ISSN 2734-4967, ISSN-L 2734-4967
Baabel – noua revistă pe care o lansăm cu entuziasm şi speranţă în spaţiul virtual – este concepută sub semnul diversităţii. Dorim ca această publicaţie să devină un loc generos şi prietenos destinat cunoaşterii Celuilalt – apropiat sau îndepărtat, vorbitorRead more…
De o vreme încoace prietenul meu nonagenar M. – un om generos, entuziast, devotat adevărului şi facerii de bine, care şi-a dovedit tenacitatea în recuperarea memoriei unor oameni de omenie din perioada Holocaustului – s-a dedicat restabilirii adevărului în ceeaRead more…
“Câte nopţi mai trebuie să dorm până la ziua mea (vacanţă, venirea lui Moş Niculae…)?” întrebam în vremea copilăriei şi îmi asumam conştiincioasă ruperea filelor din calendarul de perete. Desprinderea filei de azi şi apariţia celei de mâine era urmată de citirea anecdotelor sau sfaturilor utile de pe verso, ca un ultim dar al zilei pe care tocmai am lăsat-o să se aştearnă – asemeni unei frunze veştede – peste timpul trecut. Mai târziu tata a adus de la Moscova un calendar de birou care schimba data atunci când roteam peste ax cutia nichelată plină de cartonaşe cu cifre, aşezate în ordine crescătoare, astfel încât data corectă se iţea fără greş în ferestruica pătrată.Read more…
Anul acesta toamna nesperat de blândă şi îndelungată a fost luată prin surprindere de Postul Crăciunului care a adus cu sine acorduri de colinde. Ornamentele, globurile cu sclipici şi moşii de ciocolată s-au insinuat pe rafturi şi în vitrine înRead more…
Nu cedez modei care denunţă vehement degradarea şcolii româneşti, de la grădiniţă la studiile doctorale. Nu neg prin asta existenţa unei crize, ci doar refuz soluţia ieftină care pune problemele sistemului educaţional din România pe seama reformelor din ultimii 20Read more…
Anul acesta, la comemorarea celor 73 de ani de la pogromul de la Bucureşti, rabinul Elchanan Gutman m-a rugat să vorbesc despre două aspecte ale Holocaustului evreimii române, care i s-au părut interesante. Primul: când a început Holocaustul evreimii române?Read more…
Poate că mulţi cred că alegaţiile unui istoric vârstnic şi cu mintea confuză care spunea că “ În România au fost persecuţii împotriva evreilor, 100 până la 120.00 de evrei au murit, dar nu a fost Holocaust,” nu pot avea vreunRead more…
Respectându-şi legea de funcţionare (Legea 41/1994, Articolul 4) radioul şi televiziunea publică difuzează emisiuni « pentru » şi « despre » minorităţile naţionale, atât pe canalele naţionale, cât şi pe cele teritoriale, timpii de emisie alocaţi fiind calculaţi după …regula de trei simplă. ERead more…
Săptămâna trecută, urmărind inflamarea incidentului legat de eleva din Covasna care a purtat o cordeluţă în culorile naţionale româneşti, tocmai de 15 Martie – Ziua maghiarilor de pretutindeni – având de înfruntat ostilitatea colegilor şi a profesorilor, ba chiar şiRead more…
În limba romani rom înseamnă om…Cu câteva zile în urmă un lider rom cu pretenţii „regale” a lansat – probabil cu bune intenţii – ideea emiterii unei legitimaţii cu tot dichisul tehnologiei digitale, pentru a atesta …calitatea de rom şi ţaraRead more…
România a acceptat concluziile Raportului “Wiesel” însă atât documentul cât şi poziţia oficială a Românei sunt contestate de reprezentanţii diferitelor segmente ale populaţiei care, fie că neagă Holocaustul în general, fie Holocaustul din România, fie îi acuză pe evrei că,Read more…
Aşteptând în van, decenii de-a rândul, iniţiativa administraţiei municipiului (oricare ar fi fost ea) de a cinsti printr-un monument public (după exemplul altor oraşe din Transilvania de Nord precum Dej, Oradea, Bistriţa, Sighetul Marmaţiei sau Târgu Mureş) în memoria miilorRead more…
Germana nu se numără printre cele cinci limbi pe care le vorbesc…Nu cred că mi-ar fi fost dificil s-o învăţ, însă nu am vrut! Puteam să merg la grădiniţa sau la şcoala germană, puteam să aleg această limbă la gimnaziu sau liceu, dar am refuzat cu înverşunare. Mulţi, foarte mulţi ani, în mentalul meu limba germană era legată indisolubil de război, de nazişti, fascişti şi lagărele de exterminare evocate de cele câteva cuvinte sau sintagme repetate în majoritatea cărţilor sau filmelor de război: Jawohl, Führer, SS-Sturmbannhürer, Panzer, Gestapo, Häftling, Appelplatz, „Los, los, schnell, schnell, raus, raus!” Sonderkommando…Judenrein. Simţeam o aversiune viscerală faţă de „limba călăilor” pe care nu mi-am însuşit-o. Şi totuşi, cu ocazia primei călătorii în spaţiul austriac – la un festival de film – mi-am dat seama că ştiu o mulţime de cuvinte nemţeşti şi am reuşit s-o înţeleg şi să mă fac înţeleasă de bătrâna gazdă de la pensiunea unde locuiam. M-a ajutat faptul că limba maghiară are destule cuvinte împrumutate din germană, iar pe altele le-am dedus din analogiile cu termenii din fizică şi tehnică, replicile din filme, versurile din cântece sau pe baza asemănării cu engleza. Atunci am regretat pentru prima oară încăpăţânarea mea stupidă. Mi-a fost ciudă că nu învăţasem germana din timp, pierzând astfel posibilitatea de conversa, de a citi, de a cunoaşte şi a pătrunde o cultură, o civilizaţie. Nu le-am dat o lecţie „inamicilor”, ci mă pedepsisem pe mine. Din păcate, nici de atunci încoace nu am avut timp să urmez un curs de germană, dar sper ca în viitor să am răgazul s-o fac şi să recuperez o felie de civilizaţie europeană (şi transilvană) pe care o (mi-o) refuzasem ca o proastă…Read more…
Ieri, 5 mai 2024, am postat pe Facebook acest articol, publicat iniţial în 2013, şi a fost blocat, de îndată., de către Cybersecurity! Am decis să-i actualizez data publicării, ca să devină Editorial de Ziua Comemorării Holocaustului – Yom HaShoah. Vasile Nussbaum a părăsit această lume în vara anului 2023.
Cele scrise de el continuă să fie foarte actuale!
Ne-am adunat la sinagogă să comemorăm deportarea evreimii clujene la Auschwitz. Au trecut de atunci 69 de ani, o adevărată etapă istorică. De obicei evenimentele istorice se comemorează doar la aniversări rotunde, la 10, 25, 50 de ani. Doar unele evenimente deosebit de importante în istoria unei naţiuni, înălţate la rangul de sărbători naţionale, se comemorează anual. Comemorarea de faţă însă are o semnificaţie diametral opusă. Noi comemorăm un eveniment care am fi dorit să nu fi avut loc şi are o semnificaţie de avertisment: să nu să mai repete niciodată! Consider că nu această sinagogă este locul potrivit pentru evocarea amintilor din lagăr, pentru atenţionarea stăvilirii repetării unor asemenea orori. Ar fi bine venit – nu pentru noi, evreii, ci pentru întreg poporul român, pentru toţi cei care trăiesc în această ţară – dacă eu şi alţi supravieţuitori ai Holocaustului, cel puţin cu ocazia comemorărilor, am fi invitaţi în catedrala ortodoxă, în bisericile catolice sau ale altor culte, pentru a vorbi despre Holocaust. Acolo am reuşi să convertim cifra de şase milioane pe plan afectiv. Motivul evocării amintirilor nu ar fi nicidecum dorinţa de a stârni mila, ci a sensibiliza persoana care ne ascultă, pentru câteva momente, să se transpună în situaţia respectivă. Să facă acest lucru pentru că nimeni nu e scutit – ca în anumite condiţii nefaste – să ajungă în situaţii similare!Read more…
Într-un trecut recent, subiectul identităţii a devenit chiar incendiar, într-o bine cunoscută şi importantă (cea mai:) comunitate, producând îngrijorări celor mulţi (din cei puţini) care au nostalgia vremurilor în care dregătorii erau deasupra oricăror suspiciuni, în care era mai multăRead more…
De 4 iulie seara, la fel ca aproape în fiecare an, voi merge cu familia în centrul Washington-ului, mă voi aşeza pe iarbă lângă monumentele dedicate lui George Washington şi Abraham Lincoln, voi admira peisajul sutelor de mii de oameniRead more…
Rezultatele definitive ale Recensământului Populaţiei şi Locuinţelor din 2011, publicate în 4 iulie 2013, le-au confirmat pe cele parţiale, atestând faptul că noi, evreii, numărăm de-abia câteva mii de suflete. Mult sub pragul celor 20.000 de la care eşti eligibilRead more…
Nici nu mi-aş fi dat seama dacă Andrea nu mi-ar fi atras atenţia că a trecut un an de când călătorim prin Baabel. Da, numele nu este întâmplător, când ne-am luat curajul să lansăm revista (dacă alţii pot, noi deRead more…
În fiecare toamnă îmi voi aminti clipa intrării mele în rezidenţiat şi la ce a urmat după aceea, anii de studiu apoi desprinderea din braţele facultăţii unde învăţasem 8 ani cu totul…şi încă mai era nevoie. Şi totuşi de ceRead more…
Zilele din preajma sărbătorii de Roş Haşana (Anul Nou Iudaic) şi în intervalul de timp până la Iom Kipur alcătuiesc un răstimp al introspecţiei, al trecerii în revistă a faptelor bune, dar şi a greşelilor pe care le-am comis, urmatăRead more…