În urmă cu câteva zile președintele Joe Biden a anunțat că va candida pentru un nou mandat, urmând exemplul oponentului său, Donald Trump care, la rândul său, își anunțase mai devreme intențiile. Speculațiile sunt că va fi din nou o competiție Biden-Trump, mai ales că deocamdată nu se conturează în nicio tabără un alt candidat credibil. Dar, afirmă analiștii, lucrurile se pot schimba, la alegerile prezidențiale americane s-a întâmplat să mai câștige un outsider care a apărut brusc ”din spuma mării”, expresie plastică, dragă unei prietene de-ale mele.

Cum este privit Biden și ce șanse are? Președintele democrat a câștigat alegerile în condițiile unei scindări profunde a societății americane, a apariției unor fenomene care subminau însăși noțiunea de democrație, otrăvind o parte a opiniei publice. În acest context, cuvântul de ordine al lui Biden a fost restabilirea democrației afectate și încercarea de unificare a societății. ”Ne aflăm într-o bătălie pentru sufletul Americii” a spus el la lansarea candidaturii.

Care este bilanțul celor patru ani ai mandatului Biden? El a reușit, mai ales în primii doi ani de mandat, când dispunea de majoritate atât în Camera Reprezentanților, cât și în Senat, să treacă prin vot programe pentru combaterea Covid19, un program de un trilion de dolari de construcții de șosele, drumuri, aeroporturi și alte elemente de infrastructură, investiții majore în combaterea schimbărilor climatice, reducerea prețurilor unor medicamente pentru pensionari, modernizarea industriei de semiconductori. Președintele a căutat de asemenea să întărească granița de sud-est a Statelor Unite, în condițiile creșterii exponențiale a imigrării ilegale. Rezultate oarecum îndoielnice, consideră The New York Times, a obținut în stabilizarea economiei post-Covid, inflația crescând la cel mai înalt nivel din ultimele patru decenii, iar prețul gazelor a ajuns la un nivel record. Cu toate că ambii indicatori au mai scăzut, inclusiv șomajul, mulți americani au temeri în ceea ce privește viitorul.

Pe planul politicii externe, Biden a reușit să revitalizeze alianțele, slăbite în perioada președinției Trump, a convins membrii NATO și alți parteneri din lume să se ridice împotriva războiului dus de Rusia împotriva Ucrainei. Cu ajutorul celor două partide din Congres – republican și democrat – s-a angajat să sprijine Ucraina cu arme în valoare de peste 100 de miliarde de dolari și să-i ajute pe ucraineni să supraviețuiască invaziei ruse.

Pe de altă parte, decizia de a se retrage din Afganistan în 2021, după 20 de ani, pe baza unui acord cu talibanii, semnat de Donald Trump, a dus la un dezastru. Talibanii radicali au pus mâna pe putere, mulți dintre colaboratorii afgani ai forțelor americane nu au reușit să se refugieze în SUA și un atentat cu bombe la aeroport a ucis 13 militari americani și 170 de afgani.

Din păcate, campania de recâștigare a sufletului Americii a fost un eșec, societatea americană este în continuare profund polarizată și Donald Trump reprezintă încă o forță de incitare la scindare, cu ajutorul suprematiștilor albi și al antisemiților.

Biden nu candidează într-o atmosferă fastă. Un prim și mare obstacol subliniat de analiști este vârsta. Biden are 80 de ani, iar când se va instala la putere – în cazul în care va câștiga – va avea 82 și își va termina mandatul la 86. Niciun președinte american nu a fost atât de vârstnic. El îl depășește cu mult pe Donald Trump care nici el nu este un tinerel, are doar… 76. Și cu toate că Biden se află în fruntea unui partid mai unit decât republicanii, în particular mulți democrați se întreabă dacă el va putea face față unei noi campanii. Potrivit ultimelor sondaje, popularitatea lui este de 47%. Deși cei mai mulți democrați au o opinie favorabilă despre Biden, majoritatea consideră că ar fi mai bine să nu candideze din nou. Un sondaj realizat de NBC News subliniază că 51% dintre democrați cred că nu ar trebui să lupte pentru un al doilea mandat, principalul argument fiind vârsta.

Nu se cunosc deocamdată datele legate de campania lui Trump. El nu se bucură de sprijinul unanim al partidului, au început să apară contracandidați, iar prestigiul lui a avut de suferit, mai ales după procesul Fox-Dominion. În cadrul acestui proces care s-a terminat cu o înțelegere de despăgubiri uriașe, s-a dovedit că postul TV Fox, mare susținător al lui Trump, a permis diseminarea tezei falsificării alegerilor prezidențiale prin intermediul sistemului de numărare electronică a voturilor aparținând societății Dominion, chiar dacă cei care propagau teza știau că este o minciună (ceea ce au și declarat în particular). Se consideră că a fost cel mai mare proces de defăimare, Fox fiind obligat să plătească societății Dominion peste 750 de milioane de dolari.

Premisele nu sunt prea bune pentru niciunul dintre cei doi candidați. Așteptăm evoluțiile ulterioare.

Eva Galambos