Povestea unei nunţi evreieşti, celebrate de curând, evocă istoria zbuciumată a minunatei cetăţi gazdă a Templului a cărui dărâmare o jelesc evreii şi în clipele de bucurie. Ierusalimul iubit şi disputat de cele trei religii monoteiste, cel care a primitRead more…
Andrea Ghiţă: MARTIRII HOLOCAUSTULUI LIPSESC din SPAŢIUL MEMORIAL PUBLIC, al CLUJULUI
Aşteptând în van, decenii de-a rândul, iniţiativa administraţiei municipiului (oricare ar fi fost ea) de a cinsti printr-un monument public (după exemplul altor oraşe din Transilvania de Nord precum Dej, Oradea, Bistriţa, Sighetul Marmaţiei sau Târgu Mureş) în memoria miilorRead more…
Eva Galambos: CE I-A TRANSMIS CME lui VIKTOR ORBÁN
Congresul Mondial Evreiesc a lansat un apel guvernelor Ungariei şi altor ţări europene să facă paşi pentru apărarea nu numai a evreilor, ci şi altor minorităţi naţionale. Participanţii şi-au manifestat îngrijorarea faţă de întărirea în ţările europene a unor partideRead more…
Daria Dascălu: MEDICALĂ
E cinci dimineaţa. Doamna doctor s-a trezit. Ar fi exagerat să spunem că lucrează, dar gândul ei e deja la locul de muncă. Programul e de la opt, dar astăzi doreşte să ajungă mult mai devreme din cauza zvonurilor despreRead more…
George Petrineanu: MARI SUEDEZI
Cu cele nouă milioane de locuitori, suedezii se consideră o naţiune mică la număr. Niciodată nu auzi vorbindu-se în public, în mass media sau în manualele şcolare despre ,,trecutul glorios”, iar sintagma ,,Mari suedezi” le lipseşte din vocabular. M-am gânditRead more…
Sebesi Karen Attila: PANDANT ŞOCANT la „Îmi iese pe nas genocidul armean”: „Ai mai văzut jidani de treabă, Karen?…”
În primul rând doresc să le mulţumesc celor care scriu pe acest site, dar şi celor care-l citesc. Baabel este un portal de care a fost, este şi, mai mult ca sigu.r va fi mare nevoie. Iar după astfel deRead more…
George Farkas: RAOUL WALLENBERG – CETĂŢEAN de ONOARE al AUSTRALIEI
În 6 mai 2013, la Canberra, primul ministru australian Julia Gillard i-a conferit lui Raoul Wallenberg primul titlu de Cetăţean de onoare din istoria Australiei. Potrivit premierului acest act este ”expresia profundei gratitudini pentru tot ce a avut de câştigatRead more…
Mike Klein: ULTIMA NUNTĂ EVREIASCĂ din GHERLA
Duminica dimineaţa, într-o zi de splendid de mai, în curtea casei părinteşti, în care m-am născut şi am copilărit, sub huppa comunităţii din Gherla , care fusese folosită pentru multe alte ceremonii în trecut, ţinută în cele patru colţuri de prietenii familiei, îmbrăcat într-un “kittle” alb tradițional – pentru că în ziua nunţii fiecare bărbat trebuie să fie îmbrăcat simplu şi fără dichisuri, în spirit de egalitate, conform religiei. Mireasa a fost adusă sub voal, zeci de lumânări aprinse, s-a învârtit în jurul meu de şapte ori.Read more…
Lucian Zeev Herşcovici: DOUĂ PERSONALITĂŢI DIFERITE, DOUĂ LEGENDE PARALELE : RABI ŞIMON BAR IOHAI şi RABI ELIEZER PAPO
Conform tradiţiei, sufletul primeia dintre aceste personalităţi, Rabi Şimon Bar Iohai, s-a înălţat spre cer la sfârşitul zilei de Lag Baomer – iar sufletul celei de a doua personalităţi menţionate, Rabi Eliezer Papo, s-a înălţat spre cer într-una din zileleRead more…
Shlomo Leibovici Laiş: AM INTRAT în VÂLTOAREA MIŞCĂRII SIONISTE, la VÂRSTA ADOLESCENŢEI
Prin 1939 sosea la Botoșani – orașul meu de baștină – tocmai de la Paris, doamna Ruth Kliger ( devenită Ruth Aliav, prin ebraizarea numelui), pe atunci secretara pentru Europa a Mosad l-Alia Beit – instituția ce avea menirea deRead more…
Mirel Horodi: PROFESORUL ION IANOŞI la 85 de ANI
Profesorul Ion Ianoşi împlineşte pe 1 mai frumoasa vârstă de 85 de ani. În ultimii 5 ani „profesorul” a scris monumentalul volum memorialistic „Internaţionala mea. Cronica unei vieţi” (850 de pagini), apărut la Editura Polirom, care ne-a relevat parcursul vieţiiRead more…
Evi Szmuk: CUM AM AFLAT despre AUSCHWITZ
În iunie 1944 a devenit clară înspăimântătoarea realitate a deportării evreilor din provincie. Se cunoştea, desigur, ura nemărginită a lui Hitler faţă de evrei, dar despre existenţa lagărelor de exterminare în masă nu se ştia nimic, cel puţin noi nuRead more…
Tereza Mózes: PRACTICI SPIRITISTE în LAGĂR
În vara lui 1944, pe parcursul câtorva zile am trecut peste două şocuri uriaşe. Ne-au deportat la Auschwitz şi apoi ne-au transportat departe, în nord, la Riga. Abia ne obişnuiserăm cu lagărul de la Riga-Splive, unde dormeam într-o moară veche,Read more…
George Hida: MITURI ŞI ADEVĂRURI DESPRE ALIMENTE (III)
În continuare vom discuta despre pâine şi miere. Două ingrediente vechi de când lumea, subiectul unor mituri pe care vom încerca să le spulberăm. Prezentarea o voi face în aceeaşi manieră comparativă a opiniilor dr. Mihaela Bilic, MD şi aleRead more…
Schizofrenie onomastică
Gândurile care urmează mi-au fost inspirate de unul dintre ecourile la articolul „Rânduri despre tatăl meu…” http://www.acum.tv/articol/342 63/ scris de Fane, coleg de clasă şi foarte bun prieten, care mi s-a adresat în mod firesc, „Dragă Juli…” Nomen est omen…în diferitele sisteme de referinţă în care ne-am arătat sau am fost priviţi. Numele, pseudonimul, numele tainic de botez, numele de alint sau porecla reflectă câte o faţetă a sorţii noastre individuale, dar şi destinul neamului din care ne tragem. Numele cu care suntem înscrişi, apelaţi, lăudaţi sau ponegriţi, citiţi, citaţi sau pomeniţi, este ca un marker, ca un identificator cu care putem fi găsiţi şi descoperiţi. Însemnul speranţei că nu ne risipim de tot şi definitiv.Abia mai târziu aveam să aflu despre obiceiul unor popoare – printre care şi evreii est-europeni – de a schimba numele copilului, atunci când acesta se îmbolnăvea grav, pentru a… păcăli soarta. Un filolog mi-a spus că de aici şi-ar avea sorgintea numele slav Răzvan (rebotezat). La evrei copilul bolnav era „vândut” unei cunoştinţe şi apoi „răscumpărat” sub un alt nume. Acest lucru se petrecuse şi în familia mea. Atât mama mea, cât şi bunica avuseseră câte un al doilea prenume, primit la… răscumpărare. Prenumele meu, Andrea-Julika, s-a alcătuit din dorinţa mamei de a mă numi Andrea (un nume extrem de rar în anii aceia la Cluj, unii spun că eram prima cu acest nume din generaţiile de după război) şi pragmatismul tatii care a vrut să-i dea fiicei sale şi un nume normal… Read more…














