Andrea Ghiţă: S-A ÎNTOMNAT

Şi azi am intrat în casă val vârtej, am lăsat în bucătărie sacoşele doldora de pachete, mi-am trântit poşeta pe fotoliu şi în timp ce-mi scoteam haina de piele am dat drumul aproape simultan la radio şi la televizor. Încercând să disjung cu urechile ştirile de ultimă oră din canonul audio-video, am apăsat pe butonul computerului socotind că în intervalul de amorsare al acestuia aveam răgaz să mă descalţ şi să pun în cămară cumpărăturile. Dacă eram eficientă aş fi revenit în faţa monitorului tocmai în momentul în care desktopul avea să-mi semnaleze că pot să-mi accesez mailul şi Facebook-ul.

Read more…

Irina Markovits TRISTEŢEA BANALULUI

De cate ori intalnesc femei ce poarta helanci de culoarea terciului de ovaz sau fuste bej, sifonate, care le acopera genunchii si jumatate din gamba, stau si ma intreb oare ce o fi fost in mintea lor cand si-au ales acele haine in magazin. Oare si-or fi spus, la cabina de proba: “Vaaaai, arata minunat.. I’ll take it”? Sau mai curand: “Mda, merge, oricum nu am gasit altceva si nu vreau sa plec cu mana goala…”?Read more…

Andrea Ghiţă: ÎNTÂLNIREA DINTRE MAMA MEA ŞI RAOUL WALLENBERG

Bunica mea pe linie maternă, bunicii pe linie paternă şi alte peste o sută de rude de gradul II, de pe ambele linii, au pierit la Auschwitz. Tatăl şi unchiul meu, deportaţi la Auschwitz , au trecut prin calvarul mai multor lagăre naziste şi au supravieţuit la Buchenwald. În timpul deportărilor Mama mea încă nu împlinise 14 ani şi aproape sigur ar fi sfârşit în camerele de gazare dacă nu s-ar fi aflat la Budapesta şi, cum spunea ea, nu ar fi fost „salvată de Wallenberg”.În copilărie mi-l închipuiam pe Wallenberg ca pe un erou neînfricat care  luptase pentru salvarea evreilor prigoniţi şi i-a scăpat de la moarte pe copiii evrei orfani. Eram sigură că Mama îl întâlnise pe Wallenberg. Cum altfel ar fi putut-o salva?  Am întrebat-o cum arăta salvatorul ei, însă ea nu mi l-a putut descrie şi nici nu-şi amintea dacă se întâlnise realmente cu el sau nu…Read more…

Daria Dascălu: MAREA DEMENAJARE

Schimbarea locuinţei este o piatră de încercare pentru minte, trup şi suflet. Nu e uşor să părăseşti încăperile familiare unde pereţii tapetaţi cu amintiri… După găsirea unei locuinţe convenabile, trebuie să hotărăşti de comun acord cu ai tăi ce iei cu tine şi ce abandonezi. S-ar părea că dacă sunt numai doi în cauză, e mult mai simplu. Profund greşit! Se înfruntă două voinţe, fiecare pretinzând întâietate pentru obiectele sale. Soţul meu Maimultcaperfectul are o voinţă de granit, dar nici cu mine nu mi-e ruşine.
Read more…

Maria Roth: MI-A LIPSIT CONŞTIINŢA CIVICĂ?

Nu pot scăpa de gustul amar al referendumului. Tare m-am săturat să mi se spună că nu am conştiinţă civică şi că nu gândesc nuanţat fiindcă nu am votat. Într-adevăr, nu am dorit să schimb comanda unui politician penibil, cu alti politicieni penibili. Obligaţiile mele civice nu includ sărituri după fluierăturile puterii interimare. Nu pot scăpa de gustul amar al referendumului. Tare m-am săturat să mi se spună că nu am conştiinţă civică şi că nu gândesc nuanţat fiindcă nu am votat. Într-adevăr, nu am dorit să schimb comanda unui politician penibil, cu alti politicieni penibili. Obligaţiile mele civice nu includ sărituri după fluierăturile puterii interimare.Read more…