Pe vremea copilăriei mele în fiecare primăvară ziarul local dădea de ştire clujenilor că înfloriseră magnoliile din Grădina Botanică, invitându-i să se grăbească pentru a vedea minunea exotică, întrucât florile fragile şi suav parfumate se trec repede. Pe atunci Clujul avea doar câteva magnolii, să le numeri pe degete… Cel puţin eu ştiam doar de trei, în afara celor – deja renumite – din Grădina Botanică. O magnolie maiestuoasă cu flori de culoare roz, pe strada Brătianu (fostă 23 August, fostă Király şi fostă Platea Regia) şi alte două, cu flori fragile, ca nişte fluturi albi, aflate dincolo de gardul uneia dintre casele scăpate, ca prin farmec, de campania de demolare care pusese bazele cartierului nostru de blocuri.Read more…
Potrivit rezultatelor parţiale, după numărarea a peste 96 la sută din voturi (rezultatele definitive vor fi comunicate la 12 aprilie), alianţa Fidesz-Creştini Populari care au candidat pe liste comune, a obţinut 44,7 la sută, ceea ce înseamnă 133, din totalulRead more…
Se ştie că Moscova nu a agreat niciodată desprinderea fostelor componente ale URSS, mai ales cele situate în vestul Uniunii Sovietice- şi apropierea lor de Occident. A „înghiţit” cu greu aderarea la NATO a statelor baltice, a făcut tot ceRead more…
În martie 2014, după protestele declanşate atât în rândul opoziţiei politice şi societăţii civile din Ungaria, cât şi al mai multor organizaţii şi organisme internaţionale, după ce uniunea comunităţilor evreieşti din Ungaria (MAZSIHISZ), precum şi alte organizaţii evreieşti maghiare dinRead more…
Revista Baabel anunţă cu mâhnire stingerea din viaţă a istoricului, militantului sionist şi diplomatului israelian Şlomo Leibovici Laiş (decembrie 1927, Botoşani – iulie 2014 Israel), un om demn şi destoinic, dedicat făuririi statului evreu şi păstrării zestrei culturale a israelienilorRead more…
Cu siguranţă prima aniversare e cea mai importantă, iar tortul rotund cu o singură lumânare la mijloc, este emblematic pentru evoluţia celui aniversat de la stadiul de nou născut – abia ieşit din găoace – la cel de omuleţ care îşi întâmpină oaspeţii copăcel-copăcel. Anul trecut i-am invitat pe Baabelieni la un tort aniversar cu smântână, garnisit cu o poveste din copilăria mea. În calitate de amfitrioană mă simt datoare să pregătesc şi tortul celei de a doua aniversări, pe care, din pricina deformaţiei profesionale, iarăşi am să-l însoţesc cu o poveste. De astă dată din copilăria fiului meu.Read more…
Când scriu aceste rânduri, mai este valabil acordul de încetare a focului, intre Israel şi Hamas, semnat pentru trei zile. Era răgazul necesar pentru începerea unor negocieri care să stabilească nişte condiţii de asigurare a coexistenţei celor două entităţi într-oRead more…
Un recent sondaj de opinie, realizat de Centrul Palestinian pentru Politică şi Cercetări, a relevat că, în cazul in care s-ar organiza în această săptămână alegeri prezidenţiale în Gaza şi Cisiordania, ele ar fi câştigate, cu 61%, de liderul Hamas,Read more…
După părerea mea, este şi o victorie a ideii europene. Deşi în Marea Britanie euroscepticismul este la ordinea zilei şi s-ar contura şi un referendum pentru rămânerea sau ieşirea ţării din Uniunea Europeană, scoţienii care au respins independenţa au conştientizatRead more…
Cu ani în urmă, de sărbători, cutia noastră de scrisori era doldora de plicuri. De la cele de format mic – cu fotografii alb-negru sau desene colorate de sezon –, pe al cător verso abia încăpea mesajul expeditorului, până la cele de dimensiuni mari, pudrate cu praf de sticlă şi imprimate în relief cu urări în diferite limbi, trimise din străinătate. De Crăciun şi de Anul Nou primeam cele mai multe. Le înşiram pe birou şi apoi le răspundeam pe rând, mulţumind şi întorcând urările. Ne străduiam să găsim texte adecvate pentru fiecare destinatar, sperând să-i aducem un zâmbet pe buze. De o vreme încoace felicitările vin din spaţiul virtual, multe dintre ele având mesaje standard, expediate via e-card sau Youtube, fiind individualizate doar prin numele expeditorului, fără însă a înceta să reprezinte evidenţa virtuală a unei urări, a faptului că cineva s-a gândit la mine şi mi-a dorit binele, măcar preţ de un e-mail sau de o postare pe Facebook…Read more…
După părerea mea, este şi o victorie a ideii europene. Deşi în Marea Britanie euroscepticismul este la ordinea zilei şi s-ar contura şi un referendum pentru rămânerea sau ieşirea ţării din Uniunea Europeană, scoţienii care au respins independenţa au conştientizatRead more…
Locuind în zona San Francisco am fost implicat in organizarea mai multor alegeri din Romania pentru Diaspora de aici. Dar nici una din alegeri nu a fost aşa de interesantă ca ceea ce s-a întâmplat pe 16 Noiembrie, 2014. CampaniaRead more…
Nu cu multă vreme în urmă, Karl-Theodor zu Guttenberg, pe atunci Ministru al Apărării în Germania, a fost dovedit că şi-a plagiat doctoratul şi, în mod operativ, a demisionat din funcţie. Lîngă noi, Schmitt Pál, pe atunci Preşedintele Ungariei, s-aRead more…
Două zile după eșecul încercării de lovitură de stat din Turcia, încep să se mai limpezească apele, deși rămân încă multe semne de întrebare la care se așteaptă răspunsuri. În primul rând, potrivit datelor cunoscute de-acum, chiar dacă Erdogan a afirmat că a fost vorba doar de un grup mic de militari, în jur de 3000 din armata care cuprinde 600.000 de oameni, printre participanți se aflau comandanți de rang înalt din armată și din forțele de securitate, ei dispuneau de arme și aveau un plan pus la punct. Obiectivul urmărit era răsturnarea regimului Erdogan inclusiv capturarea președintelui și înlocuirea regimului.Read more…
Nu pot spune că Traian Băsescu se află printre oamenii mei politici preferați, cu toate că am apreciat calitățile lui de primar când a modernizat linia tramvaiului 41 și a curățat Bucureștiul de câinii vagabonzi (chiar dacă mijloacele folosite ar fi putut fi mai blânde). Dar aproape că am aplaudat cele scrise de el pe Facebook în legătură cu negândita și iraționala decizie luată de Liviu Dragnea (în ce calitate?) de a muta ambasada română din Tel Aviv la Ierusalim. Băsescu a arătat clar consecințele și sunt de acord cu ele: pierderea rezultatelor unei activități displomatice duse de România timp de 70 de ani, prin care țara noastră a câștigat un prestigiu rar întâlnit printre statele lumii în cadrul procesului de pace în Orientul Mijlociu. Chiar dacă în ultimii ani România nu a mai avut, din păcate, vreo inițiativă diplomatică (nu numai în Orient, în nici un alt domeniu), prestigiul obținut de-alungul anilor s-a păstrat. Relațiile României cu Israelul sunt excelente și erau bune și cu Autoritatea Palestiniană și cu țările arabe în general. Inițiativa, absolut pripită și negândită cu privire la consecințe, aruncată pe piața relațiilor internaționale, a subminat toate acestea.Read more…
Șapte săptămâni după ce Benjamin Netanyahu s-a declarat victorios în alegeri, israelienii vor trebui să revină la urne în condițiile în care premierul nu a reușit să-și formeze un guvern de coaliție. Noul scrutin se va organiza peste trei luni. Este pentru prima dată în istoria Israelului când învingătorii din alegeri nu au reușit să formeze un guvern. Knesset-ul s-a autodizolvat pentru a permite organizarea de noi alegeri. Principala cauză a eșecului guvernului de coaliție compus din Likud și o serie de partide ultrareligioase și extremiste a fost lupta pentru putere între forțele seculare naționaliste ale fostului ministru al apărării, Avigdor Libermann (Israel Beitenu -Casa Noastră Israel) – care a cerut portofoliul apărării și în acest cabinet – și facțunile ultrareligioaseRead more…
2.11.2020. Ora 19:45, Donau Spital, în estul Vienei. Mereu, după gardă, traseul meu spre acasă era pe Reichsbrücke, peste Dunăre, într-o relaxantă plimbare cu mașina prin oraș. Copilul din sufletul meu se bucura văzând roata uriașă de lumină din parcul Prater. Pe Ringstrasse îmi plăcea să prind toate stopurile pe roșu, ca să pot privi prin geamurile mari ale apartamentelor de la bel-étage candelabrele strălucitoare și stucaturile de pe tavan. Însă astăzi, la câteva ore înainte de lock-down, prefer să conduc mașina pe centura orașului. Ciudat, salvările circulă în toate direcțiile, sunetul sirenelor mă însoțește tot drumul, iar zgomotul lor acoperă treptat transmisia unui concert de jazz la radio. Intru în cartierul Liesing. Un du-te-vino de ambulanțe, iar după numărul mare de internări cu pneumonie COVID, primul gând este firesc spre locatarii unui complex de apartamente pentru pensionari, aflat în apropierea casei. Ora 20:15, acasă. E nefiresc, „muzica” sirenelor, din ce în ce mai stridentă, cuprinde casa din toate părțile. Deschid site-ul ORF (radiodifuziunea austriacă). Un anunț lapidar și neclar: „Atac terorist asupra sinagogii din Seitenstettenstrasse, în centru Vienei”, curând încep transmisiile în direct la ORF, nu se știe încă exact ce s-a întâmplat.Read more…
Ce este LaG BaOmer și cum sărbătorim această zi din calendarul ebraic? Este a 33-a zi a numărătorii „Omer-ului”, ziua în care încetează doliul păstrat în amintirea celor 24.000 de învățăcei ai lui Rabi Akiva, aflați în armata lui Shimon bar Kochba. Conform tradiției talmudice, se consideră că ei au murit într-o epidemie care i-a lovit din cauza conflictelor între ei, fiindcă nu se respectau reciproc. Răscoala, îndreptată împotriva stăpânirii romane în Iudeea, a avut loc în anii 132-135 ai erei noastre. Rabi Akiva a fost ideologul ei. Tot de LaG BaOmer este ziua morții lui Rabi Shimon bar Yochai, marele învățat în Tora, considerat autor al cărții Zohar. Rabi Șimon bar Yochai este înmormântat pe muntele Meron, în nordul Israelului, iar ziua morții lui este celebrată ca zi de bucurie de către evrei, ca ziua înălțării acestui mare învățat („hilula”). An de an, evrei religioși vin să se roage la mormântul lui, pentru sănătate și bucurie. Conform tradiției, la mormântul lui sunt aprinse trei ruguri de către mari rabini hasidici, în seara de ajun de LaG BaOmer. Anul acesta, rugul principal a fost aprins de rabinul ieșivei „Toldot Aharon” din Ierusalim. Tot anul acesta a fost un fenomen care se petrece o dată la 13 ani: ziua de LaG BaOmer a căzut într-o vineri, respectiv în noaptea de joi spre vineri și în cursul zilei de vineri, iar festivitățile trebuiau să dureze mai puțin pentru a nu intra în Șabat. Anul trecut, din cauza epidemiei de Corona, festivitățile nu au putut avea loc. Anul acesta festivitățile au avut un caracter special și au venit să participe circa 100.000 de oameni, evrei din Israel și și din comunități ultra-religioase din străinătate. Nimeni nu se gândea că s-ar putea întâmpla ceva trist… Cine merge la o asemenea festivitate religioasă are încredere în puterea rugăciunii, în puterea lui Dumnezeu și a „țadikului”.Read more…
15 August, sărbătoarea de Sfânta Maria Mare este şi ziua comunei Bănişor. An de an bănişorenii risipiţi prin lume caută să revină în localitatea natală, să-şi revadă rudele şi prietenii. Ziua Bănişorului este şi un bun prilej pentru a evoca trecutul satului, a cunoaşte şi a face cunoscută istoria locuitorilor săi. În şirul evenimentelor de acest fel s-a înscris, anul acesta, inaugurarea unui monument modest, în vârful dealului Căluda, în memoria iobagilor care au fost torturaţi sau executaţi acolo. Până acum istoria tristă a acestui loc era păstrată doar de denumirea sa: Căluda. Fiii Satului Bănişor s-au gândit că se cuvine ca aici să fie amplasat şi un monument care să păstreze amintirea celor anonimi şi năpăstuiţi. Ne este greu să înţelegem, azi, cum au putut să supravieţuiască românii din Ardeal, cruntei asupririi sociale, etnice şi religioase, în cei o mie de ani în care Transilvania a fost a ungurilor. Românii erau în marea lor majoritate iobagi, erau o naţiune “tolerată” în propria lor ţară, lipsită aproape complet de drepturi, religia lor ortodoxă nu era recunoscută. Dacă mai adăugăm la acestea şi năvălirile tătare (1241, 1594, 1658, 1668) şi turceşti (1421, 1551, 1594, 1660), care au avut loc în Transilvania, în urma cărora rămâneau sate arse şi câmpuri pârjolite, mii de morţi, femei batjocorite, iar năvălitorii luau cu ei pe lângă robi, tot ce puteau duce (animale, cereale, obiecte de preţ etc.), nu pot, într-adevăr, înţelege cum au reuşit să supravieţuiască, în aceste condiţii, strămoşii mei! Ei pot fi asemuiţi cu acei copaci sau arbuşti crescuţi pe stâncă, în vârf de munte, care se “încăpăţânează” să rămână pe loc în ciuda vânturilor puternice care bat aproape continuu.Read more…
Nu fac parte dintre acei fanatici care ar sta treji noaptea ca să urmărească o dezbatere politică între cei doi candidați la președinția Statelor Unite. Pentru mine politica americană rămâne un năvod cu prea multe ochiuri, între care mă simt ca un pește pe uscat, iar când vine vorba de culisele ei, prefer să mă țin deoparte. Dar reacțiile pe care le-am auzit în dimineața de după și care asemuiau confruntarea cu un meci de box în care unul din candidați l-a făcut knock-out pe celălalt m-au determinat să urmăresc totuși câteva selecțiuni din această saga de o oră și jumătate. Între milă și silă, aceasta a fost toată gama de sentimente pe care am simțit-o. Milă în primul rând pentru America, dacă asta e tot ce a putut ea oferi în acea noapte. Dezbaterea de ieri ar fi trebuit să se desfășoare în prezența unui doctor, undeva într-un salon din secția de geriatrie a unui spital și asta nu doar din cauza vârstei pacienților, ci mai ales a incapacității lor de a înțelege că poate ar trebui să lase locul și altora. Milă pentru America, în a cărei curte am învățat ce înseamnă democrație, drepturile omului și politică curată. Milă pentru că oamenii valoroși din acea țară pe care am admirat-o se îndepărtează de politică ca de foc, preferând să-și facă miliardele în altă parte, în afaceri mai profitabile, dar și mult mai individualiste.Read more…
Site-ul baabel.ro foloseste cookies pentru a oferi un maxim de performanta experientei tale aici. Cookie-urile sunt pentru autentificare, statistici trafic Pentru a continua te rugam sa dai click pe ACCEPT, in caz negativ pe REFUZ
