Regina Margot – o stea în cădere?

Cred că am mai scris despre Margot Wallström, şefa diplomaţiei suedeze, cea pe care israelienii o consideră de la un timp încoace ,,persoană nedorită”, reacţie la deciziile şi comentariile sale aţintite contra conducerii Statului Israel.Faptul că doamna ministru şi-a ales tocmai Israelul drept cal de bătaie reprezintă subiectul unui număr relativ restrâns de critici, un adevăr valabil de altfel în multe state europene (şi nu numai), lucru cu care am avut timp suficient să ne obişnuim.Read more…

Disperare

Lumea care mă cunoaște știe că, în general, sunt o optimistă și poate se miră de aceste rânduri. Dar chiar nu mai pot să mai fiu când văd ce se petrece în jurul meu, ultima picătură pe care am considerat-o tipică, fiind scandalul de la Antene. Recunosc, sunt subiectivă, niciodată nu mi-a plăcut vehemența acestor posturi, limbajul folosit, felul în care se conduceau mesele rotunde, talk show-urile, profundul subiectivism pus în serviciul unui trust. Și vreau să subliniez foarte energic și clar: nu există libertate editorială în mass-media, nici la media de stat, cu atât mai mult la cea particulară.Read more…

O oră cu preşedintele Iohannis

Săptămâna trecută am primit o invitaţie prin email, de data aceasta, spre deosebire de cele trimise pentru seri culturale, era personală şi netransmisibilă. O invitaţie de a ne întâlni cu preşedintele României, Klaus Iohannis care urma să viziteze Washington-ul pentru participarea la conferinţa la nivel înalt de prevenire a terorismului nuclear. Am mai fost invitat la ambasadă şi cu prilejul vizitelor foştilor preşedinţi Constantinescu şi Băsescu. Atunci întâlnirile cu membrii comunităţii române din Washinton au fost mai puţin organizate, invitaţii se cam îmbulzeau să dea mâna cu preşedintele. Dar de data asta a fost altfel, şi este clar că Iohannis este foarte diferit de predecesorii săiRead more…

Pastila de votant!

Din paginile manualelor de astăzi, tinerii află cine a compus imnul Pieţei Universităţii, dar nu de ce a făcut rău societăţii întregi o mişcare extremistă, folosind uneori fără discernământ însemne şi lozinci ale mişcarii legionare (ne uităm pe pereţi şi asta se vede). Necunoaşterea istoriei naşte prozeliţi extremişti care se exprimă vocal într-o inacceptabilă lipsă de cunoştinţe din istorie. Pur şi simplu preiau lozinci ale caror înţeles ei nu-l cunosc, dar îl cunosc cei care le lansează fără să judece consecinţele. Legionarii nu au omarât doar evrei în pogromuri, ci politicieni de renume ai ţării, oameni de valoare care nu erau deloc evrei. Am scris despre „şlogane antisemite” şi despre faptul că a fi evreu a devenit un „epitet” negativ aproape ca în anii din perioada interbelică.Read more…

Medalia de aur de la Leipzig

La scurt timp după deschiderea târgului de la Leipzig, dimineaţă, când întru în biroul de proiectare, un arhivar mă anunţă : « Instalaţia ta a luat Medalia De Aur ! » Ziarele zilei anunţau deasemenea evenimentul, fără să menţioneze autorul invenţiei. În schimb numele şi funcţia ziaristului “trimisul nostru special la Leipzig“ ocupă jumătate din corespondenţă ! Seară, la televizor apare inginerul şef, mentorul (şi păstrând proporţiile prietenul meu), care anunţă succesul şi prezintă produsul, desigur fără numele inventatorului…Read more…

Şir Ha-kavod – cântec de slavă

Printre poemele sinagogale unul e considerat de învățații Thorei ca fiind foarte sfânt. Este ”Șir ha-kavod” (= Cântecul de slavă), cunoscut și după primele două cuvinte ale primului vers, folosite ca titlu, ”Aniym Zemiroth” (=în traducere liberă: Doamne, îngăduie-mi să cânt imnuri de slavă). El este cântat în sinagogi după rugăciunea de ”Musaf” (=suplimentară”) în zilele de Șabat și sărbători. Cântecul exprimă dragostea profundă a omului față de Dumnezeu, putem spune Divinizarea lui Dumnezeu, slăvirea, admirarea și venerarea Lui. Melodia acestui cântec este foarte frumoasă, amintind un adevărat imn de slavă, cântat într-o gamă de înălțare, incluzând sunete de iubire, dragoste, admirație.Read more…

Evreii în Războiul de Întregire

Numărul evreilor mobilizaţi: circa 10-12% din cei circa 230.000 de evrei ai ţării, circa 25.000. Au răspuns chemării tineri şi adulţi, de la studentul în medicină Moise Solomon, născut în 1898, la celebritatea medicală care a fost dr. Arminiu Iaslovici, născut în 1852, locotenent de la războiul din 1877, căpitan în campania din 1913, maior în 1916. Săraci şi bogaţi, de la simplul băiat de prăvălie, la marele întreprinzător Max Carol Auschnitt. Read more…

Jurământul lui Maimonide

M-am oprit asupra lui Maimonide, medicul, pentru că în ultimul timp în special toată lumea medicală se află sub un tir de reproşuri şi învinuiri la care, din păcate, de foarte multe ori trebuie să fiu de acord în sinea mea, dar nu pot înţelege generalizarea lor. Eu nu pot uita că aceasta mi-a fost meseria de o viaţă deşi încerc să evit pe cât posibil să-mi afişez actualmente competenţa dat fiind enormele achiziţii ştiinţifice medicale pe care nu mai sunt în stare nici să le urmăresc. Şi totuşi sufăr odată cu cei atinşi de cele mai multe ori de oprobiul publicRead more…

STUDIA ET ACTA IUDAEORUM ROMANIAE vol XII

Recent a apărut numărul XII al anuarului ieșean de istorie a evreilor din România, Studia et Acta Historiae Iudaeorum Romaniae (SAHIR). Denumirea prescurtată, stabilită prin inițialele cuvintelor titlului latin, are sens în ebraică: salariat, respectiv angajat. Angajat în cercetarea istoriei evreilor din România, într-o cercetare strict științifică, sine ira et studio. Revista apare într-o serie nouă, prin angajarea directă a Universității ”Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Facultatea de Istorie, Centrul de Studii Iudaice ”Dr. Alexandru Șafran”, în cadrul editurii aceleiași universități, în colaborare cu Institutul de Arheologie și Institutul de Istorie ”A. D. Xenopol”, ambele din cadrul Academiei Române Filiala Iași. Read more…

Lista medicilor evrei din Cluj

Pentru mine, cel mai impresionant moment al simpozionului desfăşurat la Cluj, în 27 septembrie, a fost cel în care – alături de prietenul meu din copilărie, doctorul Johanan (János) Vass – am prezentat publicului “Lista incompletă a medicilor evrei clujeni”, cuprinzând nume de medici din perioada interbelică până în anii 1970. Publicăm această, rugând cititorii Revistei Baabel s-o completeze cu alte nume de medici care au funcţionat la Cluj, respectiv cu informaţii despre care figurează deja pe listă. Am dori să finalizăm acţiunea până în luna iunie 2017, pentru a putea include Lista în volumul V din seria File din Istoria evreimii clujene, care va cuprinde lucrările prezentate la simpozionul din acest an.Read more…