Lucrarea profesorului Strul Moisă este o contribuţie de preţ în domeniul tratat. Ea se adresează specialiştilor în istoria tehnologiei, arheologie, istorie antică şi studii biblice. Totuşi, ea poate constitui o lectură interesantă şi pentru cititorul intelectual mediu, interesat în cunoştereaRead more…
Andrea Ghiţă: NEGAREA NEGAŢIEI HOLOCAUSTULUI…un DEMERS ZADARNIC, în ROMÂNIA?
Poate că mulţi cred că alegaţiile unui istoric vârstnic şi cu mintea confuză care spunea că “ În România au fost persecuţii împotriva evreilor, 100 până la 120.00 de evrei au murit, dar nu a fost Holocaust,” nu pot avea vreunRead more…
„POZIŢIA ACADEMIEI ROMÂNE [faţă de Holocaustul din România] este REFLECTATĂ în VOLUMUL IX din TRATATUL ISTORIA ROMÂNILOR “
Într-un mail privat trimis în 21 februarie 2013, la ora 12.10 PM, profesorului dr. Peter Manu (si preluat imediat de Baabel), academicianul Ionel Haiduc, preşedintele Academiei Române, reiterează faptul că Academia Română se disociază de afirmaţiile lui Vladimir Iliescu. AcelaşiRead more…
Acad. IONEL HAIDUC, PREŞEDINTELE ACADEMIEI ROMÂNE, A RĂSPUNS SCRISORII DE PROTEST
Astăzi, 20 februarie 2013, la ora 11.58, dr. Maria Roth. profesor universitar la Universitatea Babes-Bolyai, iniţiatoarea scrisorii de protest colectiv faţă de aserţiunile negaţioniste rostite de istoricul Vladimir Iliescu in aula Academiei Române, a primit o scrisoare de răspuns dinRead more…
REACŢII la NEGAREA HOLOCAUSTULUI sub CUPOLA ACADEMIEI ROMÂNE
În 14 februarie, cu prilejul lansării Enciclopediei regimului comunist din România, istoricul Vladimir Iliescu, profesor la Universitatea din Aachen, afirma că Holocaustul din România este “minciună enormă, pe plan cosmic”, discursul său fiind primit cu aplauze. Cele petrecute sub cupolaRead more…
Irina Markovits: VREAU OCHELARI
Ar trebui să port ochelari. Cândva purtam – şi îi uram din tot sufletul (o pereche am spart-o jucând baschet, o alta mi s-a rupt la prima mea încercare de a schia, mi se abureau, imi alunecau pe nas…). DeRead more…
Evi Szmuk: BACALAUREAT la BUDAPESTA, în… 1944
În 1944 mă aflam la Budapesta, unde, în pofida legilor rasiale, am fost primită la liceul „Maria Terezia”, una dintre cele mai bune şcoli de fete din capitala Ungariei. Eram în clasa a 8-a de liceu. Eram în clasa aRead more…
Shlomo Leibovici Laiş: FILE din ISTORIA SIONISMULUI ROMÂNESC la CLUJ (II)
Alte file din istoria sionismului continuând aventura scoaterii ilegale din România a unor militanţi sionişti cărora le era interzisă repatrierea în ţara mamă. Prima parte a fost publicată în revista Baabel din 17 ianuarie (sub titlul File din istoria sionismuluiRead more…
Tiberiu Roth: UN ALTFEL DE SFÂRŞIT DE..AN 2012.
Impresii de vacanţă de iarnă dincolo de ocean care ne aduc aproape o seamă de aspecte din viaţa evreilor din metropola cu cea mai mare populaţie evreiască din diaspora: New York.
George Hida: DELICII de SFÂNTUL VALENTIN
Ziua Sfântului Valentin este sărbătoarea celor care se iubesc. Ea vă reaminteşte că sunteţi un cuplu, că vreţi să fiţi împreună, să reaprindeţi sau să înteţiţi focul pasiunii. Se ştie că, mai devreme sau mai târziu, focul pasiunii începe săRead more…
Adrian Grauenfels : PARADOXUL YESHAYAHU LEIBOWITZ (110 ani de la naştere)
Yeshayau Leibowitz s-a născut la Riga în 1903 într-o familie sionistă. Tatăl său era negustor de cherestea. A studiat chimia la universitatea din Berlin (doctorat în 1924), medicina şi biochimia în Elveţia, la Basel, până în 1934. Emigrează în Palestina, se stabileşteRead more…
Paula Duţă: EŞANTIOANE cu PARFUM de BUCUREŞTI
Centrul Vechi este asemenea unei ameţitoare parfumerii. Atracţie şi deziluzie, căutare şi regăsire, pentru fiecare dintre noi există aici acel parfum unic care ne va atrage mereu, ne va copleşi şi chiar ne va ţine captivi cu acel buchet înRead more…
Andrei Fischof: S O M N
Andrei Fischof ne propune o proză scurtă fluidă şi contrariantă care ne propune să zărim – aşa cum ne invită autorul – şi partea nevăzută a Soarelui
Daria Dascălu: INSPECTORI ŞPĂGARI, ÎNTREPRINZĂTORI BUCLUCAŞI
Inspectorul, făptura cu rol de supraveghere şi control, trebuie să se apropie în intransigenţă şi alte calităţi de semizeu. Din păcate e om obişnuit, alăturat adesea cu cuvântul argotic, vulgar ,,spăgar’’ (ce să facem dacă i potriveşte ?). Şi întreprinzătorulRead more…
Mike Klein: INSTRUMENTIŞTI EVREI şi ARABI, sub BAGHETA lui BARENBOIM, la CARNEGIE HALL
Impresii de la concertul orchestrei West-Eastern Divan, alcătuită din muzicieni tineri din Israel, teritoriile palestiniene şi alte ţări arabe sau musulmane, un proiect al dirijorului Daniel Barenboim menit să demonstreze că o colaborare muzicală poate aduce armonie intre părţile aflateRead more…
Laszlo Alexandru: MIRCEA ZACIU (II)
Profesorul şi publicistul clujean evocă figura profesorului său de la Facultatea de litere, cunoscut critic şi istoric literar, alcătuind un mozaic de întâlniri la diverse momente din viaţa amândurora. În acest număr publicăm partea a doua a textului apărut peRead more…
Eva Galambos: CINE ESTE ALEXANDRU HAUSVATER?
De aproape 20 de ani, iubitorii de teatru pot să vizioneze piese regizate de Alexandru Hausvater, fiul rătăcitor (nu risipitor) care s-a întors (şi) acasă. Personalitate artistică bine cunoscută în trei continente, el lucrând din Canada până în România şiRead more…
Andrea Ghiţă: LĂSATA SECULUI la ARMENII din GHERLA de ODINIOARĂ
Cu ani în urmă, în timpul filmărilor pentru reportajul „Bătrâna casă armenească”, am poposit într-una din cele mai vechi case armeneşti din Gherla, locuită o vreme de doctorul Frenkel, un împătimit colecţionar de obiecte populare şi de artă. Pe unul dintre pereţii înţesaţi de tablouri am remarcat o pictură care prezenta o serbare populară din piaţa mare a Gherlei. Gazda noastră, profesoara Anna Tőkés, fiica doctorului Frenkel, ne-a povestit că e vorba de tabloul preferat al tatălui ei şi reprezintă petrecerea de Lăsata Secului sau fărşangul armenilor din Gherla, foarte popular şi îndrăgit. Curând, traducând din maghiară volumul IV al Monografiei oraşului liber regal Gherla (tratând etnografia armenilor maghiari) – opera monumentală a profesorului de liceu Kristóf Szongott, publicată la cumpăna veacurilor XIX şi XX – aveam să găsesc descrierea fărşangului, pe care vă invit s-o citiţi şi dumneavoastră, mai ales că Lăsata Secului şi perioada carnavalului abia s-a încheiat.Read more…
Doina Gecse-Borgovan: La NOI, la BRĂILA
Am crescut într-o lume tare pestriţă, plină de culoare, de limbi şi obiceiuri diferite. Fiecare îşi vorbea limba maternă cu relaxare, cu veselie şi-şi vedea de obiceiuri fără să se gândească că-l ofensează pe celălalt.
Mike Klein: CROAZIERĂ în JURUL AMERICII de SUD (II)
Partea a doua a jurnalului de croazieră ne dezvăluie peisajele sălbatice şi fauna lor specială din sudul continentului latin, aflate foarte aproape de “sfârşitul lumii”, ca apoi să se încheie vârtejului urban din Buenos Aires,