In Memoriam Shlomo David

Shlomo David s-a născut la Dorohoi, pe 29 aprilie 1930 (anul acesta ar fi împlinit 86 de ani). A crescut și și-a făcut educația într-o casă cu tradiții evreiești și cu idei sioniste, el însuși fiind activ în organizațiile de tineret care visau la Eretz Israel, atunci Palestina. A cunoscut în copilărie prigoana antisemită, în Dorohoiul unde avusese loc în 1940 primul pogrom din România și de unde s-au făcut deportări masive în Transnistria. Read more…

Ce înseamnă să fii ….israelian?!

Mulţi ani nu mi-am pus această întrebare. Eu am devenit israelian în momentul când am ajuns în Israel şi voi rămâne israelian până în ultima zi a vieţii mele. Nu m-am întrebat de ce, pentru că răspunsul era prezent cu mult înainte de a ajunge în Ţara Sfântă: fiecare om trebuie să-şi găsească locul în ţara lui. Iar definiţia “ţării lui”, mi-era de la bun început clară: ţara ta e cea în care faci parte din majoritate, şi nimic mai mult!Read more…

Rendez-vous în trei: Israel, Grecia, Cipru

Știrea publicată pe site-ul Ministerului Afacerilor Externe al Israelului ,în data de 3 Martie 2016, impune atenției publice un nou eveniment în lanțul celor deja începute de construire a ”trilateralei” Grecia – Cipru – Israel. Cândva (nu foarte demult:) Grecia nu era socotită o țară foarte prietenă cu Israel, mai ales pentru că Israel întreținea relații speciale economice și militare cu Turcia, iar faptul că între Turcia și Grecia domnește o ”inamiciție” seculară nu este un secret pentru nimeni. Așa că într-un fel era de așteptat ca întorsătura bruscă luată de relațiile turco-israeliene să ducă la o ”încălzire” a celor greco-israeliene.Read more…

Priorități și manipulări în România anului 2016.

În perioada interbelică a existat un grup de intelectuali români scriitori, filosofi, istorici, oameni de știință care (mai ales în tinerețe) au fost simpatizanți ai Mișcării Legionare , unii chiar combatanți activi prin vorbă și scris (chiar și demnitari). Lista lor este arhicunoscută : Nae Ionescu, Mircea Eliade,Emil Cioran, Constantin Noica, Nichifor Crainic și încă aproximativ zece persoane. S-a dorit să se inducă în conștiința publică că acest grup, prin numele sonore din fruntea lui, a dat tonul în cultura românească interbelică, mai ales în al treilea deceniu (primele surprize au apărut după publicarea “Jurnalului” lui M. Sebastian).Read more…

Unu, cine ştie? Cântec de Pesah.

M-am gândit adeseori la festivitatea ceremoniei de Seder Pesah. O sărbătoare de familie care aniversează ieșirea poporului lui Israel din Egipt, din robie în libertate, prima revoluție din istoria omenirii. Tradiție bine stabilită, incluzând lectura Hagadei și un ritual menit să amintească faptele: castronul de Seder, participarea copiilor (vestitele întrebări puse de cel mai tânăr dintre comeseni, Ma niștana), soția considerată ”regina Sederului”, ideea că fiecare este dator să știe că el însuși a ieșit din Egipt, obligația de a prelungi ceremonia până la miezul nopții. Dar cum pot să fie menținuți copiii treji?Read more…

Fotografie de grup la fântâna arteziană din Parcul Clujului

De câte ori trec pe lângă fântână arteziană, străjuită de figuri mitologice, din secularul parc al Clujului, gândul mă duce la o fotografie de grup – alb negru – reprezentând şase tineri clujeni din mişcarea Habonim, luându-şi adio de la oraşul natal, înainte de plecarea definitivă în patria veche-nouă, în anul 1941. Fotografia figura în albumul nostru de familie, printre pozele dinainte de război, salvate în timpul deportării de József Kántor, prietenul maghiar al tatii, colegul de la fabrică sub mâna căruia învăţase meserie. În 1996 aveam să regăsesc o poză identică la kibuţul Maagan din Israel…

Read more…

Noi, cei de pe Planeta L.E.R.

Aceste rânduri nu sunt decât reluarea firească a unui articol, întitulat Planeta LER, pe care l-am publicat în revista electronică www.acum.tv (pe atunci Baabel nu se născuse încă) la câteva zile după întâlnirea de 40 de ani de la absolvirea liceului. În pragul celei de a 45-a întâlniri nu am nimic de adăugat. Slavă Domnului Planeta LER a rămas neschimbată şi merită vizitată măcar preţ de o lectură.Read more…

Prăjitură cu brânză de vaci şi căpşune

Reţeta de astăzi o puteţi numi reţetă de vară şi eventual o puteţi pregăti şi pentru Shavuot, aşa cum am făcut eu anul acesta. În poză vedeţi chiar prăjitura pregătită pentru Shavuot şi ornată cu zmeură proaspătă. Veţi vedea cum combină fericit brânza dulce de vaci cu fructele. Este o combinaţie de reţete clasice, tradiţionale, care împreună au o savoare specială! Read more…