Vineri, 3 Iunie, am fost la târgul de carte Bookfest, la invitaţia primită de la un scriitor despre care am mai scris, Cătălin Mihuleac, referitor la cartea sa din 2014, America de peste peste pogrom, carte care a fost pentru mine o mare surpriză. “Ultima ţigară a lui Fondane” e titlul noii sale cărţi şi a apărut la Cartea Româneacă, foarte recent, în 2016, cu subtitlul „Istorii despre Holocaust” şi o copertă splendidă, o reproducere după Mark Chagall, Homme-coq au dessus de Vitebsk, din 1925.Read more…
Curentul neolog în iudaism
Religia mozaică, cu un trecut de mai mult de 3000 de ani, nu a fost niciodată o religie monolitică. Pe vremea lui Abraham domnea un iudaism patriarhal care se desfăşura în cadrul familiei şi al clanului. După ieşirea din Egipt, – de a avut loc sau nu, fapt sau legendă, evenimentul reprezintă o data marcantă, fiind considerat momentul naşterii poporului evreu – , iudaismul a cuprins o populație care respecta un set precis de valori, legi şi rituri, definind viața şi comportamentul de fiecare zi. Ar putea fi numit un iudaism folcloric, în sensul că era legat de credințele si obiceiurile unui popor.Read more…
La moartea profesorului Ion Ianoşi
Din România am aflat trista veste că, pe 1 iulie, profesorul Ion Ianoşi, în vârstă de 88 de ani, a decedat într-un spital din București. A fost incinerat pe 4 iulie la Crematoriul Vitan-Bârzești.
L-am cunoscut pe Ion Ianoși și pe soția sa Janina, în februarie 2006, când a vizitat pentru prima oară Israelul, la invitația Cercului Cultural de la Ierusalim și a Institutului Cultural Român. El a conferențiat la Ierusalim despre „Evreii și comunismul” și la Haifa despre „Alegerea lui Iona”.Read more…
14 iulie 2016 și Mirajul francez al lui Mihail Sebastian
Anul acesta, în luna iulie, am terminat de citit volumul intitulat MIRAJUL FRANCEZ – Incursiuni, popasuri și retușuri pe o hartă redesenată de Geo Șerban, cuprinzând articole cu subiecte franceze publicate de Mihail Sebastian în perioada 1927-1940. Volumul a apărut în anul 2015, în condiții grafice excepționale la editura Hasefer. Lectura acestor articole, scrise acum peste 80 de ani este agreabilă, datorită stilului inegalabil al autorului și extrem de interesantă, datorită subiectelor abordate.Read more…
120 de ani de la naşterea lui ERNEST (ERNŐ) MARTON (17 mai 1896 – 29 august 1960 ).
S-au împlinit 120 de ani de la nașterea fruntașului sionist și omului politic Ernő Marton, militant pentru drepturile evreilor şi fondator al ziarului Uj Kelet. Rândurile de față nu au pretenția unui studiu, autorul nefiind istoric, ci mai de grabă o încercare de evocare a personalității lui Ernő Marton, de care mă leagă şi relaţii de rudenie.Read more…
Rasism şi negaţionism sub „egida” libertăţii de expresie
Din punctul meu de vedere şi al altor câţiva, ediţia recentă a Târgului de Carte de la Göteborg s-a transformat, într-un mod bizar, din eveniment cultural de amploare pe care îl aştept cu nerăbdare an de an, într-o farsă scandaloasă. În lunile premergătoare evenimentului, prestigios festival al cuvântului tipărit, organizatorii s-au răzgândit de câteva ori în privinţa prezenţei la Târg a publicaţiei Nya Tider (Timpuri Noi), una dintre cele mai acerbe purtătoare de cuvânt ale organizaţiilor rasiste şi neonaziste din Suedia, opuse în cel mai categoric mod principiilor respectării drepturilor omului şi corectitudinii politice.Read more…
Linia roșie în conflictul israeliano-palestinian. Fapte actuale
Conflictul israeliano-palestinian a izbucnit înaintea proclamării statului Israel, a continuat – cu momente mai dramatice sau mai pașnice – până azi, și nu dă semne de rezolvare. Sunt voci care spun că va dura veșnic, fără să prejudicieze cu nimic avansul economic și spiritual al Israelului. Consemnăm câteva evenimente recente.Read more…
Ajutor (dulce) pentru Cuba!
Într-o zi am dat cu ochii de o lozincă mare, arborată pe faţada Casei de cultură pe care scria “Jos mîi-ni-le de pe Cu-ba!”. Nu m-a interesat prea mult, cine era Cuba şi nici cine pusese mâinile pe ea. Probabil că şi aceste necunoscute noi le-aş fi depozitat alături de celelalte nelămuriri, într-un ungher al minţii, dacă Tovarăşa nu ar fi readus în discuţie subiectul, în ultima oră de clasă. Ne-a povestit despre Cuba, o ţară frumoasă şi însorită, aflată peste mări şi ţări, unde clasa muncitoare luptă pentru libertate, împotriva moşierilor cei îmbuibaţi şi cotropitorilor americani. Ne-a vorbit despre copiii cubanezi care răbdau de foame şi ne-a rugat să-i ajutămRead more…
Inaugurarea Spitalului Evreiesc din Cluj*
Duminică 10 noiembrie a avut loc la Cluj inaugurarea solemnă a spitalului evreiesc. Solemnitatea a avut loc în curtea spitalului. Au luat parte, pe lângă reprezentanţii autorităţilor locale, delegaţi ai organizaţiilor evreieşti din Ardeal şi din Vechiul Regat. Au participat şi neevrei care au ţinut să ia parte la inaugurarea unei instituţii de bine obştesc ridicată din iniţiativă particulară evreiască.Read more…
Tragedia siriană – consecința nefastă a ”primăverii arabe”
Siria este o consecință a primăverii arabe și, acum putem adăuga, a miopiei politice a administrației Obama. Dar trebuie să recunoaștem că nu este o problemă simplă. Obiectivul unei părți din populația siriană a fost doborârea regimului dictatorial al lui Assad. Numai că, de la bun început, s-a văzut că forțele și fronturile care s-au coalizat pentru acest obiectiv au urmărit fiecare un alt obiectiv, unele dintre ele departe de a se putea considera democratice. Read more…
Repartizarea la uzină
Te sfătuiesc prieteneşte să nu mai aminteşti numele protectorului tău. A fost arestat acum o săptămâna şi este închis. Evident nu mai esta director în minister… Dacă vrei, totuşi, să lucrezi în acest domeniu, te pot ajută cu o repartizare la uzina din Oneşti sau Dărmănesti !Read more…
Şimleul Silvaniei a cinstit memoria copiilor evrei martiri
Oraşul Şimleu Silvaniei marchează an de an Ziua Internaţională de Comemorare a Holocaustului şi, ceea ce e foarte important, în această acţiune organizată de Muzeul Memorial al Holocaustului din Transilvania de Nord şi administraţia locală, sunt implicaţi din plin elevii şimleoani. Anul acesta evenimentul comemorativ a debutat cu amplasarea unei plăci memoriale dedicată copiilor pieriţi în Holocaust.Read more…
Layering – lecţia a doua
Suprapunerea #1: layering cu bluza victorian, cu gulerul ei înalt, cu dantele şi volane, şi manșetele romantice şi generoase, bluza victoriană e numa’ buna pentru un telescopaj stilistic. Acestea vor permite naturii ei pre-Belle Époque, de secol XIX, să se adapteze gusturilor moderne. O vom asorta, aşadar, cu un pulover de inspirație rustică, cu reliefări, pentru că textura groasă a acestuia să contrasteze cu delicatețea dantelei. Va arăta la fel de bine cu un pulover tip hanorac, pe care îl putem alege monocrom, cu broderii, aplicații sau grafisme.Read more…
Never again !
Aş dori ca cele două cuvinte never again, care însoţesc orice dezbatere pe tema Holocaustului, să fie o mantră pentru cel care le pronunţă şi pentru auditoriu . O mantră, în practica spirituală budhistă, este o frază repetată cu voce tare (sau lăuntric), exprimând credinţa de bază a cuiva, energizându-l pentru atingerea unui ţel, ajutându-l să acţioneze cu calm şi concentrare .Read more…
Chipul bunicii Malka
Malka Fischman s-a născut la 1 mai 1901, la Bănişor, un sătuc pitit între dealurile blânde ale Sălajului. Mă întreb cum o fi ajuns familia Fischman, din îndepărtata Galiţie, tocmai în colţul acela uitat de lume? Se întâmpla prin anii 1850-60. Probabil sosiseră cu căruţa şi bătuseră un drum lung şi anevoios până au găsit un sat unde încă nu se stabilise nicio familie de evrei care să impulsioneze negoţul cu produse agricole. Cert este că toţi cei care odihnesc sub lespezile micului cimitir evreiesc din Bănişor (în total vreo 20 de morminte) fac parte din aceeaşi familie, Fischman, iar pe cea mai veche piatră tombală stă scris că acel petic de pământ – de circa un ar – a fost cumpărat pentru a servi drept cimitir.Read more…
Amintiri de la întâlnirile absolvenţilor de Medicină
Am început facultatea de medicină la Iași, în prima serie după război, în luna mai, 1945, primul an terminându-se în luna octombrie, adică numai după 5 luni. Eram foarte mulți studenți în această serie deoarece s-au adunat foști soldați, care s-au întors de pe front, mulți tineri evrei care întrerupseseră studiile din cauza legilor rasiale – cei mai mulți după ani de muncă obligatorie – și cei reveniți, ca mine, din ghetouri și lagăre, care pierduseră și ei 4 ani de studii. Tinerii evrei din București avuseseră norocul să li se echivaleze o parte din anii absolviți la institutele de învățământ evreiești care funcționaseră cu mari eforturi și sacrificii ,dar și cu foarte bună pregătire datorită profesorilor eminenți care au putut preda numai studenților evrei. Pentru mine, intrarea la medicină a fost o minune la care am putut accede numai pentru că a fost singura serie care nu a dat concursul obligatoriu. E sigur că nu aș fi reușit pentru că după cei 3 ani de ghetou trebuia să învăț din nou cum se învață. Cu mâna pe inimă pot afirma că în primul an de facultate nu m-am sculat dimineața mai târziu de ora 5 și nu m-am culcat mai devreme de ora 24.Read more…
Un colţişor de Transilvania, la Ierusalim
Atunci când se vorbeşte despre plaiurile transilvănene ale copilăriei mele, mă cuprinde o emoţie deosebită, pe care am retrăit-o de curând vizionând ciclul de emisiuni: “Transilvania Policromă”, difuzat la TVR-Cluj, emisiuni care au răscolit în mine nenumărate amintiri. Astăzi trăiesc la Ierusalim, dar rădăcinile mele sunt adânc ancorate în pământul Transilvaniei unde prin, anii 1800 se năşteau străbunicii, bunicii şi părinţii mei. Dintre strămoşii mei s-a remarcat străbunicul din partea mamei: David Andrei, al cărui vis a fost acela de a ajunge în Ţara Sfântă, mergând pe jos, urmând astfel exemplul unui alt ardelean contemporan cu el, Badea Cârțan, care a ajuns pe jos până la Roma.Read more…
Computere și automobile
Automobilele viitorului apropiat vor comunica permanent, receptând și analizând simultan informații de la mii de automobile, pentru a lua decizii menite să asigure fluența traficului, economia de energie sau combustibil ori pentru evitarea accidentelor. ”Puterea de procesare a informațiilor va fi de un ordin de magnitudine mai mare decât suntem obișnuiți acum” a spus Reinhard Stolle, vicepreședinte responsabil cu inteligența artificială la BMW, companie care construiește la München un centru de date de 10 ori mai mare decât cel care funcționează acum. Iar în Sillicon Valley, Google și Apple s-au lansat în programe de autoconducere a mașinilor. Există deja o largă corporație de fabricanți de automobile, clienți ai firmei canadiene ”D Wave Systems” care produce computere bazate pe principiile fizicii cuantice. Și aici e o altă tehnologie de vârf care va schimba radical computerele pe care le cunoaștem acum atât de bine.Read more…
Rânduri la aniversarea revistei
Acum 2 ani am descoperit revista Baabel, care m-a captivat încă de la început prin varietatea subiectelor și stilul accesibil și plăcut și prin faptul că după mulți ani în Israel, am avut ocazia de a citi o revistă atât de interesantă, în limba mea maternă, Prin anii ’72, fiind încă în Romania, am colaborat la un ziar local scriind critici muzicale pentru Filarmonica din Ploiești, dirijor Horia Andreescu. Articolele din Baabel mi-au retrezit dorința de a scrie.Read more…
Case, oameni, amintiri. Strada Şincai din Cluj
Parafrazându-l pe Ion Creangă – Nu știu alţii cum sunt, dar eu când mă gândesc la locul copilăriei mele… îmi vine în minte strada Şincai. Cei trei reprezentanți ai școlii Ardelene s-au regăsit nu numai în statuia din fața Universității, ci și în cele trei străzi paralele: Gh. Şincai, Samuil Micu și Petru Maior, în aproprierea marilor străzi Moților si Memorandului. Copiii care au crescut pe aceste străzi în anii ’50 – ’60 ai secolului trecut, frecventau aproape toți Şcoala Generală “Bob”, de pe str. Episcop Ion Bob. Ȋn timpuri mai vechi, str. Şincai s-a numit str. Hegedüs Sándor și – ceea ce e mai puțin cunoscut – și str. Paris.
La numărul 1 al acestei străzi, chiar pe colţ, se înălţa clădirea administrativă a Uzinelor Electrice, în stil Bauhaus, construită în anii ’30 ai secolului trecut. Lipită de casa Uzinelor Electrice, la numărul 3, am copilărit eu, într-o casă cu etaj, cu o tencuială roșu – brun, construită la începutul anilor 1930, după proiectul cunoscutului arhitect Heves.Read more…