Ca să ne bucurăm de viaţă trebuie să ne cunoaştem pe noi înşine, să înţelegem mediul în care trăim şi să fim în ton cu natura înconjurătoare, unde există atât factori favorizanţi cât şi dăunători
George Hida: MÂNCATUL pe ÎNDELETE versus ÎNFULECATUL COTIDIAN
Una din marile probleme pentru cei mai mulţi dintre noi este faptul că ziua este prea scurtă şi de aceea trebuie să alergăm şi să ne grăbim de-a lungul ei, fără prea mult timp pentru altceva mai trivial, cum arRead more…
George Hida: MITURI şi ADEVĂRURI despre ALIMENTE (I)
Ceea ce m-a atras şi m-a determinat să compilez această suită de articole în Baabel este prezentarea „Știați că alimentele….?” a doctoriţei Mihaela Bilic, pe care am primit-o recent de la un bun prieten. Mai jos vă prezint afirmaţiile Dr.Read more…
George Hida: MITURI şi ADEVĂRURI DESPRE ALIMENTE (II)
Vă invit în continuare să cugetaţi asupra posibilităţilor de a înlocui uneori carnea cu produse vegetale, mult mai sănătoase. O să amintesc şi despre „binefacerile” vitaminelor şi mineralelor din carne, precum şi despre toxinele şi deci potenţialul de îmbolnăviri asociateRead more…
Tiberiu Roth: MACABI ROMANIA, de la SCEPTICISM la SPERANŢĂ
În peste 30 de ani de activitate Asociaţia Macabi a reuşit să asigure în 75 de localităţi condiţii pentru ca tineretul evreu să se poată bucura de infrastructura necesară practicării diferitelor sporturi. După 1949 regimul comunist instaurat în România aRead more…
George Hida: MITURI ŞI ADEVĂRURI DESPRE ALIMENTE (III)
În continuare vom discuta despre pâine şi miere. Două ingrediente vechi de când lumea, subiectul unor mituri pe care vom încerca să le spulberăm. Prezentarea o voi face în aceeaşi manieră comparativă a opiniilor dr. Mihaela Bilic, MD şi aleRead more…
George Hida: MITURI ŞI ADEVĂRUI DESPRE ALIMENTE (III)
Zahărul a devenit o problemă serioasă pentru populaţia întregii planete. Este etichetat ca toxina care pe termen lung ne ucide, de cele mai multe ori în chinuri. Credeţi că este, totuşi, un rău necesar? În continuare vă prezint ceea ceRead more…
George Hida: MITURI şi ADEVĂRURI despre ALIMENTE (V)
E timpul să terminăm cu mitul: cât mai puţină grăsime sau proteine,şi asta deoarece cantitatea de calorii îngurgitată este importantă pentru sănătate, nu provenienţa acestor a; şi, într-adevăr, contează mult ce fel de grăsime bagi în tine. Despre grăsimile buneRead more…
Daria Dascălu: De la VIS la DESCOPERIRE şi iar la VIS, în MEDICINĂ
Având oarecare respect pentru scris, după ce am ridiculizat şi minimalizat în fel şi chip medicina, trebuie arătate şi părţile bune, ceea ce e mult mai greu. Unii înghit cărţi şi filme, alţii spun că se ocupă cu ştiinţa. NumaiRead more…
Andrei Banc: LEGENDE MEDICALE ? RESVERATROLUL şi VINUL ROŞU
Resveratrolul este un fenol produs natural din rădăcinile unor plante, mai ales ale celei denumită Japanese Knotweed din care e extras comercial. Planta îl foloseşte când e atacată de bacterii şi ciuperci. Deşi apar multe articole de publicitate care afirmă căRead more…
Andrei Banc: VIAȚA după 50 de ANI
Cercetări desfășurate pe mii de persoane, timp de decenii, au arătat că după 50 de ani mintea umană funcţionează cel mai eficient, mai eficient decât în tinerețe. Corpul şi creierul nu îmbătrânesc în acelaşi ritm. Dimpotrivă, puterea minţii creşte odatăRead more…
Stomatologia la vârsta a treia şi implantul dentar
Ce este un implant dentar? Este un sistem terapeutic care constă în implantarea în interiorul osului a unei „rădăcini artificiale” pe care apoi se construieşte o baza coronară – (abutment), iar peste aceasta o lucrare protetică.Cel care e considerat „părintele” implantologiei moderne este medicul suedez Per Ingvar Branemark (1929-2014).Read more…
O întâmplare din viața mea de medic pediatru
A trecut atât de mult timp de când m-am pensionat, încât aproape că nu mă mai gândesc la ce am trăit în Spitalul Fundeni unde am lucrat 32 de ani! Cei mai mulți colegi de care eram foarte legată nu mai sunt pe lumea asta și n-am cu cine depăna amintirile din viața de medic pediatru. Singura persoană care a mai rămas este Cornelia D. asistenta pe care o cunosc de când era elevă. Cu ea am rămas prietenă și după pensionare. Ea m-a ajutat în perioade grele din viața mea. Și ea are deja o vârstă respectabilă. Ne telefonăm, din când în când, și mă vizitează uneori. Atunci povestim despre spital, despre bolnavii de atunci și, bineînțeles, despre colegii care au părăsit această lume. Recent ea mi-a reamintit de o întâmplare pe care eu aproape o uitasem. Se întâmpla pe la mijlocul anilor 60 ai secolului trecut când Secția de Pediatrie a Spitalului Fundeni patrona câteva județe, de unde primeam pacienții – copii până la 16 ani – fără vreun anunț prealabil. În general ni se trimiteau cazurile mai grave sau cazurile problemă. Un astfel de caz ne-a fost trimis de spitalul din Tulcea cu mențiunea că adolescenta de aproape 15 ani fusese internată timp de două săptămâni cu diagnosticul de artrită reumatoidă și nu a răspuns la tratament.Read more…
Suntem tineri până la 20 de ani. Apoi îmbătrânim.
Chiar dacă suntem aparent sănătoși, organismul nostru se deteriorează permanent,fiindcă suntem tineri până la 20 de ani, vârstă de la care începem să îmbătrănim. Organul care începe primul să se deterioreze este creierul. Pornim în viață cu 100 de miliarde de neuroni dar începând de la 20 de ani avem din ce în ce mai puțini.
În jurul vârstei de 40 de ani ajungem să pierdem în medie cam 10.000 de neuroni pe zi, ceea ce ne afectează memoria, capacitatea de coordonare şi funcţionarea creierului.Cel mai mare impact asupra noastră îl are deteriorarea conexiunilor dintre celulele nervoase ale creierului, așa numitele sinapse,Read more…
Treizeci de ani de la o revoluție în chirurgie
Acum 30 de ani s-a produs un eveniment important în chirurgie: s-a introdus chirurgia mini-invazivă care a fost prezentată pentru prima oară în în 1992, la Congresul de Chirurgie endoscopică de la Göttingen. Este vorba în primul rȃnd de chirurgia laparoscopică, iar ceva mai tȃrziu, de chirurgia robotică (despre care voi scrie cu altă ocazie). Metoda laparoscopică poate fi folosită atât în scopuri diagnostice (de exemplu biopsii), cȃt şi în scopuri terapeutice. Istoric vorbind, încă din 1853 Jean Désormeaux construieşte primul endoscop iluminat, folosit în urologie. Douăzeci de ani mai târziu Nitze din Dresda şi Leiter de la Viena reuşesc prima cistoscopie cu un aparat inventat special pentru a putea examina vezica urinară.Read more…
Sexualitate şi iudaism
Iudaismul rabinic are de obicei un raport pozitiv faţă de sexualitate, integrându-se într-o atitudine pozitivă faţă de corpul uman şi respinge ascetismul. Concepția despre sexualitate şi viaţa de cuplu erau altfel privite în antichitatea iudaică decât în zilele noastre. Astfel monogamia era un concept depăşit încă din vechile timpuri. Sara i-a zis lui Avraham: ”Iată, Domnul m-a făcut stearpă – intra te rog la roaba mea”.Read more…
Cum e mai bine să fii: subponderal sau supraponderal?
Ce bine e să ai o greutate ideală! Dar adesea menținerea acestei greutăți necesită schimbarea stilului de viață și a alimentației. Dexonline definește drept subponderală o persoană care are greutatea sub medie, iar supraponderală o persoană care are greutatea peste medie. Multe persoane subponderale suferă de tulburări de alimentație. S-au descris șase tipuri de tulburări legate de alimentație, mai ales la adolescenți sau la adulți tineri. În lumea dezvoltată, cele mai frecvente tulburări de alimentație sunt alimentația excesivă, care duce la obezitate, și anorexia mintală. Există bineînțeles și probleme de greutate cauzate de boli genetice sau hormonale. Din păcate nu lipsesc nici cazurile în care oamenii nu au ce mânca și unii mor de inaniție și/sau de malnutriție. Exemple cunoscute au fost prizonierii din lagărele naziste, foametea produsă intenționat de guvernul lui Stalin în Ucraina (“Holodomor” 1932-1933), cea din timpul asediului orașului Leningrad (astăzi Sankt Petersburg) în 1941-1942 de către puterile Axei, sau mai recent foametea din Africa Subsahariană.Read more…
Este cancerul un accident al regenerării organismului nostru ?
Din nefericire cancerul nu are o origine microbiană sau virotică, altfel am fi scăpat de el demult, așa cum omenirea a scăpat de rujeolă, de poliomielită, de holeră, de tifos. care făceau ravagii în secolul trecut. Regretatul academician N. Cajal care a condus mulți ani Institutul Român de Virusologie a susținut ipoteza originii virotice a cancerului, dar nu a putut să o dovedească. După cum știm cu toții tumorile canceroase sunt o aglomerare de celule care au scăpat de sub controlul imunologic al organismului și se înmulțesc necontrolat sufocând țesuturile sănătoase. O multiplicare care nu poate fi oprită. Aici eu am o teorie a mea bazată pe procesul natural de regenerare. La câte teorii există și nu au o explicație valabilă de ce nu aș avea și eu o teorie a mea? Și m-am gândit să o public în Baabel, care nu e o revistă medicală și nici eu nu sunt medic, dar e citită de mulți oameni deștepți. Read more…
“Întreabă înainte, ca să te poți bucura după”. Ce trebuie să știe un pacient despre o anestezie iminentă
Cei de un leat cu mine și care mă cunosc cu adevărat știu că sunt extrem de curajos. Chiar și ofertele repetate de a-mi pune capul în gura deschisă al leului de la circul de stat Ulan Bator am respins din cauza unui factor de excitare prea scăzut. Acum însă mă confrunt cu cele mai periculoase creaturi care trăiesc pe planeta noastră: colegii mei de breaslă. Cu alte cuvinte, adevărata vitejie este dorința mea e de a publica aici, în Baabel, un articol despre domeniul care a reprezentat viața mea profesională până acum un an și jumătate, cel puțin așa cum l-am cunoscut până în ziua în care ”am urcat sculele în pod”. Mulți dintre cititorii și colaboratorii revistei fiind colegi de breaslă și alții având legătură cu domeniul sănătății, sper că articolul să stârnească un viu interes. Important este ca și cei câțiva cititori care nu fac parte din categoriile de mai sus să citească acest text care încearcă să răspundă la întrebări pe care poate încă nu au îndrăznit să le pună.Read more…
200 de ani de la nașterea lui Ignacz Semmelweiss, salvatorul mamelor
Până la jumătatea secolului al XIX-lea medicii în general și chirurgii obstetricieni în special nu dădeau importanţă unui simplu gest pe care azi toţi medicii îl știu: spălarea pe mâini inainte de orice consultaţie sau operaţie medicală. Ce se intâmpla înainte “revoluţia” doctorului Semmelweiss? Medicii obstetricieni de la spitalul vienez făceau dimineaţa autopsia cadavrelor femeilor care muriseră cu o zi înainte. Fără a se spăla pe mâini treceau în sala de nașteri, asistând femeile insărcinate. Ȋn felul acesta, doctorul Semmelweiss a ajuns la concluzia că medicii produceau fără voia lor infecţii la femeile însărcinate. Boala se numea febra puerperală și mortalitatea ajungea la 18% dintre femeile însărcinate. Doctorul nostru a mai observat și faptul că la femeile care erau asistate de moașe, nu de doctori, mortalitatea era foarte mică. Singura deosebire era că moașele nu făceau autopsii. Atunci încă nu se cunoșteau bacteriile, dar astăzi se știe că febra puerperală este produsă de stafilococul hemolitic din grupa A. Semmelweiss a presupus că există o legătură între contactul cu cadavrele și manifestarea bolii.Read more…