Nu știu alții cum sunt…

Încep prin a declara că rândurile de față mi-au fost impuse de ultimele evenimente legate de decizia Consiului de Securitate al ONU, privitoare la teritoriile la est de Iordan, așa numitul West Bank. Decizia de care vorbesc declară West Bank (inclusiv Ierusalimul de est, adica și Zidul plângerii și cartierul evreiesc din orașul vechi !!) teritoriu în care Israelul nu are voie să construiască nimic, și în care israelienii nu au voie să se așeze. Iar toate așezările existente în acest moment sunt declarate ilegale, nule și neavenite.Read more…

Puncte de rupere și șanse ratate

Actuala explozie de emoții paroxistice a fost generată de o decizie care, dacă ar fi fost gândită cu mintea limpede și cu bună credință, ar fi rămas un act pur tehnic, menit să aplice niște decizii ale Curții Constituționale și să dezamorseze vremelnic situația din pușcăriile românești. Asta, cum ziceam, dacă ar fi fost gândită cu mintea limpede și cu bună credință. Dar, din păcate, n-a fost să fie. Ca și focul pus de Nero cetății Romei (dacă o fi adevărat că el a stârnit incendiul), și cel ațâțat de Ordonanța menționată s-a extins cu o forță uluitoare, ajungând să cuprindă nu numai principalele orașe ale României și pe cele unde trăiesc concetățenii noștri în Europa, dar și în Bulgaria, vecinii noștri fiind îngrijorați că și pe ei îi poate paște o soartă asemănătoare.Read more…

Menora (continuare)

După cazarea la hotelul Colosseo Gardens, primul drum al celor doi anchetatori de la Elyon a fost la vestitul Arc al lui Titus. Au fotografiat cu meticulozitate fiecare detaliu al monumentului, sperând că metoda folosită cu micul tablou aflat la Duomo din Pisa va aduce date suplimentare. Arcul lui Titus era aproape de Forul Roman. A fost construit în anul 81 de împăratul Domițian, după moartea fratelui său mai în vârstă Titus, pentru a comemora victoriile acestuia, inclusiv asediul Ierusalimului (70) şi cucerirea Iudeii. Read more…

Plopii de la Greci

Nu semănăm deloc eu și mama. Ea e o persoană hotărâtă, atunci când vrea ceva nu prea stă pe gânduri. Prima dată când am realizat că are o forță de neoprit aveam vreo cinci ani. În miez de vară, pe o căldură îngrozitoare, m-a anunțat că plecăm la bunica, la Greci. Tata era plecat din oraș, ea carnet de șofer încă nu avea așa că am pornit într-o aventură un pic nebunească pentru acele vremuri. Să străbați 25 de kilometri îți lua aproximativ o jumătate de zi. De la Brăila, autobuz până la bac. Bacul pentru trecut Dunărea până la Smârdan. De la Smârdan, autobuz până la Măcin. Iar de la Măcin alt autobuz până la Greci. Punctul terminus. Și buricul pământului. Pentru mama și pentru mine.Read more…

Poveste despre cea mai îngustă graniță din lume

N-am scris niciodată despre granițe, poate pentru că niciodată nu mi-a plăcut geografia.
N-am scris despre Prut, granița dintre locul unde bunicul meu e înmormântat și cel în care eu m-am născut, ca să nu trezesc gânduri și sentimente, poate de mult adormite.
N-am scris nici măcar despre inexistenta graniță dintre Israel și vecinii săi de la răsărit, poate pentru că o asemenea graniță nici nu există, sau există dar nimeni nu știe pe unde se află, sau există mai multe granițe în acea parte a Țării Sfinte. Dar eu știu încă de mic copil că există granițe, uneori cumplit de clareRead more…

Moștenirea Războiului de Șase Zile

În urmă cu câteva zile s-au împlinit 50 de ani de la Războiul de Șase Zile, pe care Israelul l-a purtat cu vecinii lui arabi și care, la fel ca Războiul pentru Independență, din 1948, a fost câștigat de statul evreu. Dar dacă prima victorie s-a considerat un miracol, de această dată, în 1967, lumea arabă s-a confruntat cu o altă țară, mult mai bine pregătită, cu o armată pusă la punct, cu arme moderne și sofisticate. Încă nu se lansase înarmarea masivă prin forțe proprii a țării, dar începuturile industriei de apărare au fost făcute și, se pare – cel puțin pe baza unor declarații recente – că Israelul dispunea deja de bomba atomică. Victoria în Războiul de Șase Zile a transformat Israelul din toate punctele de vedere, a crescut în primul rând securitatea la granițe. Prin ocuparea unor teritorii, inclusiv înălțimile Golan, s-a îngreunat organizarea unor atacuri teroriste-surpriză de către bandele de mujahedini, de fapt una dintre cauzele lansării războiului, alături de închiderea Canalului de Suez pentru vasele israeliene. Prin cucerirea Orașului Vechi al Ierusalimului, evreii au căpătat din nou acces la locurile cele mai sfinte ale iudaismului.Read more…

Piatra antică şi câmpul de înregistrare psihică

Există în trecutul nostru, al oamenilor, numeroase fapte care nu pot fi explicate cu ceea ce ştim acum despre istoria speciei noastre. Mărturii scrise avem doar pentru o epocă destul de apropiată şi provenind dintr-o zonă restrânsă a lumii actuale. Ce a fost înainte nu putem şti deocamdată aşa că speculăm pe baza a diverse artefacte rămase ici şi colo. Un exemplu este piatra Al-Naslaa, aflată în Arabia Saudită, în plin deşert. Referindu-ne la fenomenul de deșertificare, atât în Orient cât și în Africa, să nu uităm că, de pildă, deşertul din nordul Africii este de dată recentă. În urmă cu circa 10.000 de ani Sahara şi suprafeţele din Nordul Africii, acoperite de nisip şi supuse acum unei lipse de precipitaţii permanente, erau savane înverzite, bogate în animale încă nedomesticite şi locuite de vânători, aşa cum ne spun numeroasele picturi rupestre găsite în zone azi pustii. În Africa ,în zonele deşertice de azi erau lacuri de dimensiunile Germaniei de aziRead more…

Templul Coral – 150 de ani de existență

Piatra de temelie a Templului Coral s-a așezat la 21 iunie l864, pe locul cumpărat în strada Sf. Vineri. Acest eveniment a fost sărbătorit nu numai de membrii fondatori ai Templului, ci de toţi evreii din capitală şi de mulţi creştini, care au luat parte la bucuria populaţiei evreieşti. Mihail Kogălniceanu a oferit 10.000 lei. Construcţia Templului a fost terminată în 1866, dar nu a putut intra în funcţie, fiind devastat din timpul manifestaţiei huliganice a celor care erau împotriva acordării cetăţeniei române populaţiei evreieşti.
Târnosirea Templului a avut loc la 18 iulie l867. Discursul inaugural a fost rostit de marele rabin Antoine Levy în limba franceză. Potrivit comentariilor apărute in ziarul „Românul” la eveniment au participat multe oficialităţi şi, bineînţeles, populaţia evreiască bucureşteană.Read more…

Evreu fără frontiere :)

Pentru această aniversare a tinerei noastre reviste ”BAABEL” contribui doar cu o ”promisiune”. Anume cu coperta unei cărți needitate încă ,dar pe care un grup de prieteni și foști colaboratori mi-au pregătit-o. Deci coperta există trebuie doar să îmbrace cartea care și ea a fost scrisă ce-i drept cu obișnuitele chinuri și uneori complicații ale ”facerii”. Cumva a fost momeala cu care m-a convins inimoasa și ambițioasa noastră ”Șefă”, Andrea să-mi iau ”curajul în dinți” și să devin un ”jurnalist de ocazie”. În cursul vieții mele lungi și animate, am încercat de multe ori să fac lucruri la care nu mă pricepeam și – incredibil – de cele mai multe ori mi-au reușit. Înarmat cu această inedită experiență și cu vanitoasa speranță că voi reuși cu adevărat să scriu de o carte, am ”pornit la drum” și am scris articolul meu de debut intitulat de circumstanță ”un altfel de sfârșit de an…” în care era vorba de ”minuni” căci nu se poate numi altfel tripla aventură pe care am trăit-o la acel sfârșit de an 5774 (adică pe românește 2012:) când am aprins prima lumânare de Hanuca la Brașov, a opta lumânare la New-York și am săvârșit prima mea ”erezie” de presă scriind la ”Baabel”:).Read more…

Anglia și lecturile mele

Anglia figura de multă vreme pe lista planurilor mele de călătorie, dar ea a fost „accelerată” de Brexit. Mă gândeam, și nu cred că am greșit foarte mult, la posibilitatea reintroducerii vizelor și chiar nu aveam nici un chef să stau la cozi pe la Consulatul britanic, acum când ne-am obișnuit să ”zburdăm” prin toată Europa numai cu buletinul. Se pot scrie multe lucruri despre o astfel de călătorie care m-a dus în locuri minunate și interesante, despre care am crezut în tinerețe că nu le voi vedea niciodată – de pildă British Museum –, dar ceea ce m-a urmărit tot timpul în aceste nouă zile, mai ales când am străbătut Anglia, au fost cărțile, lecturile mele legate de locurile vizitate. Nu este vorba de opere ale literaturii clasice engleze, toată lumea i-a citit pe Shakespeare (prima noastră oprire a fost Stratford upon Avon), Dickens, Bernard Shaw sau Glasworthy, ca să amintesc de câțiva, ci de cărțile că să zic așa ”personalizate”, care mi-au trezit amintiri, mi-au evocat copilăria, prima tinerețe sau maturitatea, chiar bătrânețea, deoarece pe unele dintre ele continui să le recitesc…Read more…

Un model românesc de management

Capitolul 23 al tratatului pe care îl facem cunoscut este dedicat managementului comunitar evreiesc , considerat fiind ca întregitor al locului acordat manageriatului minoritar . Axarea materialului doar pe experienţa acestei etnii i-a condiţionat un sumar în care să intre trimiteri la: forme incipiente de management comunitar; organizare conducere şi patrimoniu ; ideea şi practica manageriatuui la evrei; FCER şi problemele sale manageriale; elemente ale analizei SWOT; modelul mozaic al întrajutorării; liderul comunitar; evoluţii în curs. Tematica de mai sus a determinat titlul capitolului 23. Managementul Comunitar Evreiesc:Tradiţii Culturale Religioase şi Existenţiale. Relevarea unor raporturi timpurii între stat şi o structură centralizată cu funcţiuni religioase şi administrative în acelaşi timp sugerează o preferinţă de ambele părţi pentru un tip de manageriat în care organizarea internă, centralizată a etniei să se dovedească necesară. Altfel spus, „un model evreo-românesc” de management, deşi la începuturi, doar. . . de import . Ea începe încă de la secolul al XVII-lea, cu relaţia dintre breasla jidovilor, care îndeplinea funcţia de reprezentant al evreilor şi administraţia Ţărilor Române.Read more…

Despre originea evreilor aşkenazi – un exercițiu în domeniul incorectitudinii politice

Întrebarea care cere răspuns e cum au ajuns evreii aşkenazi să posede, într-un procent relativ mare, o fizionomie diferită de cea a celorlați albi? Probabil că în spatele acestei transformări se află același proces care-i face pe mulți irlandezi să aibă părul roșu, pe numeroși suedezi să aibă acea paloare a pielii și păr deschis la culoare sau ochii de culoare închisă la majoritatea grecilor. Toate aceste populații se trag dintr-un relativ mic număr de strămoși, care posedau aceste trăsături, inexistente sau foarte rare la alte grupuri etnice. Fenomenul acesta, al unui grup fondator mic și omogen din punct de vedere genetic, care a produs un număr mare de descedenți poartă numele de ”gât de sticlă” (bottleneck în engleză). În cazul aşkenazilor se pare că acest bottleneck a fost chiar mai accentuat, adică inițial cu o dimensiune foarte modestă, probabil nu mai mult decât câteva sute de persoane. Acest mic grup a trăit într-o regiune geografică numită Așkenaz, în apropierea râurilor Mosel, Rin și Main, în vestul Germaniei. Read more…

JUDEN RAUS – o inscripţie infamă în gara Clujului

În după amiaza de 1 noiembrie, cineva posta pe Facebook o fotografie cu o inscripție antisemită, infamă, pe unul dintre stâlpii peronului Gării CFR din Cluj. Suntem în seara de 3 noiembrie şi inscripţia continuă să fie la locul ei, de unde tragem concluzia că administraţiei gării, putem spune Căilor Ferate Române puţin le pasă de inscripţiile şi simbolurile antisemite care poluează peronul.Read more…

Bucuria redescoperirii hainelor deja-purtate

De curând am purtat un cardigan oversized – de obicei rezervat weekendului, jeanşilor şi ţinutelor casual – peste o rochie albă de vara, semnată Izabela Măndoiu. I-am adăugat cizme înalte din piele întoarsă şi o curea în talie. Un cardigan multi-tasking, cine s-ar fi gândit la un astfel de atribut? Dar tocmai în asta constă bucuria redescoperirii hainelor deja-purtate, pe care le ai de mult timp în garderobă. Read more…

Soluţie împotriva hărțuirii sexuale: o propunere greu de refuzat

Judecând în mod serios și obiectiv cele de mai sus, concluzia care se impune e simplă și clară: pericolul de ambele părți e permanent, actual, și ubicuitar! Orice femeie poate fi victima unei hărţuiri sexuale de grade variate, de la vorbe cu dublu înțeles până la viol. Orice bărbat poate deveni obiectul unor acuzații false, unor născociri a căror bază poate fi dorința de răzbunare, invidia, dorința de bani, etc.

Fără discuție, ca număr cazurile de adevărată hărțuire sexuală sunt mult mai numeroase decât cele de falsă învinuire, dar asta nu schimbă cu nimic situația.Read more…

Segregarea sexelor și voalarea femeii

Cel puțin un outsider vede segregarea și voalarea femeilor (nu și a bărbaților!) ca pe un lucru irațional. Singura explicație este că acest comportament este rezultatul unor impulsuri venite din subconștient. Desigur, mulți, poate cei mai mulți, se supun doar unor constrângeri sociale, religioase sau tradiționale. Dar, privind obiectiv, e ciudat că asemenea comportamente inexplicabile sunt adoptate de grupuri întregi aparținând unor culturi și perioade istorice cât se poate de variate. Ritualurile au apărut încă din zorii civilizației. Oameni influenți, cum ar fi întemeietorii de religii, profeții, etc. (eu îi numesc cu termenul generic „guru”) le-au conceput și le-au împărtășit timp de generații comunităților lor. Dar până la urmă toți acești guru, oricât ar fi fost ei de inspirați, au primit și ei motivele lor de undeva. Probabil că au ieșit din subconștientul lor, fiind apoi proclamate ca obligatorii publicului dispus să le accepte.Read more…

Răvaşele CNPP bulversează pensionarii, beneficiari ai Legii 189/2000

În 20, 21, 22 decembrie, zilele din preajma Crăciunului şi a „minivacanţei” sărbătorilor de iarnă, poştaşii le-au distribuit pensionarilor din Cluj (dar poate şi altora), beneficiari ai indemnizației acordate prin legea specială referitoare la persoanele persecutate din motive etnice și rasiale, în perioada 1940 – 1945, plicuri din partea CNPP. Nu erau nicidecum felicitări cu prilejul Crăciunului şi Anului Nou 2018, cu urări de sănătate şi zile tihnite, ci conţineau Decizia 2012, din 13 decembrie 2017, privind recuperarea sumelor încasate necuvenit, cu titlu de prestaţii sociale . Decizia referitoare la perioada 1.12.2014 – 30.11.2017 le aduce la cunoştinţă destinatarilor că au de restituit către Casă sume de la câteva mii la peste 15.000 de lei, declarate necuvenite, din cauza, citez: Plata necuvenită de fost generată de ACORDAREA ERONATĂ A INDEMNIZAŢIEI CONFORMA DECRETULUI 118/1990, CORECT FIIND INDEMNIZAŢIA CONFORME LEGII 189/2000.Read more…

La moartea prietenei mele Sarina Ionescu

Sarina era din Câmpulungul meu natal, iubit și urât de mine în același timp. Era cu 7 ani mai tânâră decât mine și nu am cunoscut-o la Câmpulung deoarece nu prea dai atenție celor cu atâția ani mai mici decât tine. Fiică unică a unei familii respectabile, tatăl avocat nu prea activ, dar ginere al unui negustor bogat și cunoscut în oraș, a fost și ea, copil de 11 ani deportată în Transnistria și a fost – am aflat-o după mulți ani– la Șargorod, unde au fost majoritatea evreilor din Câmpulung. Sașa nu mi-a povestit multe despre ea și familia ei din acea perioadă tristă și știu numai că s-au întors, nu știu dacă toți, în orașul natal.Read more…

Tiranie sau democrație – și legătura lor cu amicul meu Donny

Conducătorii se deosebesc între ei, dar un lucru îl au în comun: ei pot fi scoși din funcție, cel târziu după expirarea mandatului lor – cu condiția să fie respectate normele democratice și libertatea de exprimare. Ei ar putea fi clasificați de la stânga la dreapta, de la progresiști la conservatori, de la tineri dinamici la bătrâni resemnați, de la competenți la complet nepotriviți guvernării. Dar o asemenea listă s-ar adresa mai mult politologilor. Pe mine mă interesează alte aspecte, mai ales veșnica întrebare „Oare e bine pentru evrei?” Oricum ar arăta această listă, la capătul ei pozitiv se află o figură foarte interesantă și pitorească: Donald Trump. Și pentru că el se află în centrul atenției ca nimeni altul, mi-a devenit atât de familiar încât aș vrea să-l numesc amic chiar fără știrea lui și chiar dacă prietenia mea, după toate probabilitățile, va rămâne pe veci neîmpărtășită.Read more…