Cum se finanţează neo-nazismul din banii europenilor?

Una din întrebările pe care redacţia Expo le adresează (în mod justificat, cred eu) în cadrul investigaţiei legate de acest subiect « incomod », sună astfel: « Este oare Parlamentul European la curent cu propaganda partidelor trans-europene, activitate care continuă nederanjată prin intermediul canalelor mai mult sau mai puţin legale, ca de exemplu site-urile internet pe care le-au creat tocmai în acest scop? ».Pentru a vă face o imagine mai clară, vă ofer câteva portrete de personaje reprezentative, cu toţii membri de seamă ai APF, pe care fondurile primite de la Parlamentul Europei îi vor stimula cu siguranţă în pasionata lor activitate.Read more…

Tendinţe ortodoxe în comunitatea evreiască secularizată din Suedia

În articolul său apărut zilele trecute în cotidianul Dagens Nyheter din Stockholm, Björn af Kleen prezice că evreii din Suedia s-ar afla în faţa unui proces de radicalizare, ai cărui responsabili principali sunt reprezentanţii tinerei generaţii, consideraţi de către autor “mai ortodocşi” decât coreligionarii lor mai vârstnici. “Fenomenul” este pus de af Kleen, printre altele, pe seama febrilei activităţi a noului lider al Comunităţii din Stockholm, Aaron Verständig, în vârstă de 31 de ani, cercetător în domeniul juridic, educator şi fost preşedinte al Sinagogii ortodoxe Yeshurun.Read more…

Ce au în comun Viktor Orbán și Benjamin Netanyahu?

Săpătmânile trecute, premierul Viktor Orbán a efectuat o vizită oficială în Israel. A fost răspunsul la cea a premierului israelian, făcută anul trecut la Budapesta. Programul lui Orbán a cuprins întâlniri cu premierul și președintele israelian, vizita la Ierusalim, inclusiv la Zidul Plângerii și Muzeul Yad Vashem, întâlnire cu evreii originari din Ungaria. Spre deosebire de alți demnitari europeni, fie din vest, fie din est, probabil aă-i facă pe plac prietenului său Bibi, Orbán nu a pășit pe teritoriul palestinian. În convorbirile avute, premierii au apreciat succesul celor două vizite și au menționat prietenia care s-a înfiripat între ei și care a dus la creșterea colaborării în numeroase domenii. Potrivit lui Orbán, ”relațiile bilaterale excepționale se datorează în parte colaborării personale a celor doi premieri, faptului că în fruntea ambelor țări se găsesc șefi de guverne patrioți”. Este o declarație care ne conduce de fapt la întrebarea pusă în titlul articolului.Read more…

Escaladarea tensiunilor în Orientul Mijlociu – un eșec al politicii izolaționiste a președintelui Trump

Printre multele cauze care au dus la paroxismul escaladării tensiunilor din Orientul Mijlociu într-o așa măsură încât analiști pesimiști (sau poate realiști) vorbesc despre iminența unui război SUA-Iran, un loc prioritar îl ocupă continuarea politicii izolaționiste, de astă dată a președintelui Donald Trump, începută de predecesorul său, Barak Obama. La aceasta se mai adaugă caracterul imprevizibil al președintelui american, de a lua măsuri ale căror consecințe depășesc mediul american și afectează practic întreaga lume. Este cazul să enumerăm foarte pe scurt evenimentele care au premers măsura drastică luată de Administrația americană de a asasina un general iranian și anume un șir de provocări ale Teheranului. Ele au fost determinate de convingerea lumii musulmane că SUA nu mai reprezintă puterea mondială din trecut. O serie de state din regiune, inclusiv Iranul, au considerat ca semne de slăbiciune atât dorința de împăcare a lui Obama cu ele, cât și declarațiile hotărâte ale lui Trump, potrivit cărora americanii nu au ce căuta în Orientul Mijlociu. S-a ajuns până acolo încât de curând, după atacarea Ambasadei americane, ayatollahul Khameney să spună râzând că Trump nu va avea curaj să reacționeze. În ultimii trei ani, de la retragerea SUA din acordul nuclear cu Iranul, au avut loc o serie de provocări la adresa SUA și aliaților lor, înfăptuite sau organizate de Teheran.Read more…

Volodymyr Groysman noul premier al Ucrainei – consecinţe posibile

Volodymir Groysman, născut la Vinnița la 20 ianuarie 1978, este un evreu practicant care s-a implicat puternic în activitatea comunității evreiești din orașul său natal. Bunicul lui, Isaac, a fost un supraviețuitor al Holocaustului, rămas în viață prin minune. A fost împușcat, dar glonțul nu l-a nimerit, a căzut într-o groapă comună săpată pentru morți, a supraviețuit și a reușit să se ascundă.Intrat în parlament în noiembrie 2014 pe lista Blocului Pro-Poroșenko (formațiunea președintelui), el a ocupat chiar două funcții ministeriale în același timp: vicepremier al Ucrainei pentru Politica Regională și ministru al Dezvoltării, Construcțiilor, Construcțiilor de Locuințe și Servicii comunale…Read more…

Haos în Orientul Mijlociu

Titlul acestui articol mi-a fost inspirat de conferința pe care, de curând, cu prilejul unei viziteîn Israel, am audiat-o la IDC Herzlya, (Centrul de Studii Interdisciplinare), un institut de învățământ superior cu totul excepțional, compus din 10 facultăți, axate mai ales, dar nu în exclusivitate, pe științele politice, cu diferite specializări, printre care și probleme ale terorismului. Prelegerea a fost ținută de dr. Ely Karmon, profesor la acest institut și specialist în contraterorism. El ne-a prezentat, pe deoparte, rădăcinile conflictelor din Orientul Mijlociu – de această dată tema principală fiind războiul din Siria: cauzele, participanții, consecințele – și, pe de-altă parte, aproape exhaustiv, forțele și grupările care se confruntă în aceRead more…

Cu ce s-au ales alegătorii Regatului? (Scrisoare din Suedia)

Cele două tabere ale politicii suedeze (block-uri), reprezentate de opt partide „cu greutate”, au terminat cursa electorală situându-se pe același loc, lăsându-i pe bieții alegători într-o dilemă deloc simplă: cine va reuși să formeze un guvern responsabil, capabil să asigure viitorul țării? Ceea ce complică și mai mult situația este prezența compromițătoare, cu un număr considerabil de voturi, a Democraților Suedezi (Sverigedemokraterna), marea surpriză a evenimentului, atât în ochii multor cetățeni, cât și în ochii lumii, obișnuite cu spiritul „socialist” al vikingilor de astăzi. În afara celor 62 de mandate în Parlament câştigate de Jimmie Åkesson și ai săi, acest partid amenință să devină partener la eforturile de a crea un guvern, conform tradițiilor democratice scandinave.

Nu o dată, membrii SD și-au manifestat în mod categoric și deloc mascat orientarea spre extrema dreaptă, scandând slogane naziste pe care mulți dintre noi le-ar dori dispărute din această lume. În ultimele zile, Stefan Löfven (primul-ministru, deocamdată) a dat semne vădite de obosealăRead more…

Brexit – a doua etapă. Un salt în necunoscut

În noaptea de 30 ianuarie a.c., după o așteptare de trei ani și jumătate care a pus la încercare răbdarea britanicilor și a Uniunii Europene, divorțul s-a pronunțat. Mariajul de 47 de ani a luat sfârșit. Dar ca la orice proces de divorț, urmează cel mai dificil capitol al despărțirii – împărțirea bunurilor, ce primește fiecare, ce pierde și ce câștigă. Și cu toate că în cei trei ani și jumătate părțile s-au confruntat, au negociat, au făcut și compromisuri, cele 11 luni cât a primit de-acum înainte Marea Britanie pentru a ajunge la un acord cu Uniunea Europeană se vor dovedi cele mai dificile, cu toate că atât Londra cât și Bruxelles vorbeau de o despărțire amiabilă. Nu este cazul și nici nu poate fi. Așa cum afirma un comentator, există incertitudini și atunci când o țară aderă la Uniuea Europeană, dar cel puțin se cunosc regulile care se vor aplica și vor trebui respectate. Ieșirea este însă un adevărat black box, sau un salt în necunoscut. Atât Marea Britanie cât și UE vor să obțină cele mai bune condiții, cu cele mai puține concesii.Read more…

Itzhak Perlman laureat al Premiului Genesis 2016

În decembrie anul trecut, Fundaţia pentru Premiul Genesis şi-a anunţat decizia de a-l răsplăti pe acest strălucit reprezentant al speciei umane pentru calităţile sale unice, cu ediţia 2016 a distincţiei care include şi suma de un milion de dolari. Ceremonia de înmânare a Premiului are loc tocmai astăzi, 23 iunie, la Ierusalim, în prezenţa primului ministru Benjamin Netanyahu.
„E o distincţie tipic evreiască”, a glumit Perlman pe seama evenimentului. Toți vor o felie din ea”.Read more…

Sancționarea Ungariei de către UE. Cui prodest?

Una dintre acutele probleme europene este decizia Parlamentului European de a activa articolul 7 al Tratatului UE împotriva Ungariei. Articolul 7 este procedura cea mai radicală de sancțiuni existentă, aplicate unui stat membru, care ar putea duce la suspendarea dreptului de vot al țării aflate în culpă.
Nu este pentru prima dată când Ungaria se află în vizorul instituțiilor europene. De la venirea la putere a guvernului Orbán, Budapesta a primit numeroase atenționări din partea Comisiei Europene pentru încălcarea unor drepturi și libertăți democratice A fost modificată de mai multe ori Constituția Ungariei, libertatea presei a fost ciuntită, la ora actuală în Ungaria au dispărut publicațiile care au aparținut Opoziției, rămânând doar câteva site-uri online și un singur post privat, de televiziune. Dar ceea ce a pus paie pe foc în relația Ungaria-UE a fost problema migrației. Guvernul Fidesz, al lui Viktor Orbán, adoptând o atitudine anti-migrație dură, în condițiile în care nici o clipă țara nu a fost amenințată de vreun val amplu de migranți Aceștia au considerat Ungaria doar un spațiu de trecere spre Europa occidentală. Totuși Orbán a reușit ca – printr-o propagandă abilă, prin campanii foarte simple dar eficiente semnificativ fiind cea împotriva miliardarului american de origine maghiară George Soros – să convingă o mare parte din populație, de pericolul pe care-l reprezintă migrația pentru ființa națională.Read more…

Se îndreaptă oare Israelul către un al patrulea tur de scrutin?

Cu mai puțin de trei săptămâni înainte de un nou tur de scrutin din Israel, cel de-al treilea într-un an, potrivit unor sondaje, perspectivele ca o tabără să obțină o majoritate este atât de mică încât în opinia publică israeliană se vorbește deja despre… organizarea pentru a patra oară a alegerilor legislative. Ultimul sondaj de opinie, efectuat la cererea Canalului 12 de televiziune, ale căror rezultate au fost publicate în ziarul ”The Times of Israel” arată că alianța Albastru-Alb de centru conduce cu un mic procent față de formațiunea Likud. Prima ar obține 35 de locuri în Knesset, cea de a doua 33. Luate ca atare, sunt cifre insuficiente pentru a forma un guvern, respectiv pentru un vot majoritar în Parlament, de aceea trebuie văzut în ce măsură există șansele ca mai multe partide să formeze un guvern de coaliție, adunând împreună 61 de mandate, ceea ce ar reprezenta jumătate plus unu al voturilor deputaților din Knessetul cu 120 de mandate. Trecând însă în revistă celelalte partide care ar forma cele două coaliții, se observă că nici cu ajutorul lor nu s-ar forma majoritatea dorită.Read more…

Este oficial: Donald Trump este candidatul Partidului Republican pentru președinția SUA

Incredibilul s-a întâmplat. Donald Trump, un republican populist, fără un program clar de politică internă și cu semne de întrebare legate de intențiile lui în politica externă, a fost nominalizat la 19 iulie a.c., la Cleveland, drept candidat al Partidului Republican la președinție. Din păcate, în actualele condiții și evoluții pe plan internațional, nu este imposibil să câștige chiar alegerile prezidențiale. Trump nu a fost prezent la convenția republicană și a primit vestea la New York de unde a transmis un mesaj video în care a mulțumit pentru nominalizare. ”Sunt atât de mândru că ați votat nominalizarea mea ca președinte al Statelor Unite”, a declarat el. Read more…

Vizita lui Donald Trump în Orientul Mijlociu – sub semnul pragmatismului

Donald Trump și consilierii lui pot fi satisfăcuți de felul cum s-a desfășurat vizita președintelui american în Orientul Mijlociu. Primiri somptuoase, manifestări de simpatie, nici un fel de proteste cu excepția zonei Gaza – dar acolo nu a fost – deci partea americană poate bifa evenimentul cu calificativul succes. Aceasta deoarece, ca un om de afaceri, Donald Trump a plasat vizita sub semnul pragmatismului, ceea ce, într-un fel nu este greșit. La asta se pricepe și aici a și reușit. Pragmatismul a constat în primul rând în încercarea de a schimba imaginea Statelor Unite în regiune, de a contracara strategia lui Barak Obama de retragere și de neimplicare americană în conflictele dintre cele mai variate grupări – practic dintre șiiți și suniți – deoarece și obiectivele războului dus de Statului Islamic intră în această categorie. Aparent, prin prezența lui în Arabia Saudită și întâlnirea cu liderii Consiliului de Cooperare al Golfului, Trump a reușit să șteargă perceperea negativă a SUA din partea unor țări arabe. Dar dacă urmărim mai atent discursul lui Trump în fața liderilor musulmani și-l luăm la puricat, ne dăm seama că abordarea actuală nu se deosebește fundamental de cea a lui Obama. Read more…

Netanyahu – după Grupul de la Visegrád, Forumul de la Craiova

La recenta reuniune de la Varna, Netanyahu a fost invitat de onoare. Pe marginea reuniunii, a stat de vorbă cu toți liderii prezenți, inclusiv cu premierul României și a avut loc o conferință de presă comună a tuturor liderilor prezenți. În această configurație, Netanyahu nu a trebuit să se confrunte cu probleme ca în cazul Grupului de la Visegrád. Este adevărat, evreii au fost deportați din Grecia și Serbia, ambele țări fiind ocupate de armatele germane, dar în cele două țări a existat o puternică mișcare de rezistență și s-a încercat și salvarea unor evrei. Detașamentele de partizani din Iugoslavia au eliberat lagăre și mulți evrei au intrat în rândurile lor. În Bulgaria s-a înregistrat o situație excepțională. Aliată a lui Hitler, Bulgaria, din cauza opoziției unei părți a parlamentului, a Bisericii ortodoxe și a regelui, nu a acceptat deportarea evreilor, numai a celor care s-au aflat în teritorii anexate ca de pildă Macedonia sau Salonic. În România, e adevărat, evreii din Bucovina de nord și Basarabia au fost deportați în Transnistria dar guvernele de după 1989, mai exact începând din 2004 și-au asumat răspunderea pentru ceea ce s-a întâmplat cu evreii în timpul războiului. Read more…

De ce a câștigat Benjamin Netanyahu alegerile din Israel?

Când scriu acest articol, chiar atunci când va apărea, rezultatele oficiale ale alegerilor din Israel încă nu vor fi cunoscute, se pare că ele vor fi date publicității în 9 martie. Dar potrivit numărării a 99 la sută din voturi, blocul de dreapta al premierului Benjamin Netanyahu (Likud, Shas, Iudaismul Unit al Torei și Yamina) a câștigat 58 de mandate, cu trei mai puține ca majoritatea plus unu necesare pentru votarea unui guvern format de premier. Chiar dacă îi lipsesc cele trei locuri în Knesset, pe care speră să-l obțină atrăgând deputați din tabăra opoziției, Netanyahu a declarat că va începe negocierile pentru formarea unui guvern ”naționalist” și a inițiat dialoguri cu partidele religioase. Totuși, demersurile pentru un cabinet de dreapta nu sunt o certitudine, principalul obstacol constituind acuzațiile de corupție aduse lui Netanyahu, procesul urmând să înceapă în 17 martie. Este posibil ca președintele Reuven Rivlin, care ar dori să se formeze în sfârșit un guvern pentru a pune capăt ciclurilor electorale care durează de aproape un an, să nu-i încredințeze lui Netanyahu formarea cabinetului, tocmai din cauza situației lui juridice. Există speculații că el ar putea prelungi perioada de așteptare până în 17 martie și ar fi de-a dreptul ridicol să numească atunci un premier care stă pe banca acuzării. Se așteaptă și intervenția Curții Supreme, care trebuie să se pronunțe dacă cineva acuzat de corupție poate deveni premier. Curtea a mai fost întrebată, dar a amânat decizia, afirmând că nu era cazul înaintea celui de-al treilea tur de scrutin. În sfârșit, este vorba și de cele trei mandate lipsă, care dacă nu vor fi obținute și Netanyahu nu găsește vreun subterfugiu legal și nicio persoană – lider de partid sau membru al Knessetului nu va puta forma un guvern, să se treacă la un al patrulea tur de scrutin.Read more…