S-a terminat teatrul radiofonic pentru copii. Aş schimba postul sau aş închide radioul dar mi-e frig şi nu vreau să scot mâna de sub plapumă. Cămaşa de noapte cu mâneci ca aripile de fluture nu-mi mai serveşte la mare lucru.Read more…
Vinete umplute
Se iau 3 vinete Solanum melongena, ținute la frig să se învineţească precum nasul unui beţiv, se spală bine, se curăţă codiţele şi se taie cu sadism în două. Cu un cuțitaș se crestează cam la 5-10 mm de coaja, după care, cu o lingură, se scobeşte miezul. Dacă mai rămân seminţe, se râcâie bine tot cu lingura. Dacă sunt tinere, se dau cu zeamă de lămâie, să nu se înnegrească de ciudă că au rămas fără codiţe, dacă sunt mai babe şi seminţoase, se dau cu sare întâi, şi se pun la scurs să iasă amăreala de fete bătrâne ce sunt.Read more…
Evreii din Kaifeng
În orașul Kaifeng mai trăiesc azi cîteva sute de evrei chinezi, descendenții altor refugiați de acum 1.000 de ani.Kaifeng a fost în vremea aceea capitala imperială a Chinei; un oraș prosper. În ultimele decenii guvernământul local i-a sprijinit să își reconstruiască sinagoga, să își deschidă o școală și să organizeze servicii speciale pentru ei. Autoritățile locale sperau ca micuța colonie de evrei să atragă turiști și investitori. Dar de un an stuația lor s-a schimbat.Guvernul Chinei duce o campanie contra instituțiilor religioase, inclusiv a celor iudaice, oricât de neînsemnate ar fi acestea. Este interzisă adunarea de Pesah… Read more…
Kol Nidrei -toate promisiunile mele solemne
Ce este Kol Nidrei? Mi-am pus această întrebare în copilărie, la Galați, când mama mă grăbea, în după-amiaza de ajun de Yom Kipur, să mergem la sinagogă, la Kol Nidrei. Îmi amintesc și că, de Roș HaȘana, șamesul sinagogii se urca la pupitru atunci când începea sau când se termina pauza (oys-nemes) și striga în idiș: ”Cine vrea să plătească pentru ca să deschidă Chivotul Sfânt de Kol Nidrei?” Și adăuga o sumă, în lei. Se ridica un enoriaș și spunea o sumă mai mare. Apoi altul, și mai mare. În cele din urmă se convenea. Cel care oferea suma cea mai mare, primea (sau cumpăra) onoarea. Read more…
Un israelian în Extremul Orient: impresii de călătorie
Primul popas a fost Hong Kongul. Inutil a aminti faptul că tot ce vezi acolo e inedit, chiar și pentru cel care a vizitat cel puțin o dată China, așa zisul mainland. Amintesc învecinarea geografică a Hong Kongului cu cea mai populată țară a globului, pentru că totul acolo e influențat și se petrece în umbra marelui părinte, care și-a pierdut unul din ”copii” în urmă cu o mulțime de ani, dar care se pregătește să-și reunească ”familia” deajuns de curând, cam prin anul 2047, adică peste 30 ani.Read more…
Amintirile bunicului meu Moses Zwecker (II)
Acest text se bazează pe niște notițe scrise in limba germană de bunicul meu, Moses Zwecker, în 1976, la vârsta de 80 de ani. Partea a doua povesteşte despre părinţi, unchi, mătuşi şi educaţia la ţarăRead more…
Mihail Sebastian defăimat într-un „Scurt comentariu”
În numărul 98 (vara 2016) al ediției române a revistei Lettre Internationale a apărut traducerea în limba română a recenziei Jurnalului și a romanului De două mii de ani , de Mihail Sebastian, publicată în prestigioasa revistă The New York Review of Books. Recenzia semnată de scriitorul irlandez John Banville, intitulată „Înconjurat de antisemiți”, este elogioasă. Nicolae Manolescu are rezerve în legătură cu titlul recenziei „Înconjurat de antisemiți”, considerându-l „parțial potrivit și în tot cazul simplificator”. Mie mi se pare titlul recenziei potrivit. Este adevărat că nu toți cei din anturajul lui Sebastian erau antisemiți, dar în România acelor ani atmosfera era preponderent antisemită. Violențele contra studenților evrei din universități erau o realitate tragică a epocii, cum apare foarte pregnant în romanul De două mii de ani… Read more…
Medici evrei în Clujul interbelic şi postbelic
Platon spunea că: „e mai uşor să vorbeşti de zei, decât de oameni”, iar cineva a adăugat: dintre oameni, cel mai greu e să vorbeşti despre medici fiindca ei şi familiile lor au prea multe orgolii pe care e greu să le eviţi sau să le previi. Pe medicii despre care voi vorbi, i-am admirat şi aş spune că i-am iubit. Aceşti medici evrei împreună cu medicii români, maghiari şi germani au facut din Clujul medical ceea ce a fost de-alungul deceniilor şi este şi azi.Read more…
Rasism şi negaţionism sub „egida” libertăţii de expresie
Din punctul meu de vedere şi al altor câţiva, ediţia recentă a Târgului de Carte de la Göteborg s-a transformat, într-un mod bizar, din eveniment cultural de amploare pe care îl aştept cu nerăbdare an de an, într-o farsă scandaloasă. În lunile premergătoare evenimentului, prestigios festival al cuvântului tipărit, organizatorii s-au răzgândit de câteva ori în privinţa prezenţei la Târg a publicaţiei Nya Tider (Timpuri Noi), una dintre cele mai acerbe purtătoare de cuvânt ale organizaţiilor rasiste şi neonaziste din Suedia, opuse în cel mai categoric mod principiilor respectării drepturilor omului şi corectitudinii politice.Read more…
Consecințe contradictorii ale referendumului din Ungaria
Referendumul din Ungaria, organizat pe 2 octombrie a.c., privind cotele obligatorii de refugiați și acceptarea lor cu sau fără aprobarea Parlamentului, a fost invalidat. 43 la sută din cetățenii cu drept de vot au participat la această consultare, astfel că nu s-au întrunit cei 50 la sută plus unu, necesari pentru validare. La prima vedere, s-ar putea afirma că este un succes al partidelor de stânga, liberale, al societății civile care au cerut alegătorilor să rămână acasă, să nu dea curs intensei și foarte constisitoarei campanii de propagandă a partidului de guvernământ Fidesz – popular-creștini, să nu acorde din nou credibilitate premierului Viktor OrbánRead more…
Lista medicilor evrei din Cluj
Pentru mine, cel mai impresionant moment al simpozionului desfăşurat la Cluj, în 27 septembrie, a fost cel în care – alături de prietenul meu din copilărie, doctorul Johanan (János) Vass – am prezentat publicului “Lista incompletă a medicilor evrei clujeni”, cuprinzând nume de medici din perioada interbelică până în anii 1970. Publicăm această, rugând cititorii Revistei Baabel s-o completeze cu alte nume de medici care au funcţionat la Cluj, respectiv cu informaţii despre care figurează deja pe listă. Am dori să finalizăm acţiunea până în luna iunie 2017, pentru a putea include Lista în volumul V din seria File din Istoria evreimii clujene, care va cuprinde lucrările prezentate la simpozionul din acest an.Read more…
Impresii din țara mereu verde
În ”clasamentul” celor mai inovative țări din lume, Israel și Irlanda sunt evaluate în anul 2015 printre primele zece. Marile companii (așa zisele ”multinaționale” denigrate în mod păgubos de o parte a mediei și a politicienilor din România) au investit în Irlanda ca și în Israel, atrași, în primul rând, de calitatea și calificarea forței de muncă, dar și de mediul prietenos față de afaceri, de fiscalitate moderată. Mari companii ca Intel, Dell,Microsoft (în actualitatea românească cunoscut in perioada recentă, mai ales prin scandaluri, corupție și trafic de influență:) și altele au investit în filiale importante în ambele țări (desigur și în multe altele) atât în fabricarea de componente sau asamblare cât și în cercetare – dezvoltare. De ce totuși cele două țări nu pot fi considerate prietene?Read more…
Mitologie vestimentară
Există două tipuri de veşminte: cele pe care le purtăm noi înşine şi cele pe care le vedem „trăind” pe ceialţi. În ceea ce mă priveşte, cele din a doua categorie sunt, fără îndoială, cele care îmi suscită interesul, îmi marchează ziua, mă ajută să îmi construiesc propria mitologie stilistică. Acelaşi lucru se întâmplă şi în cazul vostru, deşi poate nu le daţi aceeaşi importanţă sau nu le observați la fel. Însă multe dintre hainele purtate de ceilalţi v-au definit gusturile, v-au hrănit imaginarul, v-au ajutat să cartografiaţi propria estetică…Read more…
Listele cu piese must-have: relevante sau nu?
Singura explicație raționala pe care o am faţă de necesitatea acestor liste este că noi, femeile, avem nevoie de certitudini şi linişte (sufletească şi mentală). Aşa cum vrem să fim sigure că o poveste de iubire are happy ending, la fel ne dorim ca povestea stilului nostru să aiba un arc narativ simplu, liniar, pe care să putem bifa acele piese-cheie – nedemodabile, atemporale, feminine, şic, elegante dar şi lejere. Read more…