Aceste rânduri nu sunt decât reluarea firească a unui articol, întitulat Planeta LER, pe care l-am publicat în revista electronică www.acum.tv (pe atunci Baabel nu se născuse încă) la câteva zile după întâlnirea de 40 de ani de la absolvirea liceului. În pragul celei de a 45-a întâlniri nu am nimic de adăugat. Slavă Domnului Planeta LER a rămas neschimbată şi merită vizitată măcar preţ de o lectură.Read more…
În războiul din Siria ”the winner is” -Rusia
Dacă putem crede în semne, sfârșitul războiului din Siria se apropie, situație consfințită de recenta reuniune de la Soci la care, la invitația președintelui Putin, au participat Turcia și Iranul, respectiv președinții Erdogan și Rouhani. Victoria asupra Statului Islamic și recucerirea, de către forțele guvernamentale siriene, cu sprijin rusesc și iranian, a teritoriilor ocupate de grupări ale opoziției siriene, oferă condiții pentru încetarea războiului și relansarea negocierilor de pace. În plus, se pare că regimul Assad a fost salvat și președintele ar putea rămâne în continuare la putere. Am spus la prima vedere, deoarece deocamdată nu știm ce a discutat anterior Assad cu Vladimir Putin cu care s-a întâlnit înaintea convocării reuniunii tripartiteRead more…
Gânduri post-Eurovision-iste
Recent am urmărit un program televizat deosebit: concursul Eurovision. Ca după orice eveniment important, am gânduri ”post”. Nu vă speriați: gânduri ”post-Eurovision-iste”, ultimul cuvânt scris cu o liniuță de despărțire unde trebuie, pentru că altfel ar apărea ”gânduri post-Euro-vi-sioniste”, iar sionismul nu mai este la modă nici de Ziua Ierusalimului, mai ales după un asemenea concurs internațional. ”Post-sionism”, post-modernism”, post-Eurovision-ism”. Totul ”post”. În ce privește concursul Eurovision de anul acesta, este într-adevăr ”post”, fiindcă această ediție a lui a trecut. Bucuria noastră, a tuturor, a fost că ea a avut loc în Israel. Adevărat că la Tel Aviv, nu la Ierusalim, fiindcă mulți oameni politici europeni nu vor să recunoască o realitate de fapt: capitala Israelului este orașul Ierusalim, reunit de 52 de ani, din 1967. La mulți ani, Ierusalim, de ziua ta, din partea mea, locuitor și iubitor al tău. Sper să îți facă această urare toată lumea, cu toate că n-au vrut să te accepte nici măcar ca gazdă a renumitului concurs muzical internațional, deși aveai dreptul la aceasta. Dar în fine, pentru Eurovision, ca toți să fie mulțumiți și să participe la el, a fost bine și la Tel Aviv… Cu toate că unele minți înfierbântate au vrut boicoteze și Tel-Aviv, spunând că este pe un teritoriu ocupat (?!). Bunicii noștri ar fi spus: Oy, veys mir! Meșighene kopf! Ghevolt!Read more…
In Memoriam Hary Kuller. Acasă la Lya şi Hary sau istoria unei prietenii
Pe Lya Benjamin am cunoscut-o acum mai bine de un deceniu, în anii în care căutăm să înţeleg mai îndeaproape ce trebuie făcut pentru a închega o lucrare de doctorat în domeniul istoriei. Am vizitat-o la sediul de atunci al CSIER-ului în strada Mămulari, Aflând tematica pe care o studiam, Lya mi-a recomandat ceva bibliografie. Apoi am condus-o spre staţia de autobuz sau de metro, iar la despărţire m-a invitat la ea acasă, în apartamentul unde locuia de mai bine de jumătate de secol, nedespărţitul cuplu Lya şi Hary…Soţii care de acum încolo nu vor mai fi împreună. Hary Kuler, soţul Lyei, blândul şi inteligentul, cu mintea brici, sociologul de prestigiu, autorul de nenumărate articole şi scrieri, publicistul şi omul cu inteligenţa ca spirtul, el ne-a părăsit acum, la început de toamnă.Read more…
Se pare că făptaşul este un dezaxat. Oare autorii puhoiului de comentarii antisemite or fi cu toţii dezaxaţi?
În seara de joi, 25 martie, am fost plăcut surprinsă că în comunicatul privind noile restricţii impuse de valul trei al pandemiei, a fost menţionată şi sărbătoarea de Pesah (ceea ce anul trecut nu s-a întâmplat). „Pentru noaptea de 27 spre 28 martie, adică sâmbătă şi duminică, măsura va fi extinsă până la ora 22,00 pentru persoanele care vor participa şi se vor deplasa ca să participe la serviciile religioase oficiate pentru sărbătoarea Pesach”- a spus secretarul de stat Raed Arafat.Mesajele transmise atât de către preşedintele României, sunt alte dovezi ale respectului faţă de minorităţi şi dorinţa de convieţuire armonioasă, fireşti într-o ţară democratică, europeană. Bucuria sărbătorii eliberării din robia egipteană a fost tulburată în scurt timp de un alt mesaj, cel postat de Maia Morgenstern Facebook: „Iată ce primesc de Pesach, de Ziua Teatrului” scria ea, reproducând imaginea unei scrisori de ameninţare cu moartea. Textul care mustea de ură viscerală m-a şocat şi m-a descumpănit. M-a ameţit ca o izbitură în moalele capului. Nu puteam înţelege cine şi de ce ar putea scrie o astfel de scrisoare de ameninţare. „Un dezaxat!” mi-am spus…Read more…
Anul acesta Sărbătoarea Sfântului Grigore Iluminatorul a avut loc… fără Liturghie
Gherla, 2 iulie 2022, cea de a patra sâmbătă după Rusaliile catolice – Sărbătoarea Sfântului Grigore Iluminatorul. Un număr mare de enoriaşi locali şi de pelerini sosiţi din ţară şi de peste hotare s-au adunat în faţa bisericii armeano-catolice din centru. Ar dori să intre în incinta maiestuosului edificiu care domină oraşul şi se zăreşte din depărtare, vestind gloria de odinioară a Oraşului Armenesc (Armenopolis), dar nu pot trece de vestibul. Prin geamul uşilor ferecate se zăresc în semiîntuneric rândurile de bănci goale. Mulţi se întreabă: „Cum de e închisă biserica? Chiar nu se va oficia Liturghia în sărbătoarea închinată Sfântului Grigore Iluminatorul, creştinătorul poporului armean?” Biserica nu a fost mistuită de flăcări (aşa cum se mai întâmplase de câteva ori în istoria ei triseculară) şi nu mai bântuie nici pandemia. E o zi minunat de senină, dar umbrită de absenţa serviciului divin. Lumea uimită, tristă şi resemnată rosteşte în cor Tatăl Nostru în trei limbi: maghiară, română şi armeană.Read more…
Eden
Fuseserăm dezbinați. Cumplit de dezbinați! Asta fusese, bineînțeles, dorința politicienilor. Şi le-a reușit. Asta fusese, bineînțeles, dorința politicienilor. Şi le-a reușit. Cei de dreapta îi urau pe cei de stânga. Şi invers. Laicii pe religioși. Conservatorii pe liberali. Cei care erau contra îi urau pe cei care erau pentru. Şi invers. Divide et impera – spusese odată unul căruia mulți politicieni i se închină de atunci încoace. Ne-au divizat iarăși în triburi. Am ieșit la demonstrații. Fiecare din noi considera că el și numai el deține adevărul absolut. Şi fiecare din noi considera că Dumnezeu ori Legea sunt de partea lui. Dușmanii noștri au sesizat asta. Şi au atacat. Pe 7 octombrie pământul din jurul fâșiei Gaza a ars . Au fost omorâți intr-o singură zi 1200 de oameni din care peste 300 la un festival de muzică . Şi când ne-am revenit din șoc am văzut că suntem la fel de dezbinați. Unii ziceau că ne-a pedepsit Dumnezeu. Alții că asta demonstrează că Dumnezeu nu există. Conducătorii noștri au încercat să ne unească. Aveau acum nevoie de noi toți pentru noul război contra Hamas. Dar ne-am prins destul de repede că tonul din vocile lor suna fals.Şi apoi a fost un alt festival de muzică, de data asta în Europa. Și o fată de 20 de ani care ne reprezenta.Read more…
Rezultatele alegerilor parlamentare – bucurie sau dezamăgire?
O parte considerabilă a alegătorilor români a răsuflat ușurată la aflarea rezultatelor alegerilor parlamentare, concretizat în 60, la 40 de procente, în favoarea democrației. Totuși, nu am ajuns rușinea Europei, cu un parlament compus majoritar din suveraniști, naționaliști sau simpatizanți legionari. A învins bunul simț și, teoretic, se poate contura un guvern democratic care să continue drumul european al României. Dar suntem încă departe de a avea o tendință consolidată a acestei orientări. Cui datorăm acest succes? Da, probabil a jucat un rol dezvăluirea modalității în care Călin Georgescu a câștigat detașat în primul tur al prezidențialelor – oamenilor nu le place să li se arate că au fost fraieriți și la a doua gândire au renunțat la acest vot antisistem care ar fi fost orice, numai antisistem nu, ci mai degrabă victoria unui alt sistem care, din fericire, multora nu le place. Un rol esențial l-a jucat și noua conducere a Partidului Național Liberal care nu numai că a înlăturat-o pe cea veche, compromisă ca prestigiu, ci a înlocuit-o cu oameni noi, care și-au dovedit capacitatea administrativă și de gândire în perspectivă în locurile unde munceau. Read more…
Cine sunt vinovaţii pentru Brexit
S-a întâmplat ca la meciul România-Franța. La referendumul din Marea Britanie, tabăra ”Brein”, a celor care doreau să rămână în UE a fost bătută aproximativ cum am fost noi. În mai mult de prima jumătate a zilei, ea a condus, apoi, la sfârșit, Brexit a învins cu 51,9 la sută față de 48,1 la sută, ceea ce a însemnat o diferență de peste un million de voturi. Din păcate, este un rezultat destul de categoric, nu este vorba de câteva zeci de mii de opinii. S-a dovedit că pentru peste jumătate din populația britanică, UE nu este o soluție viabilă.Read more…
Evreii, vinovați de … Holocaust!
Jignitoarea afirmație nu a fost făcută de vreun antisemit notoriu, ci de însuși prim-ministrul polonez, Mateusz Morawiecki, care la Conferința pentru Securitate de la München a spus că Holocaustul „a fost comis de polonezi, de evrei, de ruși sau de ucraineni, nu numai de germani”. Purtătorul său de cuvânt a avut dificila sarcină de a învăța întreaga planetă să citească și a afirmat că aceste vorbe nu trebuie interpretate „ca fiind o tentativă de negare a Holocaustului, sau de a trece asupra evreilor, care au fost victime, vina genocidului comis de naziștii germani”.
Poate că explicația facilă că toți am înțeles greșit ar fi izbutit să stea pe picioare, clătinându-se mai rău ca un bețiv, dacă ea ar fi fost singulară în spațiul polonez și dacă „neinspiratul” șef de guvern nu i-ar fi adăugat pe germani la înșiruire. Așa, afirmația este revoltătoare și ofensatoare,Read more…
Votul turnesol
Prezenţa la vot la Referendum a întrunit 41,2%, în timp ce la alegerile euro-parlamentare au votat 48,94% din alegătorii români – un procentaj apropiat de cel din alte ţări din Uniunea Europeană. O primă concluzie îmbucurătoare este participarea masivă la Referendum, în ciuda discursurilor descurajatoare ale liderilor partidelor aflate la putere. A doua concluzie, la fel de îmbucurătoare, este că mare parte a cetăţenilor României sunt pro-europeni, deşi actuala putere nu s-a dat în lături să înfiereze în fel şi chip Uniunea Europeană. Astăzi, 26 mai, cetăţenii României au avut puterea în mâna (în votul) lor, şi şi-au demonstrat limpede voinţa. În acelaşi timp, cetăţenii români din Diaspora au participat în număr foarte mare la vot, au înfruntat vremea rea, au stat ore întregi la coadă, pentru a-şi putea exprima opţiunea europeană şi pentru justiţie. Şi din nou, mulţi dintre ei nu au ajuns să voteze. Din nou, guvernul României s-a dovedit incapabil să gestioneze (sau a boicotat)? procesul de vot, organizând mult prea puţine secţii de vot şi nu a aprobat nici prelungirea orei de închidere, deşi străzile din jurul secţiilor de vot (în Anglia şi Italia) erau pline de oameni care aşteptaseră ore în şir.Read more…
Marius Tabacu – aşa cum l-am cunoscut
S-a stins din viaţă Marius Tabacu (ianuarie1952 – octombrie 2020), un spirit transilvan, muzician, gazetar şi traducător de beletristică, unul dintre reporterii cei mai valoroşi ai emisiunii maghiare de la TVR Cluj, din primele timpuri. În toate aceste ipostaze s-a străduit să întindă punţile înţelegerii dintre diferitele naţionalităţi, confesiuni, categorii sociale şi culturale din Transilvania. Punţi gazetăreşti, (revista bilingvă Puntea în anii 1990), punţile imaginilor (Studioul Video Pontes), punţile literaturii tălmăcite ( traducerea Cărţii Insomniilor, de Julia Szilágyi şi a amplei Trilogii Transilvane, de Miklós Bánffy) şi, în ultimii 13 ani, – în calitate de director al Filarmonicii Transilvania – punţile muzicale, poate cele mai generoase şi mai armonioase. L-am întâlnit şi apoi reîntâlnit pe Marius Tabacu în etape diferite ale vieţii mele şi am apreciat erudiţia, sinceritatea, curajul, devotamentul faţă de adevăr şi dreptate, echilibrul şi carisma care-l caracterizau. Am să evoc câteva întâmplări senine din timpurile în care cursurile vieţilor noastre s-a împletit.Read more…
Prințul Filip, Duce de Edinburgh, soțul reginei Elisabeta a II-a încetat din viață.
Prințul Filip, soțul reginei Elisabeta a 2-a a încetat din viață la vârsta de 99 de ani. Nu voi menționa datele sale biografice pe care le puteți găsi ușor. Doresc să menționez că mulți și-l vor aminti ca membrul familiei regale care făcea uneori gafe și ignora regulile corectitudinii politice. Cei care l-au cunoscut însă știu că prințul nu făcea niciodată gafe ci spunea exact ceea ce voia să spună, spunea lucrurilor pe nume. Avea și un foarte dezvoltat simț al umorului. Dar ceea ce nimeni nu-i va nega vreodată este abnegația cu care și-a îndeplinit rolul de prinț consort, sprijinul solid și permanent pe care l-a acorda reginei și celorlalți membri ai familiei sale. După Al Doilea Război Mondial prințul Filip s-a concentrat asupra activității de reclădire a țării secătuite de război. A încurajat adoptarea metodelor științifice moderne în design-ul industrial, planificare economică, educație, etc. În ultimii ani a avertizat adesea în legătură cu impactul societății de consum asupra mediului. Am avut privilegiul rar să-l cunosc personal în cursul vizitei de stat a președintelui Ceaușescu la Londra în 1978.Read more…
Viktor Orbán și rasismul
De peste două săptămâni presa, organizații internaționale, lideri politici din numeroase țări au luat atitudine și au condamnat declarațiile premierului Ungariei, Viktor Orbán, de la școala de vară de la Tușnad, legate de respingerea de către vorbitor a ”amestecului de rase”. În acea cuvântare au mai fost lansate și alte idei care pot fi criticate și au și fost – cele legate de forurile europene și NATO, organizații din care face parte și Ungaria, incapacitatea acestora de a soluționa problemele acute ale lumii care au început cu pandemia și s-au terminat cu războiul Rusiei în Ucraina și sancțiunile economice care, după părerea premierului, afectează mai mult Occidentul decât pe ruși, ce ar trebui făcut ca să se termine războiul. Nu este o noutate că Orbán critică Bruxelles-ul, supărarea lui izvorăște din sancțiunile care le-au fost impuse din cauza nerespectării de către Ungaria a statului de drept, alegații cu care Orbán nu este de acord, însă el nu este de acord nici cu o serie de prevederi ale legislației europene pe care le-a acceptat atunci când a cerut aderarea la Uniunea Europeană. Ceea ce i se reproșează de fapt lui Orbán nu este în primul rând atitudinea lui critică, în fond fiecare membru al UE sau NATO are dreptul să-și exprime opinia, ci felul în care a acționat premierul ungar, contravenind poziției stabilite în comun de către statele membre, acțiuni care subminează unitatea europeană și transatlantică. Ar mai fi multe de spus despre declarațiile lui, care de altfel au fost adresate cetățenilor din Ungaria, chiar dacă au fost rostite la Tușnad, numai că ceea ce a dus la o condamnare cvasigenerală a discursului premierului a fost abordarea problemei rasiale.Read more…
Eurovision: muzică și politică
Eurovision, concursul internațional de muzică ușoară, este organizat anual de către Uniunea Europeană de Radio-televiziune – The European Broadcasting Union sau EBU – înființată în 1950, cu centrul la Geneva. Deși competiția este europeană, unele țări care au aderat la EBU pot și ele participa, printre ele fiind Israel, Australia, Azerbaijan, Maroc și Georgia. Predecesorul Eurovisionului a fost festivalul Italian San Remo, în 1951. Concursul Eurovision se ține anual, începând din 1956, singura întrerupere a fost în 2020, când pandemia COVID-19 făcea ravagii. Singurele țări europene care nu au participat niciodată au fost Liechtenstein și Vatican. Cele mai numeroase participări le-a avut Germania. Competiția Eurovision a început în Elveția în 1956, prima câștigătoare fiind elvețianca Lys Assia cu cântecul Refrain. Deși organizatorii acestei competiții se lăudau și continuă să se laude că ea este apolitică, istoria arată altfel.Read more…
S-ar putea să fi fost şi eu o balenă?
În cartea de bucate a domnului Xescu ai găsit cele mai gustoase ingrediente: Iubire, Adevăr, Stabilitate, Pace, Dumnezeu, Isus. Îți place cum sună; îți place și oala de inox în care el le amestecă la foc mic, fără patos şi fără exacerbări. Îți place că presară deasupra un sos de neamestecuri în treburi interne, pur românesc. Îți place bucătarul ăsta, pentru că nu seamănă deloc cu cei de până acum și care ţi-au servit mereu aceeași ciorbă fără gust și, mai ales, pentru că e foarte deosebit de fostul șef de restaurant care nu ți-a servit nimic, fiind mai tot timpul plecat prin excursii, pentru a învăța bucătăria japoneză, coreeană, malgașă, sud-americană, fără să învețe de fapt nimic. Te atrage mirosul îmbietor al mâncării, dar şi faptul că omul a chemat un sobor de preoți să o sfințească. Eşti un om credincios, cu frică de Dumnezeu, și te bucuri că înainte de a te așeza la masă ești invitat să spui o rugăciune de mulțumire către Cel de Sus.
Îți place atât de mult încât l-ai ales MasterChef. Apoi te apuci să guști și îți dai seama că nu pușcă. Nu are niciun gust, fiindcă ingredientele nu se potrivesc. Iubirea nu se potrivește cu Zelea Codreanu,,,Read more…
Ce se ascunde în spatele încercării de lovitură de stat din Turcia
Două zile după eșecul încercării de lovitură de stat din Turcia, încep să se mai limpezească apele, deși rămân încă multe semne de întrebare la care se așteaptă răspunsuri. În primul rând, potrivit datelor cunoscute de-acum, chiar dacă Erdogan a afirmat că a fost vorba doar de un grup mic de militari, în jur de 3000 din armata care cuprinde 600.000 de oameni, printre participanți se aflau comandanți de rang înalt din armată și din forțele de securitate, ei dispuneau de arme și aveau un plan pus la punct. Obiectivul urmărit era răsturnarea regimului Erdogan inclusiv capturarea președintelui și înlocuirea regimului.Read more…
Să mai avem puțintică răbdare cu… mutarea ambasadei la Ierusalim
Nu pot spune că Traian Băsescu se află printre oamenii mei politici preferați, cu toate că am apreciat calitățile lui de primar când a modernizat linia tramvaiului 41 și a curățat Bucureștiul de câinii vagabonzi (chiar dacă mijloacele folosite ar fi putut fi mai blânde). Dar aproape că am aplaudat cele scrise de el pe Facebook în legătură cu negândita și iraționala decizie luată de Liviu Dragnea (în ce calitate?) de a muta ambasada română din Tel Aviv la Ierusalim. Băsescu a arătat clar consecințele și sunt de acord cu ele: pierderea rezultatelor unei activități displomatice duse de România timp de 70 de ani, prin care țara noastră a câștigat un prestigiu rar întâlnit printre statele lumii în cadrul procesului de pace în Orientul Mijlociu. Chiar dacă în ultimii ani România nu a mai avut, din păcate, vreo inițiativă diplomatică (nu numai în Orient, în nici un alt domeniu), prestigiul obținut de-alungul anilor s-a păstrat. Relațiile României cu Israelul sunt excelente și erau bune și cu Autoritatea Palestiniană și cu țările arabe în general. Inițiativa, absolut pripită și negândită cu privire la consecințe, aruncată pe piața relațiilor internaționale, a subminat toate acestea.Read more…
Din nou alegeri legislative în Israel
Șapte săptămâni după ce Benjamin Netanyahu s-a declarat victorios în alegeri, israelienii vor trebui să revină la urne în condițiile în care premierul nu a reușit să-și formeze un guvern de coaliție. Noul scrutin se va organiza peste trei luni. Este pentru prima dată în istoria Israelului când învingătorii din alegeri nu au reușit să formeze un guvern. Knesset-ul s-a autodizolvat pentru a permite organizarea de noi alegeri. Principala cauză a eșecului guvernului de coaliție compus din Likud și o serie de partide ultrareligioase și extremiste a fost lupta pentru putere între forțele seculare naționaliste ale fostului ministru al apărării, Avigdor Libermann (Israel Beitenu -Casa Noastră Israel) – care a cerut portofoliul apărării și în acest cabinet – și facțunile ultrareligioaseRead more…
Cronologia tragediilor unei adrese: Seitenstettengasse, Viena, 1010
2.11.2020. Ora 19:45, Donau Spital, în estul Vienei. Mereu, după gardă, traseul meu spre acasă era pe Reichsbrücke, peste Dunăre, într-o relaxantă plimbare cu mașina prin oraș. Copilul din sufletul meu se bucura văzând roata uriașă de lumină din parcul Prater. Pe Ringstrasse îmi plăcea să prind toate stopurile pe roșu, ca să pot privi prin geamurile mari ale apartamentelor de la bel-étage candelabrele strălucitoare și stucaturile de pe tavan. Însă astăzi, la câteva ore înainte de lock-down, prefer să conduc mașina pe centura orașului. Ciudat, salvările circulă în toate direcțiile, sunetul sirenelor mă însoțește tot drumul, iar zgomotul lor acoperă treptat transmisia unui concert de jazz la radio. Intru în cartierul Liesing. Un du-te-vino de ambulanțe, iar după numărul mare de internări cu pneumonie COVID, primul gând este firesc spre locatarii unui complex de apartamente pentru pensionari, aflat în apropierea casei. Ora 20:15, acasă. E nefiresc, „muzica” sirenelor, din ce în ce mai stridentă, cuprinde casa din toate părțile. Deschid site-ul ORF (radiodifuziunea austriacă). Un anunț lapidar și neclar: „Atac terorist asupra sinagogii din Seitenstettenstrasse, în centru Vienei”, curând încep transmisiile în direct la ORF, nu se știe încă exact ce s-a întâmplat.Read more…