Prof. Bilașcu și primele femei stomatolog din România

La începutul anilor 90, nu mult după Revoluţie, am venit în vizită în Clujul natal.

Urcam dealul spre cimitirul unde se odihneau părinţii mei.Strada, care odată s-a numit Majális út și apoi str. Republicii, se numea acum str. Prof. Gh. Bilașcu. M-am bucurat să văd înscris acest nume, căci întemeietorul stomatologiei române a fost și maestrul părintelui meu, iar eu, în căutările mele de istorie a medicinei, i-am întâlnit de multe ori numele și biografia. M-am întrebat dacă lumea știe cine a fost Bilașcu și m-am hotărât să întreb doi oameni care urcau și ei dealul. Unul mi-a spus că a fost activist naţional ţărănist, iar celălalt: “mi se pare că a fost ministrul agriculturii după Primul Război Mondial”. Dar cine a fost de fapt Gheorghe Bilașcu (1863-1926)?

Născut pe plaiurile maramureșene, la Petrova, dintr-o familie de ţărani; și-a terminat studiile liceale și apoi a învăţat medicina la Budapesta. După ce a încercat mai multe specialităţi chirurgicale, a devenit elevul vestitului Joseph Arkovy (pe numele adevărat Joseph Arustein). Arkovy a fost unul din întemeietorii specialităţii de stomatologie din Europa secolului XIX, iar Bilașcu a fost elevul lui preferat. Peste ani, Bilașcu a ajuns un cunoscut stomatolog la Budapesta. Cabinetul lui din centrul orașului era întotdeauna plin, printre pacienţii lui aflându-se personalităţi politice, artistice și financiare din capitala maghiară. El a fost numit “regele medicilor dentiști”, pentru calităţile profesionale ieștite din comun. Pe placa din clădirea unde se afla clinica era scris P. Bilasco Gyӧrgy. Curând, datorită calităţilor deosebite a fost numit cadru didactic la Facultatea de Medicină din Budapesta. După unirea Transilvaniei cu România și înfiinţarea Facultăţii de medicină din Dacia Superioară, consiliul dirigent al Facultăţii l-a chemat pe Bilașcu să organizeze și să conducă Clinica Stomatologică din Cluj.

Clinica Stomatologica din Cluj

CPărăsind situaţia de excepţie pe care o avea la Budapesta, Bilașcu a venit la Cluj și a întemeiat prima clinică stomatologică din România și a format generaţii de stomatologi. Cei care l-au cunoscut mi-au povestit că era un om dintr-o bucată, sever, dar în același timp prietenos. Colaboratorii îi spuneau ori Domnule Profesor, ori Badea Gheorghe, ori Gyuri Bácsi.

Dintre contribuţiile profesorului sunt de amintit: introducerea studiului obligatoriu al stomatologiei la studenţii mediciniști din anul IV, contribuţii originale în tratamentele stomatologice, ideea înfiinţării unei reviste de stomatologie, prima din România. A avut colaboratori din toate etniile, care i-au continuat drumul: Aleman, Băbuţiu, Alma Mohora Popoviciu, Kalman Hӧntz, L. Ghidrai, Z. Vass.


Elevii si continuatorii Prof. Bilașcu – Congresul de la Viena 1936

EProf. Bilașcu s-a stins din viaţă la numai 63 de ani. Ȋi plăcea să se plimbe în împrejurimile Clujului. Ȋntr-unul din drumurile din Făget a căzut, s-a înţepat și a murit în urma unei septicemii. Acel loc din Făgetul Clujului se numește azi:”Fântâna lui Bilașcu” și are următoarea inscripţie:

“S-a făcut această fântână în amintirea regretatului Prof. Gh. Bilașcu de cei care l-au iubit și stimat”.

Printre colaboratorii profesorului Bilașcu s-a numărat și Dna. Dr. Alma Mahora Popovici, considerată prima femeie stomatolog din România și prima femeie doctor în medicină din România, ca și prima femeie cadru didactic la Facultatea de Stomatologie din Cluj (până în 1933). A facut totul pentru pacienţii și orașul ei: a înfiinţat un cabinet stomatologic pentru studenţii de la Arte Plastice din Cluj, a contribuit la ameliorarea parcului sportiv “Iuliu Haţieganu” – spre mulţumirea studenţilor clujeni. A participat cu articole originale la marele Congres Internaţional de Stomatologie de la Viena, 1936.

Pe doamna Alma am cunoscut-o personal. Ea a vorbit în numele colegilor la mormântul părintelui meu, iar eu am păstrat legătura cu dânsa până când a părăsit această lume, la 94 de ani.

Doamnei Alma i-au urmat și alte femei stomatolog care au dus muncă de pionierat. Așa a fost Dr. Cornelia Brediceanu, viitoarea soţie a marelui poet Lucian Blaga, sau Dna Dr. Daniello, soţia vestitului ftiziolog Prof. Leon Daniello.

Ȋn sfârșit aș aminti pe Dr. Brody Bella (1894-1968), care a fost medicul stomatolog al Liceului Evreiesc din Cluj. (Zsidlicz), în perioada când copiii evrei nu aveau acces la școlile publice. A avut cabinetul în clădirea de pe str. Horea, în apropierea podului peste Someș, unde la parter este o frumoasă farmacie din sec. XIX. Așa cum reiese din cartea lui Daniel Lӧwy “De la capela Calvariei la tragedie”, Dr. Brody și fiul ei Gabriel s-au salvat de la Holocaust internându-se în Spitalul Evreiesc din Cluj. Cu un talent deosebit, Bela s-a prefăcut bolnavă psihică și în aceste condiţii deosebite a rămas în viaţă, deși nu toate detaliile acestei salvări sunt astăzi cunoscute.

Ȋn încheierea acestor rânduri de istorie aș avea o notă personală. Studiind de-alungul anilor istoria stomatologiei, am dat de mai multe articole semnate de Prof. Alexandru Rotaru, care mi-a fost îndrumător și îi port un respect profesional deosebit. Ȋn niciunul din articolele scrise de dânsul nu sunt menţionați printre colaboratorii Prof. Bilașcu decât medicii români și nu cei de altă etnie, cu toate că ei au avut contribuţii importante la dezvoltarea stomatologiei, au publicat articole originale în presa medicală internaţională și au fost printre primii redactori ai “Revistei stomatologice”. Profesorul Bilașcu le vorbea de multe ori în limba maghiară sau povestea mici bancuri în idiș – limbă pe care o cunoștea din copilărie din Maramureș.

I-am scris Prof. Rotaru, cerându-i să corecteze acest neajuns istoric și i-am transmis și documentaţia din anii ’20 ai secolului trecut. Să nu fi ajuns scrisoarea? Ȋn orice caz nu mi-a răspuns. Păcat.

Johanan Vass

3 Comments

  • SHOSHANA PALMOR commented on March 14, 2019 Reply

    ESTI GOOGLE AL IST. MEDICINII DIN CLUJ…..TOT CE SCRI E F. INTERESANT CONTINUA!!!!

  • Andrea Ghiţă commented on March 2, 2019 Reply

    Mi-a plăcut articolul doctorului Johanan Vass care aduce multe precizări şi risipeşte frustrarea clujenilor care “s-au trezit cu strada Republicii, furată”, mai ales că acest fapt se petrecea în “epoca funariotă” de tristă amintire.. De altfel, etapa ” Bilaşcu” a durat puţin şi s-a revenit la “Republicii”. Oricum, nici această denumire nu avea nici o legătură cu strada pe care au stat destule personalităţi care ar fi meritat un nume de stradă în Cluj, după cum puteţi citi în alt articol remarcabil al doctorului Vass, publicat în Baabel: https://baabel.ro/2017/05/oameni-case-amintiri-strada-republicii-din-cluj/

  • George ROSENBERGER commented on March 2, 2019 Reply

    Draga Janos,

    Ca de obicei, un articol foarte frumos si plin de date istorice si personale. Daca nu ai scrie aceste articole, atunci nici macar cei care s-au nascuti si au trait in Cluj nu ar cunoaste aceasta istorie nescrisa,a orasului nostru. Din pacate sant atit de putine lucruri cunoascute despre trecutul orasului nostru natal. Aceste lucruri sant de o mare importanta documentara si personala despre oamenii care au fost de mult uitati de istorie

    CONTINUA TOT ASA MAI DAPARTE

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *