Pentru noi, profanii, semnificaţia numărului 13 este mai degrabă negativă, mai exact este un număr care aduce ghinion şi poate tocmai de aceea mulţi dintre noi vor să-l spargă, mizând pe el în jocurile de noroc. Nenorocul lui 13 îşi are sorgintea atât în credinţa creştină, referitoare la Cina cea de taină, cât şi în mitologia nordică, privind Festinul regelui Loki. La ambele evenimente, unde erau doisprezece invitaţi, apare şi al treisprezecelea care e considerat provocatorul tragediei. În schimb, pentru vechii egipteni acest număr era benefic. În concepţia lor scara vieţii avea 12 trepte, cea de a 13-a aducând nemurirea. Acest număr îl întâlnim în calendarele vechi ale mayaşilor şi aztecilor, precum şi ale sumerienilor, fără să i se fi atribuit puteri malefice. Totuşi superstiţia privind efectul malefic al numărul 13 au cauzat triskaidekaphobia (teama de 13), cei afectaţi evitând să se confrunte cu el. În consecinţă unele hoteluri omit camerele cu numărul 13, după cum în unele clădiri de birouri numerotarea etajelor sare peste el. Dacă stătea în puterea noastră, cred că am fi evitat cel de al 13-lea an al revistei (28 iulie 2024 – 28 iulie 2025), întrucât nu a fost deloc uşor. Autorii (dar şi cititorii) baabelieni au avut parte de conflicte armate, bombardamente, violenţe şi acte de terorism, frământări sociale şi politice, întorsături electorale nemaiîntâlnite, incendii şi intemperii. În ciuda acestor evenimente care ne-au ţinut cu nervii întinşi, când autorii din Israel îşi scriau articolele în adăpost, sub tirul rachetelor, iar noi, ceilalţi, urmăream ştirile cu sufletul la gură, fiecare număr din Baabel a apărut la timp, între două numere ordinare fiind publicat şi câte un Articol de Joi, astfel încât audienţa revistei a rămas constantă, ba mai mult, uneori a şi crescut.Read more…
Insule grecești. Zakynthos
Grecia are cca 1.400 de insule, dintre care 227 sunt locuite. După Creta, a doua insulă pe care am vizitat-o, în 2014, a fost Zakynthos, cea mai sudică din Insulele Ioniene, numite și Heptanes pentru că sunt șapte: Corfu, Ithaka, Paxos, Lefkada, Kefalonia, Zakynthos și Cythera. Zakynthos, numită și Zante, se află la vreo 37 km de peninsula Pelopones, de care este legată prin curse de feribot. Lungimea insulei nu întrece 40 km, poate fi parcursă dintr-un capăt în altul într-o jumătate de oră și are cca 40.000 de locuitori. Capitala este Zante Town. M-aș muta acolo definitiv în orice moment, cel puțin așa ”gândesc” cu inima, probabil rațiunea mi-ar sta totuși în cale. Natura este o îmbinare perfectă între apele calme ale mării Ioniene și munții, nu prea înalți, e adevărat, dar acoperiți de păduri de pin marin și de plantații de măslini cu frunze argintii. Aveam impresia că pe fiecare palmă de pământ, oricât de abruptă, era plantat un măslin. Apa mării are culori neverosimile și plajele sunt chiar desprinse din vise. Apa este caldă, puțin adâncă la țărmul cu nisip fin al celor mai multe plaje și nuanțele ei de verde, albastru și violet la orizont o fac să pară din smarald topit, transparent. Read more…
Redescoperirea cetății Petra
Petra a zăcut în uitare, la fel ca Frumoasa adormită, timp de peste un mileniu, până când a venit Făt Frumos, adică Johann Ludwig / John Lewis Burckhardt, alias Șeic Ibrahim ibn Abdalla (1784 – 1817). Dar redescoperirea nu a fost întâmplătoare. Petra apare în operele scriitorilor antici (nu o dată Burckhardt îl citează pe Eusebiu din Cezareea) și în diferite povești ale localnicilor. Expediția lui era bine documentată și se baza pe toate aceste surse. J. L. Burckhardt este una din figurile cele mai neobișnuite pe care le-am întâlnit vreodată. El aparținea unei ilustre familii din Basel (Elveția), mari negustori de mătăsuri din tată în fiu. Prin 1550, întemeietorul dinastiei a luat-o de soție pe fiica primarului și de atunci până în secolul XX, un reprezentant al familiei s-a aflat întotdeauna în consiliul de conducere al orașului. Și nu erau numai înstăriți, ci și oameni de cultură. Familia a dat un vestit istoric al artelor, un scriitor, un cineast, un diplomat… și un explorator. Tânărul Burckhardt avea o extraordinară sete de cunoaștere. După o educație clasică, cum se obișnuia pe atunci, el a studiat la Leipzig și la Göttingen. Totul îl interesa. A urmat cursuri de istorie, limbi străine, dar și matematică. Până la urmă a absolvit dreptul, sperând să intre în corpul diplomatic. Dar nu a fost să fie.Read more…
Laleaua roșie
În anii ’50-’60, Dan era un prenume dat frecvent copiilor, poate și pentru că Dănuț era unul din personajele principale ale romanului La Medeleni al lui de Ionel Teodoreanu. Au existat și doi domnitori valahi cu acest nume – Dan I, fratele lui Mircea cel Bătrân (cca. 1384-1386) și Dan II (1422-1431) – dar nu sunt amintiți în manualele școlare. Revenind la literatură, posibile surse de inspirație pentru prenumele Dan putea fi poemul lui Vasile Alecsandri Dan, căpitan de plai sau romanul Dan, de Alexandru Vlahuță. Și azi întâlnim multe persoane cu acest prenume și chiar ca nume de familie. Primul Dan – de fapt, Dănuț – pe care l-am cunoscut încă în copilărie era băiatul vecinilor de vizavi. Cred că pentru mine el a acoperit lipsa unui frate. Treceam strada și eram unul în curtea celuilalt. Era cu doi ani mai mic decât mine și am copilărit împreună. Nu știu de ce, dar îl percepeam ca fiind cu mult mai mic decât era în realitate. Dănuț era singur la părinți. Mama și tanti Lenuța, mama lui Dănuț, erau foarte apropiate, ca niște surori. Tanti Lenuța apare și în povestirea Ionii pozitivi din copilăria mea. Știau aproape totul una despre cealaltă. Așa este când surorile se căsătoresc, nu întotdeauna în apropiere, iar nevoia de confesiune și ajutor imediat se manifestă puternic între vecini aduși de capriciosul hazard.
Nenea Nicu, tatăl lui Dănuț, era pentru tata domn’ inginer. Nu absolvise Politehnica, dar era un adevărat profesionist în domeniul telefoniei. El are meritul de a fi inventat „cuplajul”, o invenție revoluționară din anii ’60, care a dublat peste noapte numărul posibil al abonaților telefonici. „Cuplații” se aflau pe două ramuri ale aceluiași fir pornit de la centrala telefonică.Read more…
László Krasznahorkai – crochiu jurnalistic
După fluviile de fiere, umori, frustrări și ură deversate pe platformele sociale, încerc cu modestele mele mijloace și lecturi aplicate să încropesc un crochiu al unuia din ultimii scriitori autentici ai Europei de Răsărit, un self made man, un om deosebit de talentat care și-a clădit în timp o personalitate artistică uriașă. Bineînțeles nu sunt naiv, Premiul Nobel are întotdeauna, pregnant în ultimele două decenii, o conotație politică de actualitate: Krasznahorkai provine pe linie paternă dintr-o familie evreiască convertită de frica regimului horthyst, numele lor inițial fiind Korin. După mamă are origini ardelenești, posibil românești, mama fiind născută Haiduc. Este originar din Gyula, o provincie săracă și cam uitată de lume la frontiera ungaro-română. Este un opozant vocal al regimului lui Viktor Orbán, practic un ungur devenit european, multicultural, trăindu-și o bună parte a vieții în străinătate. Cu toate că continuă să scrie doar în maghiară, Krasznahorkai este emblematic pentru multiculturalitate, liberalism și chiar postmodernitate, criterii care evident au contat în decernarea Premiului Nobel. Read more…
Cel de al 111-lea primar al New Yorkului
Primarul proaspăt ales, Zohran Mamdani, care își va începe activitatea la 1 ianuarie 2026, este cel de al 111-lea în această funcție, de la Thomas Willett încoace, cel dintâi ocupant al acestui post, în1665. De-a lungul anilor, New York-ul a fost poreclit în mai multe moduri, ca de pildă: Gotham, Orașul care nu doarme niciodată, Orașul Imperiu, atribuindu-i-se şi cunoscuta butadă: “City so nice, they named it twice”. Cu toate acestea, numele cel mai înrădăcinat în imaginația publicului rămâne “Big Apple”. Progresul major în domeniul politic sau economic poate inspira alte calambururi, mai ales în rândul jurnaliştilor creatori de titluri cât mai şocante. Cei de la New York Post par să fi fost mai consecvenţi în ceea ce priveşte titlurile ingenioase și ireverențioase de pe prima pagină. După actualele alegeri pentru primăria New Yorkului, New York Post a găsit un titlu de răsunet, glosând pe marginea celei mai cunoscute porecle a oraşului: The Red Apple… Noul primar al New York-ului, născut în Uganda din părinți indieni expulzați de Idi Amin și având o diplomă în studii africane, era practic necunoscut înainte de a-și lansa campania electorală. Cum se explică oare acest rezultat? Au contribuit, fără îndoială, o serie de factori, dintre care mulți sunt legați de presiunile economice cu care se confruntă generațiile tinere. Eu cred, însă, că este greu de ignorat legătura dintre victoria sa categorică și valul alarmant de antisemitism care a izbucnit în campusurile universitare.Read more…
”O atitudine corectă în fața unei societăți incorecte”
În timpul studenției mi-am dorit să devin psihiatru. Mi-a luat câțiva ani până am ajuns la concluzia că acest domeniu nu mi se potrivește. Am descoperit că voiam să tratez pacienți, nu numai să-i ascult… Titlul eseului de față aparține unui (se pare) foarte cunoscut psihiatru, Thomas Szasz, născut la Budapesta în 1920 și emigrat în Statele Unite la vârsta de 18 ani. Szasz s-a făcut cunoscut, printre altele, pentru critica ”psihiatriei coercitive”. Literatura de specialitate include în această expresie ”utilizarea de metode de tratament psihiatric neacceptate de pacient, sub pretextul că aplicarea lor e necesară pentru prevenirea unor acțiuni negative împotriva altor persoane sau deteriorarea stării medicale a pacientului”. Ideea din titlu e legată de situația în care se află o bună parte a omenirii în secolul XXI, în care cetățeanului de rând i se cere să se alinieze unei realități care nu i se potrivește. Nu, nu e vorba aici de societățile totalitare, unde cetățeanului nu i se cere nimic, totul i se impune.Read more…
Hanuka la malul Dunării
Când aveam cinci ani, sărbătoarea de Hanuka a început a doua zi după Crăciun. Bunica Diana a pregătit minunatele ei gogoși pe care le umplea cu dulceață de cireșe negre sau de mure. Vă spun doar cantitățile, modul de preparare este cel cunoscut: 500 g făină albă, 150 ml lapte,
200 ml iaurt grecesc (gros), 50 g unt topit, 50 g zahăr, 10 g drojdie uscată, 3 ouă plus 1 gălbenuș, 1 lingură esență de vanilie.
Peste vreo două zile, Bunicul David mi-a spus:
– Vine o delegație înaltă de la București. Dacă vrei, poți să vii cu mine la Templul Meseriașilor, cu condiția să fii cuminte și să te porți civilizat, ca un adult.Read more…
A apus vremea scrisorilor?
Am păstrat semnul întrebării la sfârşitul titlului, deşi este evident că de o bună bucată de vreme lumea nu mai scrie scrisori, ci e-mailuri, iar acest trend pare ireversibil. Dimensiunea acestei schimbări a fost ilustrată limpede, de-a dreptul şocant (cel puţin pentru mine), de o ştire recentă preluată de presa internaţională: Danemarca este prima ţară care desfiinţează serviciul de distribuire a scrisorilor din cadrul poştei naţionale PostNord. Serviciile poştale daneze au o vechime de peste 400 de ani (funcţionează din 1624), însă în ultimele două decenii distribuirea scrisorilor „fizice” s-a diminuat cu aproximativ 90%, devenind complet nerentabilă. Ultimele scrisori au fost livrate la 30 decembrie 2025, iar cele circa 1000 de cutii poştale roşii, cu însemnele companiei, au fost demontate şi puse în vânzare, la preţuri cuprinse între 1550 şi 2000 de coroane daneze (aproximativ 200–270 de euro). Bănuiesc că graba cu care au fost demontate nu a fost motivată doar de dorinţa de a le valorifica, ci şi de necesitatea de a evita situaţiile neplăcute în care cetăţeni neinformaţi ar fi continuat să expedieze scrisori care nu mai aveau cum să ajungă la destinaţie…Read more…
Genealogie IV. Despre Siegfried și Malvine
Scriind recentul articol despre Jakob Rosenfeld care a fost medic la Viena, a emigrat la Shanghai, ajungând apoi general în armata Chinei comuniste, mă tot gândeam la unchiul mamei mele, Siegfried Schaffel. Cei doi aveau multe în comun: Siegfried a fost și el medic la Viena, a emigrat la Shanghai… Într-o doară am dat o căutare pe Google și, spre mirarea mea, am descoperit că internetul îl cunoaște. El apare, desigur, în articolul meu, unde povesteam cum am descoperit casa din Shanghai unde își avea cabinetul. Apare și în poveștile mamei mele, Erika Schaffer, publicate și în engleză, pe un site dedicat evreilor din Cernăuți. Asta era cam tot ce știam despre Siegfried și soția sa, Malvine, sora mai tânără a bunicii mele. Dar am mai găsit și altele. De pe site-ul cimitirului Montefiore din Queens, New York City am aflat data decesului, 29.12.1957 și „adresa” mormântului. La cerere se poate obține și o fotografie. De fapt, fotografie aveam, dar de calitate îndoielnică și știam doar că este undeva la New York. A urmat însă o surpriză mult mai mare. După război, aproape întreaga arhivă a comunității evreiești din Viena a fost transferată la Ierusalim, la Arhivele Centrale pentru Istoria Poporului Evreu. Unele documente au fost scanate și puse la dispoziția publicului. Printre ele am găsit câteva referitoare la Siegfried și Malvine. Read more…
Inteligența artificială și prostia naturală
Săptămâna trecută s-a încheiat la Davos Forumul Economic Mondial, aflat deja la a 56-a ediție. și după ce am consultat buletinele de știri și am întrebat și inteligența artificială, am înțeles că, fără îndoială, ziua a doua a conferinței a fost cea mai interesantă. Ea a fost dedicată chiar acestui subiect arzător care ne înconjoară și poate că deja ne stăpânește – Inteligența Artificială. Cele mai interesante prelegeri din acea zi au fost ținute de două personalități care au strălucit și strălucesc încă prin viziune și care provin fiecare dintr-o țară mică din Asia: taiwanezul devenit american Jensen Huang, fondatorul și președintele companiei NVidia, cotată astăzi la 5 trilioane de dolari și israelianul rămas (sper) tot israelian, Yuval Noach Harari, autorul câtorva cărți despre evoluția omenirii, cărți care au fost traduse în 65 de limbi și s-au vândut în tiraj de peste 50 de milioane de exemplare. Fiecare a oferit viziunea sa despre viața alături de IA, viziuni care pleacă de la aceleași date, dar trag concluzii oarecum contradictorii. În vreme ce Huang vede IA ca pe o unealtă digitală, Harari o vede altfel. Un cuțit este o unealtă, spune el. Un cuțit poate fi folosit pentru a tăia pâine sau pentru a ucide un om – dar asta nu e decizia cuțitului. Cuțitul nu ia decizii. Spre deosebire de cuțit, IA poate lua decizii. IA nu este o unealtă pasivă, precum cuțitul, ci un agent autonom care poate lua hotărâri în locul nostru.Read more…
Numai oamenii sunt mai inteligenţi decât ciorile
Ciorile sunt cele mai inteligente păsări din lume. Mult mai inteligente decât bufnițele si păsările de pradă, și cu mult mai istețe, șmechere și descurcărețe decât papagalii. Singura vietuitoare care are proporția creier-volum corporal mai mare decât a ciorii, este insușiRead more…
HAKUNA FRITTATA
Titlul este inventat de mine şi reflectă filozofia reţetelor prezentate în acest număr. Hakuna frittata. Hakuna vine din swahili, „hakuna matata” însemnand: „Don’t worry, be happy!”, sau mai pe româneşte: „Nu fi ingrijorat, fii fericit!”. Iar frittata vine de laRead more…
SIONISMUL în IMAGINI şi CUVINTE
Muzeul de Artă din Cluj a găzduit o manifestare foarte interesantă şi inedită sub genericul: „Fundamentele sioniste ale statului Israel”. Evenimentul care a avut loc în 6 mai 2016, în preajma celei de a 67-a aniversări a înfiinţării statului evreuRead more…
OJINA
În fiecare seară, de luni până vineri, ca într-un ritual, aleg patru felii consecutive de franzelă, le ung cu unt, cu pateu sau pastă de peşte, aşez peste ele felii de caşcaval sau şuncă, le suprapun două câte două şiRead more…
TENTAŢIA TEHNOLOGIEI DE ACASĂ
Un cuplu cu nasul pe sus şi-a găsit după lungi căutări, o casă minunată. Fiind admiratori ai celor mai înalte noutăţi din tehnică, au hotărît să-şi înfrumuseţeze viaţa cu aparate sofisticate. Pentru început, fiecare şi-a dotat camera cu CD-player şiRead more…
EVREII AMERICANI
Revista Baabel nu se adresează în mod special unui public evreiesc , dar cred ca atât cititorii evrei cât și ceilalți pot fi interesați de datele de mai jos, rezultate în urma unei anchete. În fond America este a douaRead more…
THEODOR TOIVI fragment NECONVENTIONAL din BIOGRAFIE
Nou sosit în Ţara Sfântă, experţii în materie mi-au recomandat să anulez din curriculum vitae orice informaţie privind comunicările prezentate la simpozioane, examenele de doctorat, patente, publicaţii, precum şi alte deşertăciuni de acest gen – care mă transformau într-un overqualified,Read more…
JONATHAN POWELL: UTOPIST, VIZIONAR sau VISĂTOR INCURABIL?
Eram de curând sosit pe pământ scandinav. Într-o zi însorită de primăvară târzie, în drum spre lacul unde obişnuiam să pescuiesc, am trecut pe lângă ceea ce părea a fi o construcţie asemănătoare cu cele pe care copiii le ridicăRead more…
DESPRE MOFTURI
O familie clasică, formată din mama, tata şi copilul, lua micul dejun într-o dimineaţă de duminică. Toţi erau obosiţi după o saptămână grea, aşa încât obiceiurle proaste au ieşit la iveală. „Ceaiul e rece”, a spus tata. Soţia vărsă conţinutulRead more…

















