1. Aţi ales ca titlu pentru sărbătorirea semicentenarului înfiinţării secţiei române al Teatrului Naţional din Târgu Mureş: „50 de ani de interculturalitate”. Care este motivarea acestei denumiri şi a concepţiei care stă la baza ei?
István Zsehránszky: DESCHIDEM LARG PORŢILE SUFLETULUI ŞI ALE TEATRULUI (interviu cu MAIA MORGENSTERN)
Maia Morgenstern, actriţa de renume internaţional a teatrului românesc de la sfârşitul lunii august este director interimar al Teatrului Evreiesc de Stat. În interviul dat publicaţiei noastre a spus: îşi asumă conducerea acestei instituţii cu profesionalismul cu care şi-a realizatRead more…
Eva Galambos: CINE ESTE ALEXANDRU HAUSVATER?
De aproape 20 de ani, iubitorii de teatru pot să vizioneze piese regizate de Alexandru Hausvater, fiul rătăcitor (nu risipitor) care s-a întors (şi) acasă. Personalitate artistică bine cunoscută în trei continente, el lucrând din Canada până în România şiRead more…
Andrea Ghiţă: „AM VORBIT prin TABLOURI, prin ELE AM SPUS TOT” – interviu cu LIANA SAXONE-HORODI
O interesantă coincidenţă a făcut ca cea de a 16-a expoziţie personală a Lianei Saxone-Horodi să fie vernisată în 16 martie 2013, sub genericul „De la tristeţe la bucurie”. Impresiile după evenimentul găzduit de sala mare a Galeriei din SatulRead more…
István Zserhánszky: AŞTEPTĂM ca ISMAEL KADARE să primească PREMIUL NOBEL (interviu cu MARIUS DOBRESCU)
Kadare mi-a fost şi profesor la Facultate la Tirana, de aceea m-am aplecat cu foarte multă pasiune asupra operei lui. Legat de cititorul român, vreau să spun că Ismail Kadare nu este un scriitor comercial, deci nu are sute deRead more…
Andrea Ghiţă: De vorbă cu GABRIEL GURMAN, în pragul lansării JURNALULUI UNUI PAŞNIC RĂZBOINIC
Joi 18 aprilie 2013 la Biblioteca Şafran va avea loc lansarea cărţii lui Gabriel ben Meron; Jurnalului unui paşnic războinic – însemnări dintr-un război îndepărtat, editat şi tipărit la Hasefer (redactor Andreea Olaru, prefaţă Lucian Nastasă). Interviul şi fragmentul oferitRead more…
Eva Galambos: MEMENTO pentru EVREII din HÂRLĂU – interviu cu istoricul CAROL IANCU
După Iaşi şi Hârlău, la trei aprilie a.c., la Institutul Cultural Român din Bucureşti a avut loc lansarea celei mai recente cărţi a istoricului Carol Iancu, profesor la Universitatea Montpellier din Franţa, “Evreii din Hârlău. Istoria unei comunităţi”.
Andrea Ghiţă: „POEZIA M-A FERMECAT prin CUVINTELE NESCRISE într-un POEM” – spune ANDREI FISCHOF
M-am născut în veacul trecut ( 1940 ) şi am crescut la Turda (“ca toţi oamenii cumsecade” – cum spunea un poet turdean din Târgu Mureşul anilor 1970) Am studiat fizica la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj şi m-am specializat în aparatura de măsură, fapt care m-a urmărit în toată sinusoida profesională din România, de la Combinatul Siderurgic Hunedoara, Combinatul Chimic din Târgu Mureş şi până la Inspectoratul de stat pentru controlul calităţii produselor. Am locuit zece ani la Târgu Mureş. Acolo s-au născut fetele care, azi, sunt la rândul lor mame de câte 3 copii fiecare. După venirea în Ţară (1976) am continuat pe aceeaşi linie, la care s-au adăugat două verigi: conferenţiar la Tehnion (Haifa), tot in domeniul de mai sus, şi apoi “boala”: scrisul literar.Read more…
Andrea Ghiţă: Despre DOMNIŞOARA…şi nu numai (de vorbă cu CAROL FELDMAN)
În luna mai, în mai multe oraşe din România, a pornit pentru a doua oară către cititori Domnişoara. Un roman de dragoste, dar în acelaşi timp şi o frescă a societăţii tulcene din pragul celui de al doilea război mondial.Read more…
Constatăm cu tristeţe că tot mai multe comori culturale evreieşti, jefuite în timpul Holocaustului, sfârşesc în mâini private – spune Gideon Taylor, preşedinte executiv WJRO[1]
Revista noastră a luat cunoştinţă cu satisfacţie de comunicatul Departamentului de Justiţie, emis în 22 iulie, din care reiese că lotul de manuscrise şi registre, jefuite de la comunităţile est-europene spulberate de Holocaust, a fost salvat de la o eventuală vânzare. Printre aceste obiecte s-a numărat şi Pinkas Klali Chevra Kadisha Klausenburg, un manuscris de valoare inestimabilă a Comunităţii Evreieşti din Cluj. După cum s-a arătat în presa centrală americană şi nu numai, World Jewish Restitution Organization a avut un rol esenţial în această acţiune încununată de succes. Acest fapt ne-a determinat să-i solicităm un scurt interviu, imediat după acest eveniment. Vă rog să ne relataţi ce demersuri a făcut WJRO şi cum a reuşit, într-un timp relativ scurt, să obţină acest succes?Read more…
„Vioara aparţine de corpul meu” – interviu cu violonistul Peter Rosenberg
Cluj, duminică, 21 august 2022. Ultima din Zilele Culturii Maghiare, ediţia 2022. Eleganta sală festivă a Casei Libertăţii Religioase e ticsită de lume. Interesul publicului pentru recitalul de vioară susţinut de Peter Rosenberg, cunoscut violonist şi vreme îndelungată prim-concertmaistru al orchestrei Bamberger Symphoniker, depăşeşte cu mult capacitatea sălii chiar dacă de astă dată uşile separatoare au fost deschise şi s-au adus scaune suplimentare. Cei care nu au mai găsit loc stau în picioare de-a lungul pereţilor sau lângă uşa de la intrare. Şi nu e de mirare. Dincolo de faptul că Peter Rosenberg e un violonist remarcabil, care în ultimii ani a mai concertat în Oraşul Comoară, este şi clujean de origine şi mullţi dintre cei prezenţi îl cunosc personal. De astă dată a pregătit un recital din compoziţiile pentru vioară solo, scrise de Johan Sebastian Bach în urmă cu 300 de ani. Piesele alese se potrivesc cu arhitectura barocă a clădirii. Când izbucnesc acordurile bine strunite ale viori, închid ochii şi mă las în voia Partitei în re minor care se transformă treptat într-o minunată călăuză sonoră în lumea amintirilor. Mă revăd în urmă cu multe decenii, în pragul adolescenţei, într-o seară târzie de vară, ascultând prin fereastra larg deschisă acordurile viorii care păreau să atingă bolta înstelată. Zi de zi îl auzeam exersând pe Peter, vecinul meu de la etajul patru, dar bănuiesc că în seara aceea – aproape magică – s-a petrecut saltul calitativ. A reuşit să mă transporte într-o lume stăpânită de frumuseţea pură şi să mă transforme din eleva care frecventa disciplinată concertele şcolare de dumincă dimineaţa, într-un meloman în devenire.Read more…
Interviu cu un rabin centenar: Moshe Weinberger-Carmilly (realizat la Cluj, în 2007)
Moshe Carmilly-Weinberger s-a născut în februarie 1908 la Budapesta, copilăria şi-a petrecut-o la Vaşcău, a urmat Ieşiva la Satu Mare şi apoi Institutul Rabinic din Budapesta. Între 1934 –1944 a fost rabinul comunităţii neologe din Cluj. A trecut graniţa de la Feleacu într-o noapte din preajma instalării ghetoului din Cluj (mai 1944). A stat un timp la Bucureşti şi apoi s-a îndreptat spre Palestina. A fost profesor de liceu în Israel, apoi funcţionar la Ambasada israeliană din Budapesta şi, în final, profesor emerit la Yeshiva University din New York. A publicat numeroase scrieri în domeniul studiilor iudaice şi câteva cărţi despre istoria evreilor din Cluj şi din Transilvania. În 1991 a iniţiat înfiinţarea Institutului de Iudaistică şi Istoria Evreilor din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai, institut care-i poartă numele. De 19 ani patronează conferinţele internaţionale de iudaistică din Cluj, pe care le-a onorat cu prezenţa, de mai multe ori. În octombrie 2007 Moshe Carmilly-Weinberger a participat la Conferinţa Internaţională de Iudaistică unde şi-a lansat cartea autobiografică On three Continents – povestea unui secol de viaţă şi a fost sărbătorit cu prilejul împlinirii vârstei de 100 de ani. Cu aceeaşi ocazie mi-a acordat şi un interviu pentru emisiunea Shalom. Nu era prima noastră întâlnire. Cu câţiva ani în urmă îmi evocase, pentru un film portret, figura lui Antal Márk – legendarul profesor de matematică şi director al Liceului Evreiesc din Cluj (1920 – 1927; 1940 – 1942). Am stat faţă în faţă cu acest domn venerabil, în camera de protocol a hotelului unde era cazat. Obrajii neridaţi, de culoarea fildeşului, privirea directă şi mintea limpede nu-i trădau vârsta. Doar spinarea încovoiată şi mâinile uscate, de culoarea răşinii, vădeau trecerea celor 100 de ani. Am discutat peste o jumătate de oră, după care Moshe Carmilly-Weinberger s-a retras; îl obosise convorbirea. Unele întrebări şi-au găsit răspuns, altele au rămas în suspensie, dar sper că din discuţia noastră se pot reconstitui câteva secvenţe ale vieţii comunităţii evreieşti clujene, spulberate de Holocaust.Read more…
Andrea Ghiţă: DIALOG cu dr. STRUL MOISA, despre BIBLIE şi METALURGIE
În lucrarea „Unicitatea şi profunzimea legăturii dintre Dumnezeu cu metalurgul biblic”, pentru a demonstram că prelucrarea metalelor a fost singura specialitate dată oamenilor, aleşi pentru acest lucru, de către Dumnezeu Însuşi, am selectat citate biblice relevante, care demonstrează că DumnezeuRead more…
DE VORBĂ cu MEDICUL lui BENJAMIN NETANYAHU
Fostul student la Universitatea de Medicină şi Farmacie din Cluj de la sfârşitul anilor ’60 şi începutul anilor ’70 este astăzi medicul personal al primului ministru israelian, Benjamin Netanyahu şi Consul onorific al României în Israel. Zwika, cum îl numimRead more…
Schimb de ştafetă. Silviu Vexler – noul candidat al FCER pentru Parlamentul României
Cine este Silviu Vexler? 28 de ani. Absolvent al Facultății de Jurnalism. Consilier personal și parlamentar al președintelui FCER. Din 2016, președintele Comisiei de Etică și Mediere a FCER: ales în cadrul Congresului III al Federației. (… în secret, iubitor de pisici). Sunt originar din Roman. Am crescut într-o casă în care se vorbea fluent idiș, alături de bunici și părinți care mi-au transmis respectul față de tradițiile iudaice și dragostea pentru lectură. Cele mai importante lucruri învățate acasă au fost valorile care m-au însoțit: demnitatea, voința și speranța. Read more…
„Am o relaţie de familie cu Israelul” – spunea Lady Alison Kremer (n. Balfour)
Acest interviu a fost realizat în toamna anului 2010, în chibuţul Shefaym, din Israel, unde se sărbătorea cea de a 70-a aniversare de la înfiinţarea Liceului Evreiesc din Cluj (un liceu creat în toamna lui 1940, în condiţiile aplicării legilor anti-evreieşti din Ungaria, când elevii şi profesorii evrei au fost daţi afară din şcoli, cu clauza numerus clausus şi apoi numerus nullus). Lady Alison Kremer (născută Balfour) – o doamnă delicată cu un zâmbet sincer şi cuceritor, nobilă, elegantă şi modestă, deopotrivă – îl însoţise pe Thomas (Tomi) Kremer, clujean de origine, fost elev al Liceului Evreiesc, autor a numeroase cărţi de psihologie şi ştiinţe politice, patronul editurii Notting Hill Editions şi un prosper om de afaceri care-şi datora succesul comercializării Cubului Rubik…Read more…
Andrei Oişteanu: « Nu privesc înapoi cu mânie. Mai degrabă cu mândrie »
Nu mi-am făcut un bilanţ propriu-zis dar, dacă mă uit în urmă, sunt mulţumit. Am făcut şi fac ceea ce-mi place şi ăsta e un mare dar de la Dumnezeu. De aceea, nu privesc înapoi cu mânie. Mai degrabă cu mândrie. Mai ales deoarece în domeniul meu am fost un self-made man, un autodidact. Am urmat Universitatea Politehnică din Bucureşti, Facultatea de Energetică. Dar nu Politehnica m-a determinat să fug către un alt domeniu, ci epoca în care am trăit. Era sfârşitul anilor ’60, începutul anilor ’70, în plină Mişcare hippy, în plină epocă flower power. Aveau loc mari schimbări în lumea largă. Anul 1968, când eu aveam 20 de ani, fiind predispus să fiu maleabil, să fiu format, a devenit un an de referinţă. Generic vorbind, acest an, acea epocă a schimbat lumea: Statele Unite, prin drepturile şi libertăţile acordate afro-americanilor, minorităţilor în general; în unele ţări s-a dat drept de vot femeilor (în Elveţia în 1971); a fost Paris – mai 1968, Primăvara de la Praga – 1968, dar şi ecourile acestora la Bucureşti, în acelaşi an, A fost o perioadă care a creat un sistem de valori etice şi civice care mă reprezintă.Read more…
Povestea unui om care a decis să scrie o carte
Baabel publică un Interviu realizat de Astrid van Nahl, de la revista Alliteratus.com, cu Peter Biro, unul dintre autorii revistei Baabel care, după debutul literar în limba română s-a încumetat să-şi trimită spre publicare şi scrierile în limba germană. Acest demers, precum şi ineditul tematicii abordate de doctorul Petre Biro, originar din Oradea şi stabilit în Elveţia, au generat interesul revistei Alliteratus.com şi astfel s-a născut interviul semnat de Astrid von Nahl. În continuare publicăm versiunea română a acestui interviu.Read more…
Viaţă de epidemiolog sub zodia COVID19 şi nu numai. Interviu cu dr. Liana Monica Deac
Fără COVID19 nu cred că aş fi făcut acest interviu cu prietena mea Liana Monica Deac (n. Costescu), colegă de şcoală primară, gimnaziu şi liceu. Deşi noi, colegii de clasă de la Colegiu Naţional Emil Racoviţă, promoţia 1971, ne întâlnim foarte des (practic lunar) la un taifas în jurul mesei dintr-un local clujean, niciodată nu am discutat cu Liana despre profesiunea ei, la fel cum nici cu ceilalţi colegi de clasă nu abordam acest subiect pentru că aceste întâlniri sunt incursiuni dătătoare de energie pe Planeta LER (https://baabel.ro/2016/06/noi-cei-de-pe-planeta-l-e-r/) . Iar pe acea planetă specială, Liana era o elevă zurlie, tonică, plină de energie. Acum, de când cu COVID19, am ajuns să aflu despre ea lucrurile pe care nu le-am cunoscut vreme de…cinci decenii! Liana îmi trimite zilnic, cu conştiinciozitate, informarea curentă despre starea epidemiei din ţară, însoţită de opiniile şi sfaturile specialistului. Liana Monica Deac este doctor în medicină şi cercetător ştiinţific la Institutul Naţional de Sănătate Publică, departamentul de Epidemiologie. Şi-a făcut doctoratul în domeniul infecţiilor nosocomiale şi a publicat un număr mare de lucrări ştiinţifice şi mai multe cărţi de specialitate, dintre care câteva adresate publicului larg. Read more…
Un burghez habsburgic orădean devenit cetățean al lumii și Mister Blues
A.G. Weinberger: De când m-am născut mă consider un habsburgic, un cetățean, un burghez al Imperiului Habsburgic. Oradea este pentru mine centrul universului. Un oraș cu 1100 de ani vechime și istoria bogată a acestui burg, nu se poate șterge cu ușurință din zestrea genetică a celor care se nasc acolo. Calitatea de burghez urban se prezintă prin arsenalul de mijloace cu care-mi guvernez existența, prin flexibilitatea specifică a unui tip dintr-un oraș cosmopolit, prin cultura pe care am inhalat-o în urbea mea, prin limbile vorbite ale prietenilor mei din oraș de patru naționalități și prin franchețea cu care pot confrunta orice obstacol ce-mi iese în cale. Originea iudaică m-a influențat în primul rând prin mentalitate, gândirea iudaică este o matrice originară puternică, implică un set de filtre prin care vezi lumea, de fapt este un cod moral.Read more…