, protocoale de tratament, în fazele experimentale ale preparării unor medicamente noi, monitorizarea pacientului, interpretarea examenelor radiologice (în ilustrație, IA arată vârsta fiecărui os al mâinii – informație utilă în diagnosticarea problemelor de creștere la copii), precum și medicina personalizată. În viitor, IA va putea ajuta în depistarea timpurie a bolilor și în dezvoltarea unor medicamente noi. Printre aplicațiile IA în medicină se numără și diagnosticele complicate și chiar prezicerea unor boli cum ar fi boala Alzheimer, cu avantajul că diagnosticul este pus rapid și la un număr mare de pacienți. Ajutorul dat de IA poate fi critic în secțiile de urgențe, mai ales prin crearea unor algoritmi care ajută la un diagnostic mai rapid și un tratament eficace, mai ales noaptea, când medicii de gardă sunt de obicei tineri și cu mai puțină experiență, iar deciziile lor pot fi cruciale. IA poate sprijini practic fiecare domeniu al medicinei clinice. În plus, IA poate ajuta în organizarea muncii din spitale, de exemplu programarea optimă a operațiilor.Read more…

Dec 25, 2025 0 Comments