Ultimul număr din E-Leonardo (18/2012) cuprinde o amplă şi diversificată paletă de contribuţii. Laszlo Alexandru semnează editorialul La capăt de drum (în română, engleză şi italiană), precum şi o serie de reflecţii polemice despre literatura română: Play back, La dreapta-mprejur!Read more…

Uitând râsul unor nimicuri Pe neaşteptate vesmintele mi s-au lărgit, iar trupul, mai scund decât îl ştiam, nu mă mai recunoaşte. Îndoită precum o rugă fruntea mi-e căzută spre pământul scorojit, uitând râsul unor nimicuri devenite mai ascuţite precum minaRead more…

Încerc de astă dată să redau ceva legat şi de Cluj. Cred că după ce au trecut atâţia ani, se poate de acum dezvălui. România a jucat un rol dublu, chiar cu două feţe, în relaţiile ei cu Statul Israel,Read more…

În plină eră comunistă, o absolventă de liceu epuizată de învăţat şi cuprinsă de emoţii aşteaptă o veste mare, într-un sat mic, uitat de lume în care era un singur telefon… al primarului

Alte file din istoria sionismului continuând aventura scoaterii ilegale din România a unor militanţi sionişti cărora le era interzisă repatrierea în ţara mamă. Prima parte a fost publicată în revista Baabel din 17 ianuarie (sub titlul File din istoria sionismuluiRead more…

În 1944 mă aflam la Budapesta, unde, în pofida legilor rasiale, am fost primită la liceul „Maria Terezia”, una dintre cele mai bune şcoli de fete din capitala Ungariei. Eram în clasa a 8-a de liceu. Eram în clasa aRead more…

În mai 1944 a început ghetoizarea şi apoi deportarea evreilor din provincie Eram la Budapesta şi am aflat că părinţii şi fratele meu mezin erau internaţi în ghetoul din Reghin. Apoi veştile s-au întrerupt şi era teribil de îngrijorată deRead more…

Colecţia de mărturii adunată de Getta Neuman ne dezvăluie episoade din toamna anului 1944, cuprinzând relatări despre confruntarea armată din oraş, dar şi despre panica populaţiei evreieşti, nevoită să se refugieze din faţa trupelor germane. Începând din acest număr vomRead more…

Când m-am născut, ofițerul stării civile de la primăria Botoșani, care urma să înscrie nașterea în registrul populației, era un antisemit notoriu. Dacă nu-i dădeai bacșișul, cerut cu nerușinare, refuza să înscrie noul născut cu nume de familie.

Când m-am dus acasă cu lucrarea şi i-am spus tatălui meu părerea profesoarei, întâi mi-a luat caietul şi a citit ce-am scris (deşi nu vorbea bine româneşte, de scris scria perfect şi înţelegea totul). Apoi s-a uitat lung la mineRead more…

În vara anului 1944 nenumăraţi evrei erau prinşi pe străzile oraşului şi duşi nu se ştia unde…Mult mai târziu am aflat unde…Pe atunci locuiam la Budapesta, împreună cu fratele meu. După ce am aflat vestea bună despre salvarea miraculoasă aRead more…

La 23 august 1944 România a întors armele împotriva Germaniei hitleriste si s-a alăturat forţelor sovietice. Măsurile antisemite au fost imediat anulate, spectrul deportării fiind înlăturat. Armata germană era în retragere, dar linia frontului trecea prin Timişoara şi exista primejdiaRead more…

Imediat după instaurarea guvernului fascist – nyilaşist (al crucilor cu săgeţi) lui Szálasi, la 15 octombrie 1944, la Budapesta au apărut anunţuri privind obligativitatea tuturor evreicelor, cu vârsta cuprinsă între 18 şi 40 de ani, de a se prezenta înRead more…

În anii1948 -50 nu mai puteam prăznui seara de Seder împreună cu părinţii mei – aşa cum o făcusem în toţi anii – căci eram urmărit de Securitate. În definitiv păcătuiam cu marele păcat de a fi fost sionist. ÎnRead more…

Fiind salvată din marşul forţat spre necunoscut – datorită acelui admirabil ofiţer aristocrat, despre care povestisem într-un episod anterior al memoriilor mele http://www.baabel.ro/index.php/memoria/277-evi-szmuk-budapesta-1944-aristocratul-salvator – m-am întors cu trenul în infernul din Budapesta, unde am încercat să supravieţuiesc sub o identitateRead more…

Tata a avut trei fraţi şi patru surori (în total opt), iar mama patru surori şi doi fraţi (în total şapte). Este incredibil pentru zilele noastre ca două familii evreieşti de condiţie modestă, cu o singură persoană salariată sau activăRead more…

Povestea familiei Zador continuă cu revenirea la Cluj imediat după război. Membrii familiei Zador, impuţinată de Holocaust, au pus umărul la reconstrucţia comunităţii evreieşti neologe şi reclădirea templului neolog. La toate acestea a luat parte şi autorul acestor amintiri şi Read more…

În fiecare an, supraviețuitorii și cei originari din regiune, se adună pentru comemorarea pogromului la Șoreș, în Pădurea Martirilor Dorohoieni din munții Ierusalimului, la monumentul realizat din inițiativa lui Shlomo David.

Când m-am angajat la hotelul Hungaria de la Budapesta, cu acte false ca femeie de serviciu (era în noiembrie 1944, în plin regim nyilaşişt şi din geamurile hotelului care dădeau spre Dunăre vedeam trupurile evreilor împuşcaţi), m-a urmat imediat frateleRead more…

În vara lui 1944, pe parcursul câtorva zile am trecut peste două şocuri uriaşe. Ne-au deportat la Auschwitz şi apoi ne-au transportat departe, în nord, la Riga. Abia ne obişnuiserăm cu lagărul de la Riga-Splive, unde dormeam într-o moară veche,Read more…