Lena Dunham şi frumuseţea normalului

Lena nu e prima celebritate care apare pe o copertă de revistă fără „cârja” Photoshop-ului. Dar e printre cele mai convingătoare. Fotografia ei pe coperta Glamour US, de luna asta, împreună cu celelalte 3 actriţe din Girls, e una dintre cele mai mişto pe care le-am văzut în ultima vreme. Da, pantalonii scurţi roz şi platformele argintii sunt Marc Jacobs, dar corpul este al ei: necosmetizat, ne-retuşat. Ba mai mult, ca să sublinieze acest lucru, Lena este fotografiată din lateral, permiţându-ne să îi privim coapsele pline, pe care – oh my god, blasfemie! – se vede celulita. Read more…

Bogații și săracii lumii în 2017

Ca și în anii precedenți, o concurență nevăzută continuă să se ducă între bogații și săracii planetei noastre Terra. Actuala civilizație – noi Oamenii – părem să nu fi învățat nimic din acumularea fără noimă și fără țel a bogăției și sărăciei pe Pământ. Copiii nu învață în familie decât rareori să împartă cu cei din jur bunurile pe care le au la dispoziție, tinerii și adolescenții nu învață nici ei la școală și facultate acest lucru decât sporadic. De aceea, Omenirea actuală acumulează cele mai mari discrepanțe între săracii și bogații planetei. Exemplele de mai jos vin să demonstreze aceste realități crude din lumea în care noi trăim:

Read more…

După 50 de ani – însemnările unui locuitor din Ierusalim

Anul acesta se împlinesc 50 de ani de la reunificarea orașului Ierusalim. Capitala Israelului. Orașul celor trei religii avraamice, capitala monoteismului. Centru cultural al întregii lumi. Întâmplător, de asemenea orașul meu. Orașul fusese împărțit în anul 1948, partea sa răsăriteană, incluzând și orașul vechi, fiind ocupată de armata iordaniană. Reunificarea a avut loc în urma Războiului de Şase Zile, din luna iunie 1967, când armata iordaniană a atacat Israelul, regele Hussein voind să participe la împărțirea prăzii alături de Egipt și Siria. Perioada împărțirii orașului a fost o de decădere, de provincializare și de ruinare a lui. Cartierul evreiesc din orașul vechi a fost distrus. În partea israeliană, orașul era izolat, cartierul elegant Mamila devenit sărac, ruinat, linie de frontieră supravegheată de Organizația Națiunilor Unite. Accesul dintr-o parte a orașului în alta era interzis. Clădirea ”Notre Dame” era împărțită în două. Absurdul era împărțirea orașului pe cartiere pe baze etnico-religioase și pe baza liniei frontului la încetarea focului în 1948. Tragedia era creșterea urii între oameni pe o asemenea ”bază”.Read more…

Vizita preşedintelui Iohannis în SUA, iunie 2017

Trump a lăudat și laudă personaje precum Duarte, președintele din Filipine, care a omorât 9000 de traficanți și consumatori de droguri sau pe Erdogan care limitează din ce în ce mai mult drepturile civile și a închis 100.000 de opozanți politici. Întâlnirile lui Trump cu leaderii EU și cu leaderii NATO au creat multă confuzie și animozități cu aceștia. Neafirmarea de către Trump a Articolului 5 din Carta Nato, care spune că dacă este atacată o ţară din alianţă, se consideră că toate țările sunt atacate și NATO o va apăra, a creat multe reacții de nesiguranță și neîncredere în țările membre. De asemenea insistența că multe țări membre nu își plătesc cotă de 2% a neliniștit pe mulți. România a fost a 6-a țară care și-a respectat angajamentul financiar față de NATO alocând 2% din buget pentru aceste fonduri. Tot România este țara pe locul 4 ca și număr de trupe din Afghanistan. România este și membru UE, a fost remarcată ca și o țară având succese remarcabile în lupta anticorupție. România este avanpostul spre est al UE și al NATO, cea mai apropiată ţară de Rusia. Astfel România a devenit modelul de cooperare cu SUA și, în același timp, o dovadă că politica președintelui Trump poate funcționa în EU și NATO. Și așa cred că s-a născut ideea acestei întâlniri.Read more…

Un armean din Limassol

Aşteptând să plătesc, am remarcat, pe o etajeră aflată lângă casa de marcat, două steguleţe armeneşti, un hacikar şi stema Armeniei, sculptate în lemn. Cu gândul la cadoul pe care puteam să-l fac prietenului meu din Cluj, Mircea Tivadar, l-am întrebat pe vânzător dacă aceste obiecte puteau fi cumpărate şi cât costă. Iar el mi-a răspuns: „Nu sunt de vânzare, sunt aduse din Armenia”. Sunteţi armean? „Da.” Şi cum de expuneţi steagul şi simbolurile armeneşti în magazin? „Dacă aş trăi în Armenia nu le-aş expune, dar aici, în diaspora, mă simt mai ataşat de simbolurile naţionale…”. Aşa a demarat conversaţia cu armeanul cipriot care vorbea o frumoasă engleză britanică. Evident, am început cu obişnuita întrebare (nerelevantă, de fapt): Câţi armeni sunt în Cipru? „Au fost mult mai mulţi, dar acum au rămas vreo 5000 de suflete”Read more…

Răspuns unui recent „apel reconciliator” adresat evreilor maghiari

Néhány szó a zsidókhóz [Câteva cuvinte adresate evreilor] este titlul unui articol semnat de György Stoffán și publicat recent de Polgárportál [Portalul civic] http://polgarportal.hu, care se autoîntitulează „Revista colaborării civice”. Am considerat important să răspund alegațiilor antisemite și negaționiste ale autorului, întrucât acest material, (aparent) reconciliator, a fost publicat în preajma vizitei israeliene la nivel înalt, în Ungaria, O pretins nouă şi moralistă răfuială cu evreii: pentru că îi urăsc cu toţii pe maghiari, toţi pe toţi ; pentrucă în calitatea lor de comunişti au făcut răul cel mai mare maghiarimii, în totalitatea ei. Şi multe alte asemenea complimente la adresa evreilor maghiari care n-au respectat reciprocitatea în această omnitoleranţă maghiară. Autorul își încheie articolul cu sfatulRead more…

Despre xenofobie în 2017

Este paradoxal că cei care vor citi aceste rânduri știu ce este xenofobia, pe când cei care nu vor citi, oricum nu știu și cred că nici nu-i interesează. Cum oare să contribuim la înțelegerea unor termeni, a unor tendințe care au produs probleme de-a lungul istoriei omenirii, dacă tocmai cei aflați în confuzie nu le citesc? Cum să stopăm tendințe extremiste, atâta vreme cât cei care le au și le propagă nu pot gândi decât în propriile clișee? Am văzut oameni inteligenți căzuți pradă cuvintelor și lozincilor patriotarde declarate de ei și alții patriotism! Cum să știe omul de bună credință unde este adevărul, atâta vreme cât vocile prezente la tv ”lasă să scape” anumite cuvinte stereotip. Sunt oameni care citesc doar un anumit gen de scrieri care le cultivă tocmai latura extremistă, iar ce citesc nu se filtrează, ci se înțelege prin prisma unei gândiri deja xenofobe. Am ezitat în ceea ce privește modul de a introduce această temă atât de complexă. Cred că încă ezit, dar contez pe buna credință a cititorului care mă va înțelege.Read more…

Duminica cerceilor verzi

Am petrecut o săptămână foarte faină la Sibiu. Am muncit ca apucata și m-am cam stresat, dar per total sunt mulțumită și veselă.

Luni m-am întâlnit cu D., pe care am cunoscut-o întâmplător la TIFF și cu care am băut o cafea excelentă în Piața Huet. Vorbim despre filme, teatru, minorități, diferențe culturale, despre frumusețea Sibiului și o grămadă de alte subiecte care se leagă firesc. Îm mod clar, pe D. vreau să o revăd.

L-am cunoscut pe poetul Radu Vancu, al cărui Jurnal m-a lăsat în vară hiperkinetică și cu plânsul în gât vreme de mai multe zile… Vineri mă întâlnesc cu A. E clar că nu ne-am mai văzut de mult, pentru că ne prinde miezul nopții râzând ca apucatele. Și vorbind despre reguli gramaticale. Printre altele. Am câțiva prieteni faini cu care chatuiesc și vorbesc la telefon și care mi-s dragi pentru că-s deștepți și au umor. Mă pot urca în mașină și mă pot duce unde am chef, oricând mi se face dor de hoinăreală. Am o familie care mă îngăduie și nu mă îngrădește în nici un fel. E duminică dimineață, e soare și cam la astea mă gândesc în timp ce trec absentă printre tarabele din Piața Mică, de la Târgul meșteșugarilor rromi.Read more…

Lumini și umbre în alegerile din Germania

Titlurile de senzație ale unor publicații germane și din alte țări ”O victorie amară pentru Merkel”, nu cred că acoperă realitatea. Convingerea mea și probabil a multor analiști, inclusiv a celor din partidele Creștin-Democrat și Creștin-Social, a fost că Merkel nu putea obține cifrele din alegerile precedente când nu exista spinoasa problemă a refugiaților, Brexitul sau criticile aduse UE. Mai mult decât atât, cele 33 la sută, în condițiile date, cred că au fost un rezultat onorabil, ținând cont de pierderea de popularitate masivă – înregistrată de Merkel anul trecut – pe care a reușit să o depășească. Faptul că au sperat cu toții sau, mai bine zis, au visat la ceva mai bun este firesc, dar putea fi și mai prost. Sigur că o mare dificultate va fi formarea unui guvern de coaliție, acel cabinet ”Jamaica” – culorile partidelor care eventual îl vor forma – UCD-UCS, liberalii și ecologiștii. Numitorul comun – menținerea și reformarea UE se regăsește în platforma tuturor partidelor, diferă însă, și uneori destul de mult, mijloacele de a le realiza. Oricum, Angela Merkel va rămâne în continuare liderul de necontestat al Europei unite.Read more…

Cimitirul evreiesc din Reghin a fost vandalizat

Potrivit unui comunicat de presă emis de Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România, al sfârşitul săptămânii 9-15 septembrie, cimitirul evreiesc din Reghin a fost vandalizat. S-a distrus intrarea secundară şi mai multe pietre tombale au fost răsturnate. În ultima vreme mai multe cimitire evreieşti din România au suferit stricăciuni. Poliţia a demarat o anchetă. Din păcate, în situaţii similare (la Bucureşti şi în alte oraşe), anchetele poliţiei au concluzionat că făptaşii au fost adolescenţi care au acţionat din …teribilism.Read more…

Ciudata poveste cu arma HAARP

Cutremurul cu magnitudinea de 9,03 pe scara Richter, care a avut loc la Fukusima acum trei ani, s-a produs la 70 km de coastele nord-estice ale Japoniei, la o adâncime de 32 de kilometri. S-a calculat că mișcarea seismică a mutat insula Honshu, cea mai mare a Japoniei, cu 2,4 metri, iar axa Pământului a suferit o deplasare de cel puțin 10 centimetri; Tsunami-ul produs in urma cutremurului a avut până la 40 metri inălțime, lovind în interiorul uscatului până la 10 kilometri de la țărm: a mutat vapoare, mașini, a distrus total aproape 130.000 de locuințe, iar circa un milion au suferit distrugeri parțiale. Au fost inregistrate 15.881 de decese, 6.142 de persoane au fost rănite, iar 2.668 date dispărute, trupurile lor nefiind găsite până acum. Curând după catastrofă au apărut comentarii care afirmau că, din motive pe care nu le discutăm aici, cutremurul ar fi fost declanşat de Statele Unite au, folosind o armă psihotronică, plasată în spațiu, așa-numitul sistem orbital HAARP.Read more…

Gogorița statului paralel și ilegitim

Nemulțumiți de o serie de proiecte de lege și măsuri pe care guvernul PSD-ALDE le-a formulat, iar majoritatea parlamentară urma să le aprobe, românii au ieșit pe stradă chiar dacă era iarnă și frig. După ”Colectiv” și iresponsabilitatea unor structuri și oameni datorită cărora s-a produs această tragedie dar și din cauza unor alte ”rateuri”, din păcate prea multe, cetățenii și-au dat seama că trebuie să-și exprime opinia și să exercite presiuni pentru a evita noi iresponsabilități. Astfel că, iarna trecută, în marile orașe ale țării au ieșit zeci de mii de oameni pe stradă, de toate vârstele și toate categoriile profesionale, Uluiți, conducătorii nu și-au putut explica fenomenul și au căutat țapul ispășitor. El a fost găsit: companiile multinaționale (de ce?) și omul de afaceri americano-maghiar George Soros. Đar lupta politică în România poate să ia forma ciudate și anume, împotriva unui dușman…invizibil. Așa a apărut o altă gogoriță – cea a ”statului paralel și ilegitim” Ea a fost lansată de foști angajați ai SRI concediați, iar argumentele lor se reduc la niște întâlniri și discuții ale unor persoane care nu ar susține actuala conducere a țării, respectiv PSD…Read more…

Hanuca: sărbătoarea și… un cântec al sărbătorii

Ce reprezintă sărbătoarea de Hanuca în calendarul evreiesc (”mozaic”)? Mi-am pus această întrebare în repetate rânduri, încercând de fiecare dată să-mi dau un răspuns universitar sau un răspuns ”iudaic” și să evit reluarea argumentelor și contra-argumentelor auzite sau expuse anterior. M-am gândit la o sărbătoare care combină elementul istoric și elementul tradițional, precum și aspecte contemporane care i s-au adăugat în fiecare generație, inclusiv în generația de astăzi. M-am gândit și la aspectul liturgic, la rugăciunea specială de Hanuca, la tradiția aprinderii lumânărelelor, la un cântec de Hanuca păstrat dealungul generațiilor, la ideea luminii in iudaism comparativ cu aceeasi idee în alte culturi și religii.Read more…

Cine mi-a furat simțul umorului?

Știu, mulți dintre cei care își mai aduc aminte de mine vor răspunde: “Ce anume ti-au furat? Doar n-ai avut niciodată așa ceva!”). Pardon: este adevărat că nu sunt umorist, dar știam de acasă că posed anumite calități care ar putea fi privite, din anumite puncte de vedere sau măcar confundate cu semne ale unui umor aflat în stare embrionară. (Nici măcar la atâta bunăvoință nu am dreptul din partea unor vechi colegi, vecini, tovarăși de joacă?) La început, am încercat să dau vina pe legendara lipsă de umor a suedezilor și a locuitorilor „întunecatei”, Scandinavii, până când, după câteva ierni lungi, urmate de apariția subită a soarelui, am observat anumite ameliorări în nivelul dispoziției noilor mei compatrioți, în schimb absolut nici o îmbunătățire în ceea ce privește propriul meu succes în acest domeniu.Read more…

David (Dadu) ROSENKRANZ – un lider evreu din România în secolul 20

Recent am primit o carte bilingvă, în ebraică și română, care mi-a atras atența datorită titlului ei: ”Dadu” (Betapress, Ashdod, 2017; 144 & 109 pagini, incluzând și fotografii documentare). Este biografia fostului activist al Uniunii Evreilor Români, avocatul David (Dadu) Rosenkranz, scrisă de fiica lui, profesoara de liceu Adina Rosenkranz-Herscovici. Volumul este util pentru cercetătorul istoric, deși este o evocare familială și nu o biografie academică. Autoarea însăși – care este și editoarea documentelor și evocărilor – afirmă în prefață că ”volumul … nu e conceput și nici scris ca o carte închegată care să îmbine în mod armonios fapte autentice ale personajului principal cu evenimente istorice autentice și cu crâmpeie din viața sa personală, ceea ce ar fi făcut poate din el un roman pasionant, dar pe care eu aș fi fost incapabilă să-l scriu”.Read more…

Scrierile mele

Am început cu publicarea unor note de călătorie, am continuat cu jurnalistica unor probleme controversate și în final am abordat romanele de acțiune. Primele note de călătorie au apărut în revista Minimum, a regretatului Alexandru Mirodan. Inițial privind locuri unde în anii respectivi dețineam, ca să mă exprim așa un “monopol”(! ), adică zone mai puțin sau de loc frecventate de publiciștii și cititorii de limba româna din Țara Sfânta: Azerbaidjan, Republica Democrată Germană, Moscova, Varșovia, Szeged, Novisad…În romanele mele Am abordat intriga temelor cu interes si am recitit manuscrisele cu o satisfacție narcisistă, admirându-mi fara modestie personajele create! Mi-a făcut plăcere faptul că eroii acționează – prin voința autorului – folosind procedee inteligente, pentru triumful dreptății asupra răului…Read more…

Babe şi Moşi

Primăvara e după colţ. Azi e Mărţişorul, ziua primei Babe din cele nouă (numărul cojoacelor lepădate de Baba Dochia) un răstimp capricios în care vremea blândă şi însorită poate fi degrabă alungată de viscol şi ger, exact ca acum, în 2018. A sosit momentul să ne alegem o babă ca să aflăm cum ne va merge tot anul, judecând după vremea din ziua babei preferate. Dacă va fi o babă rea cu vreme rece, vântoasă şi înnorată, ne va merge rău. Dacă va fi o zi senină cu vreme călduţă, va fi o babă bună… Dar cine a auzit de babe bune? Baba Cloanţa Cotoroanţa şi Baba Iaga sunt vrăjitoare patentate… Read more…

O călătorie într-o țară care nu mai există: Iugoslavia în vara anului 1969

Au trecut cinci ani de când părinții mei au depus cererea de a emigra în Australia și era imposibil de știut dacă va fi vreodată aprobată. Ne-am obișnuit cu așteptarea: spiritele noastre erau deja departe, doar trupurile mai lâncezeau. Timpul picura monoton, fără a aduce cu sine mari schimbări. Tata lucra mai departe la farmacie, mama în laboratorul spitalului, iar eu mergeam la Liceul Nr. 3. Efectul cel mai vizibil al cererii noastre de emigrare din 1964 a fost că nu am mai primit apartamentul de bloc cu încălzire centrală, ci doar locuința cu o singură cameră în care stătea o pereche mai în vârstă. Fiind „cetățeni de nădejde”, li s-a dat lor locuința de bloc, iar noi am fost repartizați în locuința părăsită de ei. În plus am luat ore particulare de engleză și am făcut progrese frumoase. Libertatea noastră de mișcare, limitată ce-i drept, nu a fost însă afectată. În acești ani am făcut câteva călătorii în țările vecine. După ce excursia noastră din 1968, din munții Tatra din Slovacia, a fost întreruptă de o invazie străină, așa cum am mai povestit (https://baabel.ro/2017/10/incolo-si-inapoi-aventurile-noastre-din-cehoslovacia-august-1968/), tatăl meu a depus cerere pentru o călătorie în Iugoslavia în vara următoare. În primăvara anului 1969, tata a fost somat să se prezinte la miliție și spre surprinderea lui a fost informat că autoritățile au binevoit să aprobe ambele cereri: nu numai vacanța la marea Adriatică ci și emigrarea în Australia. Read more…