Nu știi unde să te uiți mai întâi. Hoteluri cu nume europene, sugerând că proprietarii sunt în mare parte italieni, francezi etc.Imensul hotel franțuzesc se recunoaște după un turn Eiffel de dimensiuni mai mici decât originalul, dar cu baza în restaurantul francez, între mese, unde se gustă, bineînțeles, bucătărie franțuzească. Vizavi, luxosul hotel Bellaggio este înconjurat de un canal, amintind de Veneția, cu muzică, bărci și multă lume în ele. La acest hotel am admirat multitudinea de magazine de lux, mai ales de bijuterii și îmbrăcăminte, un mic muzeu de picturi expuse pentru vânzare, un excelent restaurant (italian) unde luam masa. La un etaj superior am găsit o grădină cu flori splendid aranjate, foarte, foarte multe și diverse.Read more…
Nota zero la istorie: UNESCO
Recenta rezoluţie UNESCO, susţinută de state ca Egipt, Liban, Sudan, Algeria,Maroc şi Oman membre ale atotputernicei Organizaţii pentru Cooperare Islamică, a fost adoptată cu o majoritate de 33 de ţări, în timp ce şase au votat contra ei, iar două s-au abţinut.Citind conţinutul documentului, “spectatori” mai puţin familiari cu istoria Oraşului Sfânt ar putea foarte uşor ajunge la concluzia că Ierusalimul a fost, de la întemeierea sa şi până în prezent, centru exclusiv al Islamului…Read more…
Solidaritate pentru memoria evreilor din Gherla
Duminică 22 mai 2016 am asistat la inaugurarea Monumentului Memorial al Martirilor Holocaustului din Gherla, un popas de omagiere, un spaţiu de reculegere, un loc armonios care îndeamnă la rememorare şi la reflecţie… Am încercat să identific cuvântul cheie pentruRead more…
Curcubeul din nisip
”Minoritatea sexuală este ca orice altă minoritate națională, religioasă sau socială. Are nevoie de egalitate, justiție, respect din partea majorității oricare ar fi ea: sexuală, națională, religioasă sau socială”. Oricare minoritate are dreptul să fie mândră de statutul ei. Cel mai important drept este dreptul de a fi și de a rămâne ceea ce ești… Read more…
La Iaşi se comemorează 75 de ani de la pogromul din iunie 1941
COMEMORARE POGROM IAȘI
28, 29 iunie 2016
PROGRAM
28 iunie
9:30 – 14:00 Ceremonii comemorare la cimitirul evreiesc
9:30 – 11:00 Iași
11:30 – 12:15 Podu Iloaiei
12:45 – 13:30 Târgu FrumosRead more…
Ce porţi la plajă în vara asta ?
Adevărul e că indiferent ce vom purta la plajă – sau în concediu – nimeni nu se uită la noi, nici cei mai plictisiţi turişti nu ne vor studia noua ţinutele! Serios. Vă spun asta acum, în speranţa că vă salvez măcar o vacanţă, cea de anul acesta, de o criză de paranoia vestimentară.Read more…
Theresa May – pe urmele Margaretei Thatcher
Ca de obicei în astfel de momente,presa israeliană şi cea evreiască de pretutindeni este preocupată şi în aceste zile cu speculaţii legate de politica pe care o va aborda proaspăta doamnă prim-ministru al Britaniei, Theresa May, faţă de Ţara Sfântă şi cetăţenii săi trecuţi prin atâtea. Prognozele sunt în mare parte favorabile din acest punct de vedere, chiar dacă au mai existat de-a lungul anilor cazuri în care promisiunile s-au dovedit diferite de ceea ce a urmat în realitateRead more…
Cancerul e la fel de vechi ca şi omul
Recent a fost descoperit un os cu o tumoare canceroasă datând de 1,7 milioane de ani, un osteosarcom. El a aparţinut nici măcar unui om ci doar unui hominid, proto -uman, un maimuţoi ceva mai evoluat care cutreiera prin stepa din Africa de Sud, ceea ce e astăzi este o zonă cunoscută ca “leagănul omenirii!“. În vremurile acelea, din Pleistocen, mediul ambiant era totuşi plin de factori cancerigeni. Printre ei se numărau razele ultraviolete care erau chiar mai puternice decât azi, dar oamenii erau negri. S-au “albit” în epoca glaciară din Europa, ca o adaptare evoluţionară .Read more…
Evreii din Kaifeng
În orașul Kaifeng mai trăiesc azi cîteva sute de evrei chinezi, descendenții altor refugiați de acum 1.000 de ani.Kaifeng a fost în vremea aceea capitala imperială a Chinei; un oraș prosper. În ultimele decenii guvernământul local i-a sprijinit să își reconstruiască sinagoga, să își deschidă o școală și să organizeze servicii speciale pentru ei. Autoritățile locale sperau ca micuța colonie de evrei să atragă turiști și investitori. Dar de un an stuația lor s-a schimbat.Guvernul Chinei duce o campanie contra instituțiilor religioase, inclusiv a celor iudaice, oricât de neînsemnate ar fi acestea. Este interzisă adunarea de Pesah… Read more…
Popas în Casa Memorială Elie Wiesel
Casa Memorială Elie Wiesel, parte componentă a Muzeului Maramureşului, oferă vizitatorului posibilitatea de a face o incursiune în istoria populaţiei evreieşti sighetene, spulberată de Holocaust, şi de a afla mai multe despre viaţa şi opera lui Elie Wiesel.Read more…
Victoria mediocrității
Am citit deunăzi o analiză a unui comentator de politică externă de la noi, pe care-l respect foarte mult, și am rămas nedumerită. Am deslușit din cuvintele lui că pariase pe victoria lui Hillary Clinton. Ori, de căteva luni bune, nemaivorbind de ultimele și chiar ultima săptămână, au apărut semne de rău augur cu privire la eventuala ei victorie. Dacă înainte de alegeri eram întrebată ce părere am, răspundeam ”Sper că Hillary”…Read more…
Între O NU și O da!
La Istanbul a avut loc, în luna octombrie a.c. ședința ordinară a unei instituții aflată în subordinea UNESCO. Instituția se numește World Heritage Committee (WHC) care, după cum îi arată și numele, se ocupă de Moștenirea Culturală a lumii.WHC analizează an de an starea monumentelor UNESCO și aprobă an de an lista vestigiilor în pericol.Pe lista aprobată în 26 octombrie 2016 apare, alături de alte situri importante şi ”Orașul Vechi Ierusalim cu zidurile sale” menționat ca Al Haram Al-Sharif ”muntele sfânt al musulmanilor”…Read more…
Povestea lui Gadi
Povestea lui Gadi e povestea prăbușirii unei utopii. Nu în România și nici măcar în Europa de Est, ci în Israel. Mulţi evrei au crezut sincer in idealurile socialiste. Și atunci au înfiinţat kibutzurile. Kibutzul e ceea ce ar fi fost comunismul dacă ar fi crescut mare. Gadi era un idealist de stânga. Părinții lui au emigrat în Palestina în 1947Read more…
Corelaţii şi discrepanţe la nivel global
De curând au apărut în presă rezultatele unui studiu conform căruia evreii ar fi cei mai educaţi printre popoarele lumii. Proaspătul studiu al institutului Pew conchide că, chiar dacă în ultimele decenii s-au înregistrat progrese evidente în domeniul educaţiei, mai ales printre femeile planetei, discrepanţele dintre adepţii diferitelor credinţe rămân uriaşe din acest punct de vedereRead more…
75 de ani de la tragedia navei Struma
„Călător pe vasul morții” nu este o carte documentară, deși are la bază o enormă documentație de care s-a servit autorul în cărțile sale anterioare despre „Struma”. Este un roman de ficțiune, citibil cu interes crescând până la ultima filă, structurat pe întâmplarea reală, dar detașat oarecum de ea, deoarece personajele principale, deși au călătorit cu Struma până la Istanbul, nu se regăsesc pe lista pasagerilor de pe acest vas. Nici nu au cum să se regăsească, fiindcă sunt imaginare… Read more…
Wout van Bekkum despre Immanuel Romano
Wout s-a născut în 1954 într-o familie de evrei care stă de generații în nordul Olandei. A studiat limbile semitice la universitatea din Groningen și cu timpul a ajuns șeful catedrei. În afară de cursuri de limbă ebraică, Wout se ocupă cu cercetarea poeziei ebraice din Spania medievală și cu istorie evreiască modernă. Immanuel, cunoscut și ca Manuello Romano sau Manuello Giudeo, s-a născut la Roma în 1261, probabil în familia Zifroni. În tinerețe a primit o educație tradițională (gramatică ebraică, exegeză biblică, literatură evreiască mistică și poezie ebraică) dar se pare că a studiat și matematica, astronomia și filozofia. Read more…
Muza nu are masculin
Odată cu emanciparea femeii, denumirile tot mai multor profesiuni au căpătat şi formă feminină. Doctoriţa, frizeriţa, şoferiţa, sudoriţa, poliţista sunt cuvinte intrate în vocabularul nostru cotidian, iar directoarea, deputata, procuroarea şi primăriţa capătă tot mai multă vizibilitate. E drept că nu am întâlnit mineriţe, macaragiţe sau tanchiste, dar asta nu înseamnă că ele nu există. Dar acum, în preajma Zilei Femeii, gândul nu mă duce la semnele lingvistice ale emancipării ei, ci tocmai la cele care îi dezvăluie …unicitatea (sau monopolul ?).Read more…
Imprimeuri florale, primăvara?
De câte ori am în faţă imprimeuri florale, îmi aduc aminte de fabuloasa replică, însoţită de voce şi mimica glacială, a Mirandei Priestley: „Florals? For spring? Groundbreaking.” Fantastică. Avea dreptate: motivele florale şi vegetale sunt nelipsite de pe podiumuri şi din magazine, indiferent de anul în care ne-am trezi. Sunt omniprezente în fiecare primăvară. Ca dovadă e primăvară, iar umerașele, vitrinele, paginile revistelor abundă în flori: minuscule, supradimensionate, exotice, abstracte, romantice, monocrome, multicolore…Read more…
Vizita lui Donald Trump în Orientul Mijlociu – sub semnul pragmatismului
Donald Trump și consilierii lui pot fi satisfăcuți de felul cum s-a desfășurat vizita președintelui american în Orientul Mijlociu. Primiri somptuoase, manifestări de simpatie, nici un fel de proteste cu excepția zonei Gaza – dar acolo nu a fost – deci partea americană poate bifa evenimentul cu calificativul succes. Aceasta deoarece, ca un om de afaceri, Donald Trump a plasat vizita sub semnul pragmatismului, ceea ce, într-un fel nu este greșit. La asta se pricepe și aici a și reușit. Pragmatismul a constat în primul rând în încercarea de a schimba imaginea Statelor Unite în regiune, de a contracara strategia lui Barak Obama de retragere și de neimplicare americană în conflictele dintre cele mai variate grupări – practic dintre șiiți și suniți – deoarece și obiectivele războului dus de Statului Islamic intră în această categorie. Aparent, prin prezența lui în Arabia Saudită și întâlnirea cu liderii Consiliului de Cooperare al Golfului, Trump a reușit să șteargă perceperea negativă a SUA din partea unor țări arabe. Dar dacă urmărim mai atent discursul lui Trump în fața liderilor musulmani și-l luăm la puricat, ne dăm seama că abordarea actuală nu se deosebește fundamental de cea a lui Obama. Read more…
Alegerea lui Klaus
Personal, atunci când a candidat, nu l-am considerat pe Klaus Iohannis omul cel mai potrivi pentru funcția de președinte. Am apreciat că această pălărie este prea mare pentru un primar (foarte bun de-altfel) al Sibiului. Mai târziu, nu mi-au plăcut nici unele dintre luările lui de poziție, dar pe undeva i-am învinuit pe consilierii lui. Una peste alta, nu a fost din partea mea o condamnare de ansamblu, în general am văzut în el un om onest, cu vederi democratice, care dorește să ne apropie mai mult de Europa, dar aveam și unele rezerve. Am fost pe cale să-mi schimb părerea recent, după prestația lui în Statele Unite. Mi-am zis că a căpătat experiență, s-a maturizat, că greşisem eu că nu mi-am dat seama de potențialul lui. Unele persoane au un ritm mai lent de dezvoltare. Dar toate bunele mele opinii au fost spulberate când, contrar tuturor convingerilor mele (și ale multor altora), președintele țării a acceptat nominalizarea lui Mihai Tudose ca viitor premier al țării și apoi întreaga listă a noului guvernRead more…


















