Pe vremea copilăriei mele în fiecare primăvară ziarul local dădea de ştire clujenilor că înfloriseră magnoliile din Grădina Botanică, invitându-i să se grăbească pentru a vedea minunea exotică, întrucât florile fragile şi suav parfumate se trec repede. Pe atunci Clujul avea doar câteva magnolii, să le numeri pe degete… Cel puţin eu ştiam doar de trei, în afara celor – deja renumite – din Grădina Botanică. O magnolie maiestuoasă cu flori de culoare roz, pe strada Brătianu (fostă 23 August, fostă Király şi fostă Platea Regia) şi alte două, cu flori fragile, ca nişte fluturi albi, aflate dincolo de gardul uneia dintre casele scăpate, ca prin farmec, de campania de demolare care pusese bazele cartierului nostru de blocuri.Read more…
Potrivit rezultatelor parţiale, după numărarea a peste 96 la sută din voturi (rezultatele definitive vor fi comunicate la 12 aprilie), alianţa Fidesz-Creştini Populari care au candidat pe liste comune, a obţinut 44,7 la sută, ceea ce înseamnă 133, din totalulRead more…
Se ştie că Moscova nu a agreat niciodată desprinderea fostelor componente ale URSS, mai ales cele situate în vestul Uniunii Sovietice- şi apropierea lor de Occident. A „înghiţit” cu greu aderarea la NATO a statelor baltice, a făcut tot ceRead more…
În martie 2014, după protestele declanşate atât în rândul opoziţiei politice şi societăţii civile din Ungaria, cât şi al mai multor organizaţii şi organisme internaţionale, după ce uniunea comunităţilor evreieşti din Ungaria (MAZSIHISZ), precum şi alte organizaţii evreieşti maghiare dinRead more…
Revista Baabel anunţă cu mâhnire stingerea din viaţă a istoricului, militantului sionist şi diplomatului israelian Şlomo Leibovici Laiş (decembrie 1927, Botoşani – iulie 2014 Israel), un om demn şi destoinic, dedicat făuririi statului evreu şi păstrării zestrei culturale a israelienilorRead more…
Cu siguranţă prima aniversare e cea mai importantă, iar tortul rotund cu o singură lumânare la mijloc, este emblematic pentru evoluţia celui aniversat de la stadiul de nou născut – abia ieşit din găoace – la cel de omuleţ care îşi întâmpină oaspeţii copăcel-copăcel. Anul trecut i-am invitat pe Baabelieni la un tort aniversar cu smântână, garnisit cu o poveste din copilăria mea. În calitate de amfitrioană mă simt datoare să pregătesc şi tortul celei de a doua aniversări, pe care, din pricina deformaţiei profesionale, iarăşi am să-l însoţesc cu o poveste. De astă dată din copilăria fiului meu.Read more…
Când scriu aceste rânduri, mai este valabil acordul de încetare a focului, intre Israel şi Hamas, semnat pentru trei zile. Era răgazul necesar pentru începerea unor negocieri care să stabilească nişte condiţii de asigurare a coexistenţei celor două entităţi într-oRead more…
Un recent sondaj de opinie, realizat de Centrul Palestinian pentru Politică şi Cercetări, a relevat că, în cazul in care s-ar organiza în această săptămână alegeri prezidenţiale în Gaza şi Cisiordania, ele ar fi câştigate, cu 61%, de liderul Hamas,Read more…
După părerea mea, este şi o victorie a ideii europene. Deşi în Marea Britanie euroscepticismul este la ordinea zilei şi s-ar contura şi un referendum pentru rămânerea sau ieşirea ţării din Uniunea Europeană, scoţienii care au respins independenţa au conştientizatRead more…
După părerea mea, este şi o victorie a ideii europene. Deşi în Marea Britanie euroscepticismul este la ordinea zilei şi s-ar contura şi un referendum pentru rămânerea sau ieşirea ţării din Uniunea Europeană, scoţienii care au respins independenţa au conştientizatRead more…
Cu ani în urmă, de sărbători, cutia noastră de scrisori era doldora de plicuri. De la cele de format mic – cu fotografii alb-negru sau desene colorate de sezon –, pe al cător verso abia încăpea mesajul expeditorului, până la cele de dimensiuni mari, pudrate cu praf de sticlă şi imprimate în relief cu urări în diferite limbi, trimise din străinătate. De Crăciun şi de Anul Nou primeam cele mai multe. Le înşiram pe birou şi apoi le răspundeam pe rând, mulţumind şi întorcând urările. Ne străduiam să găsim texte adecvate pentru fiecare destinatar, sperând să-i aducem un zâmbet pe buze. De o vreme încoace felicitările vin din spaţiul virtual, multe dintre ele având mesaje standard, expediate via e-card sau Youtube, fiind individualizate doar prin numele expeditorului, fără însă a înceta să reprezinte evidenţa virtuală a unei urări, a faptului că cineva s-a gândit la mine şi mi-a dorit binele, măcar preţ de un e-mail sau de o postare pe Facebook…Read more…
Locuind în zona San Francisco am fost implicat in organizarea mai multor alegeri din Romania pentru Diaspora de aici. Dar nici una din alegeri nu a fost aşa de interesantă ca ceea ce s-a întâmplat pe 16 Noiembrie, 2014. CampaniaRead more…
Nu cu multă vreme în urmă, Karl-Theodor zu Guttenberg, pe atunci Ministru al Apărării în Germania, a fost dovedit că şi-a plagiat doctoratul şi, în mod operativ, a demisionat din funcţie. Lîngă noi, Schmitt Pál, pe atunci Preşedintele Ungariei, s-aRead more…
Cei 18 (în prezent 17) parlamentari care reprezintă interesele culturale şi identitare ale minorităţilor naţionale din România sunt contabilizaţi din start de partea „Puterii”. Au existat, totuşi, excepţii – cel puţin în cazul FCER – când nevotarea tocmai a unei moţiuni de cenzură a fost explicată de parlamentarul de atunci, dr Aurel Vainer, preşedinte FCER, printr-un argument cât se poate de firesc: „FCER este o formaţiune apolitică, motiv pentru care se nu poziţionează de partea vreunei tabere”.Read more…
La 18 ianuarie a.c., la Casa de Cultură ”Friedrich Schiller” din București, președintele Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România (FCER), dr. Aurel Vainer, a primit Insigna de Onoare din Aur, cea mai înaltă distincție acordată de către Forumul Democrat al Germanilor din România (FDGR). Caracterul excepțional al evenimentului a fost subliniat de dr. Paul Jürgen Porr, președintele FDGR, care a arătat că este pentru prima dată în istoria de 29 ani a organizației că această distincție se acordă unui nongerman. ”Onorăm cu această insignă pe omul Aurel Vainer iar insigna este un simbol al colaborării celor două comunități – cea germană și cea evreiască. Ea a început demult și s-a continuat la nivelul parlamentului”, a arătat el. ”Această insignă recompensează gestul simbolic făcut de către minoritatea evreiască, la un moment de cumpănă al FDGR. FCER a fost singura comunitate din România care a luat apărarea Forumului Democratic al Germanilor din România, atunci când a fost defăimat ca organizație nazistă”, a declarat președintele FDGR.Read more…
Colegul nostru Mike Klein, care şi-a petrecut iarna (inclusiv perioada de „izolare”) în Florida, a revenit acasă, într-un Washington afectat de proteste şi violenţe. Iată ce ne-a relatat via messenger . Era mai bine dacă rămâneai în Florida? Nu, și acolo sunt demonstrații și azi am auzit că au închis șoseaua principală. Dar să nu crezi că cetățenii de rând sunt în primejdie. Asta se întâmplă doar în centrele comerciale, în fața posturilor de poliție sau a clădirilor guvernamentale. Ce părere ai de tulburările de acum?America este o țară violentă și ceea ce se întâmplă nu e nou, din când în când se repetă ceea ce s-a petrecut în 1968, dar la o scară mai mică. Rasismul este prevalent în societate și răspunsul este prin demonstrații urmate de jafuri, incendii, violență….un cerc vicios. Protestele nu sunt omogene. Vin oameni cu intenții pașnice să protesteze faţă de rasism, dar li se alătură şi elemente de stânga radicale care se dedau la violență, pe urmă vin agenți provocatori de dreapta, urmați de cei care vor să fure și asaltează magazinele. Intervine poliția și, în final, e un dezastru care apare zilnic şi la TV și se extinde de la un oraș la altul. În general, imaginile sunt mult mai senzaționale decât realitatea. Crezi că tulburările actuale ar putea afecta şansele lui Donald Trump la alegerile prezidenţiale?Read more…
Ziua de 6 ianuarie 2021 va rămâne pentru mult timp în memoria nu numai a americanilor, ci a milioane de telespectatori din întreaga lume care au urmărit, mai întâi uluiți, apoi îngroziți, scenele de violență desfășurate la Washington, atacul brutal împotriva simbolului democrației americane – clădirea Capitoliului. Nu era vorba numai de faptul în sine, ci și de momentul ales, nu întâmplător: confirmarea rezultatelor alegerilor prezidențiale, câștigate de contracandidatul lui Trump, democratul Joe Biden. Această situaţie incredibilă – considerată de unii analiști tentativă de lovitură de stat, dar apreciată de aproape toată lumea drept un act gratuit și de-a dreptul rușinos pentru imaginea Americii – a căpătat o notă suplimentară prin faptul că ”agentul provocator” a fost însuși președintele Trump. Demonstranții au sosit la Washington la chemarea sa, iar discursul rostit de el la mitingul acestora a declanșat violența. Președintele în exerciţiu al SUA, care avea mijloacele necesare să potolească haosul, atât printr-o luare de poziție pentru calmarea spiritelor, cât și prin chemarea unor forțe de ordine respectiv a Gărzii Naționale, s-a lăsat convins foarte greu, de apropiații săi, să apeleze la aceste contramăsuri. Read more…
Am crezut toată viaţa că dacă ai ceva de spus sau dacă crezi într-o idee, dacă eşti convins că ai dreptate, atunci trebuie să acţionezi. E adevărat că o fac destul derar rar şi nu obţin întotdeauna rezultate. Totuşi, demersul meu legat de propunerea Primăriei Cluj de a atribui unei străzi din oraş numele lui Nicolae Paulescu a avut rezultate. După cum arătam în comentariul postat la articolul: “Numele celebrului campion Farkas Paneth e mult mai potrivit pentru o stradă din Cluj decât cel al savantului fascist Nicolae Paulescu”, am adresat primarului Clujului următoarele rânduri:
Onorate Dle Primar Emil Boc,
În 2014 dvs, Dle Primar, declaraţi la inaugurarea Monumentului Memorial al Evreilor Deportaţi din Cluj: Never again!Read more…
În 17 noiembrie a fost ziua de naștere a unei fetițe de nouă ani pe nume Emily. Până aici nimic neobișnuit, doar că Emily este în captivitate, undeva în tunelurile întunecoase ale Hamasului în Gaza. E singură. Tatăl ei a fost ucis în casa lor din kibuț; mama a supraviețuit, dar nu e cu ea. Nu a sărbătorit-o nimeni, nu a primit cadouri și nimeni nimeni nu i-a cântat Happy birthday. În Gaza monștrii Hamasului țin în captivitate 240 de oameni, sub privirile nepăsătoare ale Crucii Roșii Internaționale și ale organizației “umanitare” numite o.n.u. (scris dinadins cu litere mici). Mă gândesc cu nostalgie la anii 1993-1995, când aveau loc convorbirile între israelieni și palestinieni, urmate de Acordul de la Oslo, celebra strângere de mâini a lui Yitzhak Rabin, primul-ministru al Israelului, și Yasser Arafat, președintele Frontului de Eliberare a Palestinei (PLO). I-am spus soției mele că pacea, pe care i-o promisesem încă înainte de a emigra în Țara Sfântă, a sosit. Cu toate reținerile, credeam la fel ca mulți alții că au venit vremurile de conviețuire pașnică. N-a fost să fie. A urmat Intifada în ediția a doua, cu atentatele zilnice care au făcut peste o mie de victime, apoi nenumărate conflicte cu Hamas din fâșia Gaza, însoțite de tiruri cu rachete, care, din fericire, în marea lor majoritate au fost doborâte de sistemul de apărare “Cupola de fier”. Copiii, mai ales cei din sudul țării, au petrecut nopți în șir în adăposturi. Read more…
Articolul meu nu se vrea politic, deşi în zilele noastre simplul fapt de a desemna ceva ca apolitic este socotit în sine un act politic. Conform tradiţiei, o campanie electorală în SUA începe cu patru ani înainte de alegerile propriu-zise, dar, de fapt, pregătirile încep cu mult, mult timp înainte. Mă voi axa mai ales pe campania candidatei democrate Kamala Harris pentru că, fiind neobișnuit de scurtă, ea este concentrată și mai uşor de urmărit. Avantajul unei campanii electorale tradiţionale este că ai destul timp să cunoşti candidatul, dar ea poate şi lâncezi, deveni plictisitoare și alegătorul de rând îşi poate pierde interesul. În schimb, într-o campanie scurtă, candidatul nu are suficient timp de a se face cunoscut și de a folosi toate modalităţile de a comunica cu publicul alegător. De aceea, această campanie electorală abreviată, asemănătoare mai degrabă cu alegerile de tip european, poate fi considerată un experiment de importanţă istorică pentru SUA. După anunţul surpriză din 21 iulie al preşedintelui Joe Biden că îşi retrage candidatura în favoarea vice-preşedintei Kamala Harris, presa a publicat numai articole despre patriotismul şi spiritul lui de abnegaţie. Despre Kamala Harris încă nu se discuta. Încă nu se ştia dacă ea va rămâne candidata democraţilor; decizia în această privinţă ar fi trebuit luată la Convenţia Partidului Democrat din Chicago. A doua zi totul s-a schimbat.Read more…
Site-ul baabel.ro foloseste cookies pentru a oferi un maxim de performanta experientei tale aici. Cookie-urile sunt pentru autentificare, statistici trafic Pentru a continua te rugam sa dai click pe ACCEPT, in caz negativ pe REFUZ
