O anchetă efectuată recent de firma Investigo, specializată in studii de acest gen, relevă că numai aproximativ un milion dintre cei opt milioane de suedezi merg la biserică pentru a aprinde o lumânare sau pentru a spune o rugăciune, ceeaRead more…
Mike Klein: Opera “PASAGERUL” – DRAMĂ despre AUSCHWITZ, REDESCOPERITĂ după 40 de ANI.
Săptămâna trecută ne-am dus la New York, special pentru a vedea opera “Pasagerul”, a cărui premieră prezentată la festivalul Bergenz în 2010, a fost pusă în scenă de regizorul David Pountney. Opera compusă şi terminată în 1968 de compozitorul sovieticRead more…
Andrea Ghiţă: MIRIAM
Cred că fiecare cadou poartă în el amprenta dăruitorului, iar dacă e un obiect vechi, o moştenire de familie, amprentele stratificate îi conferă o încărcătură specială. Şi mai cred că momentul şi locul în care este oferit nu sunt întâmplătoare. Cartea de rugăciuni pe care o iau cu mine la marile sărbători, precum cele de toamnă, stă dovadă că fiecare dar are tâlcul lui. După cum atestă prima pagină, Miriam (Mirjám – în maghiară) este o culegere de rugăciuni pentru femeile israelite, scrisă de Dr. Arnold Kiss (1869 – 1940), mare rabin al sinagogii neologe de pe strada Leo Frenkel din Budapesta. Cărticica de rugăciuni modestă, cu coperte cartonate negre, introdusă într-o teacă de carton tot neagră, am primit-o în dar acum nouăspretece de ani…Read more…
Andrea Ghiţă: MIRJAM
Cred că fiecare cadou poartă în el amprenta dăruitorului, iar dacă e un obiect vechi, o moştenire de familie, amprentele stratificate îi conferă o încărcătură specială. Şi mai cred că momentul şi locul în care este oferit nu sunt întâmplătoare. Cartea de rugăciuni pe care o iau cu mine la marile sărbători, precum cele de toamnă, stă dovadă că fiecare dar are tâlcul lui. După cum atestă prima pagină, Miriam (Mirjám – în maghiară) este o culegere de rugăciuni pentru femeile israelite, scrisă de Dr. Arnold Kiss (1869 – 1940), mare rabin al sinagogii neologe de pe strada Leo Frenkel din Budapesta. Cărticica de rugăciuni modestă, cu coperte cartonate negre, introdusă într-o teacă de carton tot neagră, am primit-o în dar acum nouăspretece de ani…Read more…
Eva Galambos: PREMIUL ŞAFRAN pentru un VOLUM DEDICAT PROFESORULUI CAROL IANCU.
La începutul acestei săptămâni, odată cu reinaugurarea Bibliotecii Templului Coral din Bucureşti, aflat spre finalizarea renovării, au fost acordate medaliile şi premiile Şafran pe 2014. Printre laureaţi, alături de profesorul universitar şi marele cabalist dr. Moşe Idel, specializat în misticaRead more…
Eva Galambos: PREMIUL ŞAFRAN pentru un VOLUM DEDICAT PROFESORULUI CAROL IANCU.
La începutul acestei săptămâni, odată cu reinaugurarea Bibliotecii Templului Coral din Bucureşti, aflat spre finalizarea renovării, au fost acordate medaliile şi premiile Şafran pe 2014. Printre laureaţi, alături de profesorul universitar şi marele cabalist dr. Moşe Idel, specializat în misticaRead more…
Lucian Herşcovici: ”SUCOT”, ”ȘMINI AȚERET” şi PLOAIA ÎN IUDAISM
Care este poziția ploii în iudaism? Ea este considerată un element de importanță deosebită în viața omului. Explicații le găsim in Biblia Ebraică (TaNaCH), cât și în Talmud. Importanța acordată ploii se datorește rolului apei în udarea pământului. Dacă pământulRead more…
Lucian Herşcovici: ”SUCOT”, ”ȘMINI AȚERET” şi PLOAIA ÎN IUDAISM
Care este poziția ploii în iudaism? Ea este considerată un element de importanță deosebită în viața omului. Explicații le găsim in Biblia Ebraică (TaNaCH), cât și în Talmud. Importanța acordată ploii se datorește rolului apei în udarea pământului. Dacă pământulRead more…
Lucian Zeev Herşcovici: MINUNEA DE HANUCA
Hanuca este o sărbătoare specială. Ea nu este menționată în Tora. La fel ca și Purim. Binecuvântările speciale recitate în aceste două sărbători, sunt asemănătoare ca formă, deși diferite în conținut. Dacă de Purim mențiunea se referă la salvarea fizicăRead more…
Lucian Zeev Herşcovici: KIDUȘ (SFINȚIRE)
”Kiduș” (=sfințire, sau sanctificare) este o binecuvântare recitată în serile de ajun de Șabat (respectiv vineri seara) și în ajun de sărbători. Unii evrei recită această rugăciune numai înaintea mesei de seară, la care urmează să fie consumată pâine. AlțiiRead more…
ZILELE de OMER – De la PRĂBUȘIRE la ÎNĂLȚARE
Perioada numărătorii Omerului are o importanță deosebită în istoria evreiască. În special perioada care începe în ajunul celei de a doua zile de Pesah și durează 33 de zile, până la Lag BaOmer. Conform tradiției, doliul înceteză în ziua deRead more…
Zile sioniste la Brașov
În seara de 14 Mai 2016, la Brașov în Sinagoga Beit Israel, evreii din oraș și sioniști din 17 orașe din România s-au întâlnit la un eveniment special în care, de-a lungul celor 3 zile de la sfârșitul săptămânii au schimbat opinii,au dezbătut idei, au vorbit despre trecut și despre viitor, au cântat împreună, au ascultat cuvântări, s-au recules – unii rugându-se, alții reflectând în sine – și mai ales s-au bucurat toți că sunt împreună.Read more…
Sărbători de toamnă și… toamnă de sărbători
În timp ce eu scriu și chiar în timp ce dumneavoastră (sper 🙂 citiți aceste rânduri, evreii continuă să se dedice (cei puțini care o fac:) marilor (și lungilor:) Sărbători de Toamnă. Începute cu Anul Nou 5778 (Roș Hașana) în prima zi a lunii Tișri (anul acesta corespunzând zilei de 10 septembrie) culminând cu ”înfricoșătoarea” Zi a Ispășirii (Iom Kipur – zi înfricoșătoare pentru cei care au ceva pe conștiință…,dar cine n-are:?) se continuă cu Sărbătoarea Corturilor (Sucot) și se încheie cu luminoasa zi a bucuriei că am primit Sulurile Biblice (Simhat Tora – anul acesta pe data de 12 octombrie ). Prin urmare peste o lună de sărbători care la evrei nu înseamnă desfătare și petreceri, ci reculegere și mai cu seamă îndeplinirea unor obligații și ritualuri religioase care se succed aproape zi de zi. Dar, cum cele mai multe din aceste îndatoriri trebuie îndeplinite în prezența unui ”quorum” format din zece bărbați evrei (adică peste 13 ani și din mamă evreică:) iată că pe lângă bucuria sărbătorilor apare ”corvoada” pentru asigurarea quorumului obligatoriu ( se numește după cum toată lumea știe: ”minian”)
Minele de cupru de la Timna
După ce am scris despre peșterile din Israel m-am gândit că există un mare număr de „peșteri” săpate de mâna omului: mine, tuneluri, ascunzători pentru zile de restriște, catacombe – o întreagă lume subterană doldora de istorie… De data ceasta aș vrea să povestesc despre minele de cupru de la Timna. Plecând de la Eilat înspre nord, după vreo 20 de kilometri se văd de pe șosea, pe stânga, câteva figuri vădit „egiptene”. Este o reclamă care îi invită pe trecători să viziteze Parcul Timna. Eu le găsesc nostime și cred că parcul merită o vizită – dar nu vara, pentru că e o căldură infernală. Peisajul este impresionant, eroziunea produsă de vânt și de torenți a lăsat în urmă tot felul de formațiuni geologice neobișnuite: o „ciupercă” și un „sfinx” (asemănătoare cu Babele și Sfinxul din Bucegi), arcuri naturale, coloanele zise „ale lui Solomon”… Dar cel mai interesant, cred eu, este faptul că aici au fost exploatate mine de cupru care se numără printre cele mai vechi din lume. Începuturile datează din perioada de trecere între epoca pietrei și epoca metalelor, prin anul 5000 î.e.n. – sau chiar mai devreme. Minereul de cupru, de culoare albastră sau verde, era deja folosit în neolitic pentru obiecte de podoabă. Oare cum va fi început metalurgia? Poate că oamenii au fost atrași de culoarea albastră a pietrelor, au făcut din ele vetre și apoi s-au mirat să găsească uneori în cenușă bucățele de metal? Cine știe?Read more…
Pe urmele unei parabole
Pentru a evidenția cu ușurință punerea în relație a elementelor necunoscute cu cele cunoscute (care alcătuiesc parabola) dezvoltarea subiectului ce urmează este realizată utilizând scenete, a căror succesiune s-a făcut gradat. Sceneta întâi: Eva, prima doamnă biblică Redau textul biblic, respectiv crearea primei femei, cu intenția de a introduce anumite noțiuni de interes: Atunci a adus Domnul Dumnezeu asupra lui Adam somn greu şi … a luat una din coastele lui şi a plinit locul ei cu carne. Din coasta pe care o luase din om, Domnul Dumnezeu a făcut o femeie şi a adus-o la om ( Gen 2:21-22). Sceneta a doua: premiere medicale pe scena biblică. Citind printre rânduri textul anterior, se remarcă trei noțiuni medicale distincte: narcoza, chirurgia plastică și clonajul…Read more…
Hanuca – o sărbătoare care s-a consolidat de-a lungul vremii
Joi seara, în 10 decembrie 2020, evreii din toată lumea aprind o lumânare în cinstea unui eveniment petrecut acum 2.200 de ani, care a salvat poporul evreu de la asimilare și dispariție și a făcut posibilă reluarea ritualului din Templul purificat. Fiecare sărbătoare evreiască ne amintește despre evenimente importante care au format poporul evreu și care au jucat un rol capital în istoria lui: de Pesah sărbătorim ieșirea din robia egipteană, de Șavuot primirea Torei pe Muntele Sinai, de Sucot ne amintim de traiul din pustiu, iar de Purim de salvarea poporului din mâinile celui care voia să-l extermine. Iar de Hanuca sărbătorim salvarea poporului evreu de la primejdia exterminării spirituale, de pierdere a credinței, a culturii, a limbii și istoriei, a existenței ca un popor. Este războiul fiilor luminii(bnei or) împotriva fiilor întunericului (bnei hoșech). În secolul al II-lea î.e.n. Iudeea era, ca de atâtea ori în istorie, miza a două mari puteri rivale. Ambele erau urmașele imperiului lui Alexandru Macedon: Imperiul Seleucid cu capitala la Damasc și Imperiul Ptolemaic cu capitala la Alexandria, în Egipt. În anul 200 î.e.n. seleucizii au cucerit Iudeea de la ptolemaici, care stăpâniseră țara până atunci. Regele seleucid, Antiochus III cel Mare, le-a garantat evreilor dreptul de a trăi potrivit cutumelor lor strămoșești. Urmașul lui la tron, Antiochus IV Epiphanes, fiind în lipsă de fonduri din cauza obligațiilor sale față de romani, a adunat bunuri din statele cucerite. Iudeea era o pradă bună, mai ales comorile din Templu. Read more…
Şarpele de aramă, zis Nehuştan
Protagonistul acestui articol este Şarpele de aramă, ulterior denumitul NEHUȘTAN, o unică apariție pe scena biblică. Dezvoltarea subiectului se axează pe complicațiile ivite la traducerea acestui termen din textul biblic ebraic în alte limbi, inclusiv cauzele lingvistice care au condus la apariția lor. n Cartea Numeri – întregul capitol 21 fiind intitulat Șarpele de aramă – viitorul NEHUȘTAN își face debutul pe scena biblică,contextul fiind următorul: abia eliberați din robia egipteană, mărșăluitorii israeliţi către Ţara Promisă, sub conducerea lui Moise, traversau o zonă deșertică. Datorită condițiilor de viață deosebit de dificile, oamenii au început a “mișca în front”: să crâcnească și să se plângă. Drept consecință, Dumnezeu i-a condus într-o zonă plină de șerpi veninoși, a căror mușcătură făcea numeroase victime. În această situație, Moise s-a adresat lui Dumnezeu, care I-a indicat următoarea sacro-terapie: «… Fă-ți un șarpe de aramă și-l pune pe un stâlp; și de va mușca șarpele pe vreun om, tot cel mușcat care se va uita la el va trăi». Și a făcut Moise un șarpe de aramă și l-a pus pe un stâlp; și când un șarpe mușca vreun om, acesta privea la șarpele cel de aramă și trăia (Numerii 21:8-9), Read more…
Orgoliul unei femei refuzate a dus la…prima lecție biblică de strategie în economie
În Geneza 41 (Iosif tâlcuieşte visele lui Faraon, Înălţarea lui Iosif, Iosif strânge bucate în Egipt), textul biblic relatează că Iosif[1], – al unsprezecelea fiu al patriarhului Iacov și cel dintâi al Rahelei -, era vestit prin faptul că se pricepea să interpreteze visele. Frumuseţea, eleganţa şi inteligenţa lui Iosif, precum şi afecţiunea tatălui pentru el, a stârnit invidia fraţilor săi care l-au vândut unor negustori ismaeliți, aflaţi în drum spre Egipt. Ajunși în Egipt, Iosif a fost vândut lui Putifar, unul din marii dregători ai Faraonului. Văzând că e un om cu minte ascuțită, Putifar l-a numit administrator al casei sale. Femeia lui Putifar a pus ochii pe Iosif, care era un bărbat deştept, bine făcut, “chipeș la corp si frumos la față”, şi a vrut să-l seducă. Însă Iosif nu voia să abuzeze de încrederea stăpânului său; el credea în sfințenia căsătoriei, iar avansurile soției demnitarului erau potrivnice principiilor sale etice, morale și religioase, învățate de tatăl său Iacov. Iosif refuză oferta femeii, ofensându-i orgoliul de stăpână şi acest fapt avea să-l coste mult. Jignită până în rărunchi, femeia lui Putifar l-a acuzat pe Iosif de hărţuire sexuală. În consecință, Iosif a fost aruncat în temniţă.Read more…
Iudaism în Israel
Recent am auzit rezultatele unui sondaj de opinie care m-a făcut să-mi pun câteva întrebări. Care este locul iudaismului, al studiului Torei în formația intelectuală și educația morală a tineretului israelian? Care este nivelul cunoașterii iudaismului în memoria colectivă a evreilor din Israel? Care este atitudinea diferitelor segmente ale populației israeliene față de această problemă? Rezultatele acestui sondaj de opinie le-am auzit la un program al canalului israelian de televiziune, numărul 14, canal cunoscut pentru atitudine lui de dreapta, națională și religioasă, dar care se străduiește adeseori să păstreze o notă de obiectivitate. Întrebarea era: ce crede populația despre necesitatea studiului Torei – recte a iudaismului – în Israel? Deși scopul sondajului nu era menționat, cred că el fusese organizat după ce ministrul învățământului, doamna Yifat Shasha-Biton, a decis ca examenul de bacalaureat să includă numai materii științifice, materiile umanistice continuând doar să fie predate în liceu. Alt motiv posibil pentru realizarea acestui sondaj de opinie pare să fie necesitatea verificării atitudinii generale a populației evreiești din Israel față de iudaism și față de studiul Torei, în condițiile tensiunii între evreii laici, religioși și ultrareligioși. Rezultatele au arătat că în rândul populației evreiești totale a țării, 74% dintre cei chestionați au răspuns că studiul Torei este foarte important. În privința diferitelor segmente ale populației, rezultatele sunt diferite. În rândul populației evreiești „laice”, numai 57% dintre cei chestionați au răspuns că studiul Torei și al iudaismului este foarte important. În alte segmente ale populației, rezultatele erau cele așteptate: acest răspuns a fost dat de 90% din evreii autodefiniți „tradiționaliști”, de 95% dintre evreii „religioși” și de 97% dintre cei „ultrareligioși” (haredim).Read more…
Paradox și Pasiune
Gândirea existențială este definită ca aspirația de a reflecta asupra realității umane de zi cu zi pentru a găsi în ea un sens. De-a lungul istoriei, gândirea existențială a fost rezultatul reacției la încercările dogmatice și pedante de a controla destinul uman. În prezent, independența gândirii despre viață este în pericol. Terorismul științific și tendința de a baza viața pe statistică sunt omniprezente. Reflecția independentă asupra vieții este și acum un tabu precum a fost dintotdeauna, deși odată cu înțelegerea existenței umane, ea poate deveni posibilă. Emmy van Deurzen (n. 1951) este psihoterapeut existenţial, filozof și consilier psihologic. Este director la New School of Psychotherapy and Counselling de la Existential Academy din Londra și conduce practica privată – Dilemma Consultancy din Londra, ambele pe care le-a înființat în 1996, împreună cu soțul ei, prof. Digby Tantam, profesor asociat la Middlesex University. Ea ține conferințe în diferite țări și a publicat optsprezece cărți în domeniul terapiei existențiale și al provocărilor condiției umane. Lucrările ei au fost traduse în mai multe limbi. Am citit cu interes Paradox and Passion in Psychotherapy şi în acest articol împărtășesc câteva idei din această carte.Read more…