La Benesat şi Aluniş – două sate cuibărite între colinele molcome ale plaiurilor sălăjene – la fel ca în aproape toate aşezările rurale din zonă, evreii s-au stabilit la mijlocul veacului al XIX-lea. Recensământul din 1869 consemna la Benesat 47Read more…

În urmă cu doi ani am primit volumul memorialistic „În umbra măslinilor”, de Alexandru Anca, editat la Editura Limes din Cluj-Napoca. Pe copertă, o fotografie a soţilor Sandu şi Erna Anca, din Hedera, odihnindu-se pe o băncuţă, în umbra măslinilor,Read more…

Schimbarea locuinţei este o piatră de încercare pentru minte, trup şi suflet. Nu e uşor să părăseşti încăperile familiare unde pereţii tapetaţi cu amintiri… După găsirea unei locuinţe convenabile, trebuie să hotărăşti de comun acord cu ai tăi ce ieiRead more…

  Una dintre cele mai frumoase trăsături de caracter ale armeanului este ospitalitatea” – notează Kristóf Szongott  în a sa lucrare monumentală Monografia Oraşului Liber Regal Gherla (vol. IV Etnografia, Gherla, 1902, pag. 72  ), reiterând această însuşire valoroasă deRead more…

Cea de a doua întâlnire dintre comunităţile armeană şi evreiască din Cluj a avut loc la un an după ce prima se dovedise un succes, încurajându-i pe iniţiatori şi organizatori să lărgească cercul participanţilor şi să caute o locaţie maiRead more…

Motto: Daţi-mi o Dacie, o salopetă şi o sârmă suficient de lungă şi pot să fac înconjurul lumii. (folclor urban) Decembrie 2012. Suntem pe autostradă în Germania. Câteva zile până la Crăciun. Aglomeraţie. Depăşim şi suntem la rândul nostru depăşiţi.

  Poate ar fi cazul să încerc să mă îndepărtez de povestea propriei persoane ca să fac mai mult loc unor realităţi suedeze pe care încerc să le surprind. Pentru că viaţa iţi este împletită cu viaţa comunităţii,

Cu ani în urmă, în timpul filmărilor pentru reportajul „Bătrâna casă armenească”, am poposit într-una din cele mai vechi case armeneşti din Gherla, locuită o vreme de doctorul Frenkel, un împătimit colecţionar de obiecte populare şi de artă. Pe unul dintre pereţii înţesaţi de tablouri am remarcat o pictură care prezenta o serbare populară din piaţa mare a Gherlei. Gazda noastră, profesoara Anna Tőkés, fiica doctorului Frenkel, ne-a povestit că e vorba de tabloul preferat al tatălui ei şi reprezintă petrecerea de Lăsata Secului sau fărşangul armenilor din Gherla, foarte popular şi îndrăgit. Curând, traducând din maghiară volumul IV al Monografiei oraşului liber regal Gherla (tratând etnografia armenilor maghiari) – opera monumentală a profesorului de liceu Kristóf Szongott, publicată la cumpăna veacurilor XIX şi XX – aveam să găsesc descrierea fărşangului, pe care vă invit s-o citiţi şi dumneavoastră, mai ales că Lăsata Secului şi perioada carnavalului abia s-a încheiat.Read more…

A publicat la rubricile: Caleidoscop şi La noi şi în lume Este unul dintre puţinii jurnalişti  din România, specializat în probleme ştiinţifice, deşi nu are vreo formaţie practică. Dar dacă în România pot exista ingineri-ziarişti care se ocupă de politicăRead more…

Am crescut într-o lume tare pestriţă, plină de culoare, de limbi şi obiceiuri diferite. Fiecare îşi vorbea limba maternă cu relaxare, cu veselie şi-şi vedea de obiceiuri fără să se gândească că-l ofensează pe celălalt.

,,Mâine după masă mergem la tanti Clara”. Îmi spunea adesea bunica mea şi totdeauna această comunicare avea un anume grad de solemnitate. Niciodată nu protestam asupra acestui program care pentru un copil de nici 10 ani se prefigura destul deRead more…

Fiind formată la ”Actualităţi”, la început mergeam doar acolo unde ştiam că se întâmplă ceva, la subiecte ”de actualitate”. Mi-a luat câţiva ani să descopăr însă că marea bucurie vine din poveştile banale, din statul de vorbă pe subiecte mărunte,Read more…

Odată înfiripată, ideea organizării unei seri de cultură şi tradiţie ucraineană sub cupola Operei Naţionale clujene s-a dovedit atât de firească şi de bine venită, încât a coagulat – într-un timp realtiv scurt – energiile locale, regionale, naţionale şi chiarRead more…

Promisesem să continui poveştile despre călătoriile mele de reporter. Una din cele mai dragi a fost la Sibiu, în toamna lui 2004. Pornisem la drum prin Mărginimea Sibiului, ca să căutăm poveşti despre costumul popular tradiţional. Toţi cei cu careRead more…

Autoarea articolelor din ciclul Poveştile Doinei Sunt născută la Brăila (1974) din tată brăilean get-beget şi mamă dobrogeancă cu sânge puternic amestecat. M-am mutat la Cluj în 1992, aici mi-am cunoscut soţul, ardelean 100%, cu gene bine amestecate la rândulRead more…

Relatările pe care le-am scris în numărul trecut sub genericul „Viaţa la bloc în Suedia” au născut alte întrebări: Oare cât or fi cheltuielile de întreţinere şi dacă s-or fi achitând tot la administrator?

Mă porneam cu copiii din vecini, toţi prieteni de nădejde, în “cocuţe“, un fel de ofrande alimentare (colaci, dulciuri, nuci, mere, ouă), care se împart la copii doar de Joia Mare. Era şi o răsplată pentru faptul că am culesRead more…

Filiala Cluj a Uniunii Armenilor din România, asemeni armenilor de pretutindeni, comemorează an de an Genocidul Armean căruia i-au căzut victimă peste un milion cinci sute de mii de locuitori de pe teritoriul Turciei, pentru singura vină de a seRead more…

A publicat la rubrica Memoria, Spirala istoriei şi Lecturile mele M-am născut în 1924, la Gheorgheni, tatăl meu se ocupa de exploatări forestiere până la criza economică din 1930, când  a trecut la comerțul cu benzină și uleiuri convins fiind deRead more…

Ideea de a organiza un Şabat special – care să reunească mult mai mulţi membri ai comunităţii clujene decât cei care participă săptămânal la întâmpinarea şi celebrarea Reginei Şabat, fiind deschis şi prietenilor neevrei, interesaţi de tradiţiile religiei iudaice, aRead more…