Regina Margot – o stea în cădere?

Cred că am mai scris despre Margot Wallström, şefa diplomaţiei suedeze, cea pe care israelienii o consideră de la un timp încoace ,,persoană nedorită”, reacţie la deciziile şi comentariile sale aţintite contra conducerii Statului Israel.Faptul că doamna ministru şi-a ales tocmai Israelul drept cal de bătaie reprezintă subiectul unui număr relativ restrâns de critici, un adevăr valabil de altfel în multe state europene (şi nu numai), lucru cu care am avut timp suficient să ne obişnuim.Read more…

Disperare

Lumea care mă cunoaște știe că, în general, sunt o optimistă și poate se miră de aceste rânduri. Dar chiar nu mai pot să mai fiu când văd ce se petrece în jurul meu, ultima picătură pe care am considerat-o tipică, fiind scandalul de la Antene. Recunosc, sunt subiectivă, niciodată nu mi-a plăcut vehemența acestor posturi, limbajul folosit, felul în care se conduceau mesele rotunde, talk show-urile, profundul subiectivism pus în serviciul unui trust. Și vreau să subliniez foarte energic și clar: nu există libertate editorială în mass-media, nici la media de stat, cu atât mai mult la cea particulară.Read more…

O oră cu preşedintele Iohannis

Săptămâna trecută am primit o invitaţie prin email, de data aceasta, spre deosebire de cele trimise pentru seri culturale, era personală şi netransmisibilă. O invitaţie de a ne întâlni cu preşedintele României, Klaus Iohannis care urma să viziteze Washington-ul pentru participarea la conferinţa la nivel înalt de prevenire a terorismului nuclear. Am mai fost invitat la ambasadă şi cu prilejul vizitelor foştilor preşedinţi Constantinescu şi Băsescu. Atunci întâlnirile cu membrii comunităţii române din Washinton au fost mai puţin organizate, invitaţii se cam îmbulzeau să dea mâna cu preşedintele. Dar de data asta a fost altfel, şi este clar că Iohannis este foarte diferit de predecesorii săiRead more…

Pastila de votant!

Din paginile manualelor de astăzi, tinerii află cine a compus imnul Pieţei Universităţii, dar nu de ce a făcut rău societăţii întregi o mişcare extremistă, folosind uneori fără discernământ însemne şi lozinci ale mişcarii legionare (ne uităm pe pereţi şi asta se vede). Necunoaşterea istoriei naşte prozeliţi extremişti care se exprimă vocal într-o inacceptabilă lipsă de cunoştinţe din istorie. Pur şi simplu preiau lozinci ale caror înţeles ei nu-l cunosc, dar îl cunosc cei care le lansează fără să judece consecinţele. Legionarii nu au omarât doar evrei în pogromuri, ci politicieni de renume ai ţării, oameni de valoare care nu erau deloc evrei. Am scris despre „şlogane antisemite” şi despre faptul că a fi evreu a devenit un „epitet” negativ aproape ca în anii din perioada interbelică.Read more…

Medalia de aur de la Leipzig

La scurt timp după deschiderea târgului de la Leipzig, dimineaţă, când întru în biroul de proiectare, un arhivar mă anunţă : « Instalaţia ta a luat Medalia De Aur ! » Ziarele zilei anunţau deasemenea evenimentul, fără să menţioneze autorul invenţiei. În schimb numele şi funcţia ziaristului “trimisul nostru special la Leipzig“ ocupă jumătate din corespondenţă ! Seară, la televizor apare inginerul şef, mentorul (şi păstrând proporţiile prietenul meu), care anunţă succesul şi prezintă produsul, desigur fără numele inventatorului…Read more…