Recent, la Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, a apărut volumul „Eseuri pe teme delicate”, de Leon Volovici, ediție postumă îngrijită de Hanna Volovici, soția criticului, și de cineastul Costel Safirman, colaboratorul lui de la „Cercul Cultural din Ierusalim”. Volumul conține 20 de eseuri pe teme diferite, din care mă voi referi la textele având ca subiect dilema identitară a scriitorilor români de origine evreiască.Read more…
Între istorie şi legendă. Sărbătoarea de Hanuca
Ce este ”Hanuca”? Orice evreu religios va răspunde că sărbătoarea luminii, în amintirea târnosirii Templului de la Ierusalim și a minunii uleiului sfânt. Un evreu nereligios va răspunde că minunea uleiului sfânt este o legendă, dar conținutul sărbătorii are o bază istorică. Un evreu israelian, precum și un evreu naționalist, vor răspunde că este o sărbătoare națională, a aniversării victoriei politice și militare a Macabeilor asupra Siriei elenizate și asupra elenilor în general, care a dus la independența statului evreu,Read more…
Inaugurarea Spitalului Evreiesc din Cluj*
Duminică 10 noiembrie a avut loc la Cluj inaugurarea solemnă a spitalului evreiesc. Solemnitatea a avut loc în curtea spitalului. Au luat parte, pe lângă reprezentanţii autorităţilor locale, delegaţi ai organizaţiilor evreieşti din Ardeal şi din Vechiul Regat. Au participat şi neevrei care au ţinut să ia parte la inaugurarea unei instituţii de bine obştesc ridicată din iniţiativă particulară evreiască.Read more…
S-a stins din viaţă Jenő, ultimul dintre fraţii Farkas.
Am mai avut norocul să-l întâlnesc când împlinea un secol de viaţă,cu patru ani şi două luni în urmă, la Lima, în Peru.Era încă în plină formă, uimindu-i pe învitaţii la aniversare cu umorul şi infinitul său optimism, alături de soţia lui Babi şi înconjurat de o familie iubitoare… De curând s-a stins din viaţă la 104 ani…Read more…
Drumul lui Itzhak Ohad, din România, în Ereţ Israel
Nu de mult s-a stins din viață un reprezentat mai puțin cunoscut al evreilor originari din România, Prof. Itzhak Ohad. În România se numea Jack Abramovici, fiul lui Marcel și Frima și era originar din Buzău. A fost un reputat biochimist, profesor la Universitatea Ebraică din Ierusalim, unde s-a ocupat în special cu cercetarea fotosintezei. Numai cunoștințele sale apropiate știu că era originar din România.
În anul 2013 mi-a căzut în mână un articol despre el, publicat în ziarul olandez De Stentor. Autorul, Ad Bloemendaal, era corespondent la Tel Aviv. De acolo am aflat că Prof Ohad a avut o poveste foarte interesantă. Read more…
Somatoidele și sufletul nostru
Experiențe desfășurate la peste 100 de ani distanță, în 1907, de doctorul american Mc Dougal și anul acesta, de doctorul rus Konstantin Korotkov, au demonstrat că la moartea trupului ne părăsește și sufletul, care are 21 de grame. Unde stă sufletul în corpul nostru, ce rol are el și cum se explică faptul că ceva atât de volatil are masă, e deci un organ? Nimeni nu știe încă. Dar există o ipoteză nouă și anume cea privind stomatoidele, componente vii ale organismului nostru…Read more…
Ultimul Congres Sionist la Basel…Următorul la Ierusalim!
Cel de al 22-lea Congres Mondial a avut loc – între 9-24 Decembrie !946 – la Basel. Era primul congres de după Holocaust, după un ”hiatus” de 7 ani câți au trecut de la precedentul Congres, al 20-lea, care s-a ținut la Zürich. Cel de al 21-lea nu a avut loc. Pregătirea Congresului 22 a fost dominată de emoția și doliul încă proaspăt, pentru cele 6 milioane de victime ale Holocaustului, dar și de răspunderea pentru soarta supraviețuitorilor tratați cu neînțelegere și indiferență de statele europene în care se aflau risipiți și discriminați în diferite împrejurări.Read more…
Noi, ei, al nostru, al lor, dar până la urmă al tuturora
Trebuie să recunosc că m-am cam codit câteva zile bune înainte de a hotărî să pun pe hârtie cele ce urmează. În primul rând am dorit ca pârjolul (că nu găsesc alt cuvânt pentru cele întâmplate în urmă cu numai trei săptămâni) să fie stins, oamenii să se întoarcă la treburile lor (deși cam 600- 700 de familii haifiote nu mai au unde să se întoarcă), dar mai ales am așteptat ca norii, de fum și de gânduri negre, ce se adunaseră pe cer de-a valma, să se risipească și să permită omului de rând să priceapă mai mult sau mai puțin ce și de ce s-a întâmplat ce s-a întâmplat.Read more…
IOSIF AVRAM FERMO, un nume neobişnuit, un om neobișnuit, un evreu neobișnuit.
I.Fermo era un om total ieșit din tipare, deoarece la 17 ani, după bacalaureat, a plecat de unul singur la Paris și prima sa ocupație ca să se întrețină, a fost cea de ambalator la Galeriile Lafayette, franceza fiindu-i limbă la fel de cunoscută ca și cea română. Și așa a ajuns ziarist. Ani de zile a pendulat între Paris și București, reușind pe parcurs să-și facă numeroși prieteni, în cercuri din ce în ce mai suspuse, mai ales gazetari și oameni politici, cu un singur și ferm scop declarat, de a promova relații cât mai strânse franco-române, în avantajul surorii mai mici, România. Read more…
Ierusalimul de Est – oportunităţi, nu diferenţe.
Înainte de a purcede la incursiunea în partea răsăriteană a Ierusalimului, un reprezentant al Ministerului Afacerilor şi Moştenirii Ierusalimului (Ministry of Jerusalem Affairs and Heritage), ne-a creionat obiectivul principal al acestui minister: creşterea potenţialului turistic al Oraşului Sfânt, care – datorită potenţialului său cultural – ar putea rivaliza cu Cetatea Eternă şi Parisul, dar din păcate este cu mult în urma lor. Una dintre cauze este discrepanţa între partea vestică şi cea estică a oraşului, aceasta din urmă fiind mult mai săracă. Din acest motiv 80% din bugetul ministerului este alocat pentru Ierusalimul de est, unde – coincidenţă de procentaj – 80% din populaţie este săracă şi în căutarea unui loc de muncă. Urmându-şi sloganul « nu focalizăm asupra diferenţelor, ci căutăm oportunităţile »Read more…
Trubadurul care a schimbat vremurile, dar a lipsit de la serbare
Decizia alegerii lui Dylan drept câştigător al Premiului Nobel pentru Literatură a stârnit controverse considerabile, legate mai ales de faptul că nu ar fi un reprezentant tipic al genului. Am citit şi comentarii în care se afirma că acest idol al unei intregi generaţii nu face decât să-şi compromită renumele atunci când acceptă bani acordaţi din fonduri create de un fabricant de dinamită şi armament. « De ce nu refuză Dylan premiul, aşa cum a intenţionat să facă şi Jean-Paul Sartre la vremea sa? », se întreabă autorul comentariului.(În ciuda refuzului său,Sartre este considerat laureat al Premiului Nobel, distincţia rămânând valabilă şi în astfel de cazuri.)Read more…
Alternativa la ţinute festive
Bun, îmi dau seama că la început de decembrie, când toată lumea bifează check-in-uri şi going-uri la diverse evenimente, v-aţi aştepta să scriu despre rochii numa’ bune pentru petreceri: corporate, cocktailuri, tematice şamd. Însă e prea frig pentru rochii de petrecere! Când citiţi rândurile astea, afară sunt minus câteva grade şi orice sfat aş oferi despre topuri cu spatele decoltat, rochii cu bretele fine sau ţinute care nu includ pantaloni ar fi irelevant.Read more…